Zeci de luptatori irakieni - luati prizonieri in capitala, dupa lupte crancene * Cel putin patru soldati americani si doi jurnalisti - ucisi la Bagdad * Doua poduri aruncate in aer de trupele lui Saddam * 400 de irakieni - omorati in luptele de la Karbala
Lupte crancene au avut loc, luni, in centrul Bagdadului, dupa ce o coloana de 70 de tancuri americane si 60 de vehicule blindate a patruns in capitala irakiana pe la periferia vestica, in timp ce avioane ale SUA survolau orasul, oferind sprijin aerian in operatiune. Complexul prezidential din centrul Bagdadului, de pe malul fluviului Tigru, a fost ocupat si securizat de militarii americani, care au mai cucerit alte doua palate ale lui Saddam. In principala resedinta prezidentiala, bombardata de numeroase ori de la inceputul razboiului, trupele americane au confiscat documente si au infiintat un centru de procesare a prizonierilor de razboi capturati in capitala. Potrivit corespondentilor aflati la Bagdad, zeci de membri ai militiilor fedainilor si ai Garzilor Republicane s-au predat sau au fost prinsi de militarii SUA, in timp ce multi altii au incercat sa scape, aruncandu-se in fluviu. Doua statui ale lui Saddam au fost distruse. Dupa o pauza de cateva ore, luptele langa palat au fost reluate dupa-amiaza, afirma AFP, care sustine ca ministerele din apropiere, in special cel al Informatiilor si cel al Afacerilor Externe, au ramas in mainile irakienilor. Atacul de luni nu este batalia finala, sustine Pentagonul Pentagonul a insistat ca operatiunea de luni, mult mai ampla decat cea desfasurata la sfarsitul saptamanii trecute, nu trebuie sa fie considerata drept asaltul final asupra capitalei irakiene, ci "o desfasurare de forta", care sa le demonstreze locuitorilor Bagdadului ca zilele regimului sunt numarate si ca trupele coalitiei pot patrunde oricand doresc in inima orasului. In timp ce militarii americani din tancuri si blindate au inconjurat mai multe cladiri guvernamentale din Bagdad, printre care si ministerul Informatiilor, puscasii marini ai SUA au patruns in capitala dinspre sud-est. Artileria irakiana a incercat sa impiedice intrarea trupelor, aruncand in aer doua poduri peste raul Diyala. Doi puscasi marini au fost ucisi si alti doi au fost raniti de un obuz lansat de irakieni asupra unuia dintre poduri. Doi militari americani si doi jurnalisti au murit, luni, iar alti 15 soldati au fost raniti in urma unui atac cu racheta asupra unei pozitii militare din sudul Bagdadului. Bagdadul - izolat de restul tarii Americanii au anuntat ca detin controlul asupra soselelor principale spre Bagdad, care este, practic, izolat de restul tarii. Trupele americane, cu efective destul de reduse in zona, estimate la 20.000 de militari, dintre care 7.000 se afla pe aeroportul de langa Bagdad, nu au cum sa incercuiasca, realmente, capitala, ci doar sa securizeze caile de acces in oras. Militarii americani continua sa testeze apararea capitalei. In raidul de luni, unii comandanti au fost surprinsi sa constate ca rezistenta opusa de fortele loiale lui Saddam a fost mai puternica decat s-au asteptat. Irakienii instalasera 200 de mine antitanc pe drumurile care duceau spre centru si ocupasera noi pozitii de tragere. Luni dimineata americanii au anuntat ca, dupa o batalie de sapte ore, au reusit sa invinga luptatorii irakieni care atacasera aeroportul, unde duminica noaptea a aterizat primul avion american de transport. Peste 100 de irakieni au fost ucisi in luptele de la aeroport din timpul noptii. La est de Bagdad, militarii SUA au ocupat sediul Comisiei Irakiene pentru Energie Atomica, unde au descoperit masti de gaze, costume de protectie impotriva atacurilor chimice si biologice si mai multe substante neidentificate. Totodata, SUA au anuntat cucerirea orasului Karbala, aflat la sud de Bagdad, dupa lupte sangeroase, soldate cu peste 400 de morti in randul fortelor irakiene. 100 de raniti pe ora la Bagdad SUA acuza militarii irakieni ca lanseaza atacuri din moschei si spitale din Bagdad, punand in pericol viata civililor. Pana in prezent, datele referitoare la victimele civile sunt neclare. Comitetul International al Crucii Rosii sustine ca atat de multi raniti se prezinta la spitale ca este greu de apreciat numarul exact, insa estimeaza ca, in timpul bombardamentelor de duminica, rata era de 100 de raniti pe ora. Autoritatile de la Bagdad sustin ca 1.252 de civili au murit pana acum in Irak, insa un site independent apreciaza ca numarul victimelor se situeaza intre 876 si 1.049. Irakienii au mai anuntat ca 12 civili au fost ucisi, iar alti 130 raniti, in atacurile din noaptea de duminica spre luni.
miercuri, 23 septembrie 2009
De la chiuveta aurita a lui Ceausescu, la patul de matase al lui Saddam
La caderea dictatorilor, cotrobaim prin dulapul lor cu medicamente, ne miram de baile lor de un prost gust extravagant si fluieram in fata garderobei lor pline de imbracaminte de lux. Caci doar prin expunerea acestor excese reusim sa intelegem desertaciunea tiraniei. Dezvaluirea opulentei vietii private a unui dictator este cea mai intima dintre eliberari: dulapul plin de pantofi al Imeldei Marcos, kitsch-ul aurit al lui Nicolae Ceausescu, colectia de opere de arta jefuite de Hermann Goering. Inca nu am patruns in bunkerul lui Saddam, cu miticele lui intrerupatoare din aur si suportii de hartie de la baie sidefii, dar regimul lui a luat deja calea tuturor despotismelor, lacomia si automultumirea regimului lui fiind deja tinta analizei si ridiculizarii. Miercuri, trupele din US Delta Force au patruns in Palatul Maqar-al-Tharthar din afara Bagdadului, complexul de placere al presedintelui, inevitabil poreclit "Saddamland", cu zona sa de distractie si parcul safari, cu elefanti si caprioare, cazino si un lac artificial. Acesta era gol, desigur, dar chiar aceasta artificialitate a locului de relaxare construit pentru Saddam si creaturile lui din Partidul Baas dau palatului o semnificatie religioasa. In acelasi timp, fortele britanice au ocupat locuinta rurala a lui Ali Hassan al-Mahid "Chimicul", o monstruozitate rozalie de la marginile localitatii Basra, cu straturile de flori exotice care mureau din cauza lipsei de apa. Podeaua este acoperita cu resturi de candelabru spart; piscina se umplea cu nisip adus de vant. Astfel a fost demistificat cel mai temut criminal in masa al regimului Saddam, intr-un fugar ucigas cu o curte interioara excesiv ornamentata. (...) Luxul si confortul sunt capcanele dictaturii, adjunctii violentei politice, opresiunii si grandorii. Nu din intamplare se spune ca patul de matase cu perne joase al lui Saddam ar fi o replica a celui pe care a dormit Bonaparte insusi. Si nazistii manipulau iconografia si luxul. Decoratorul de interior de la Paris al Casei Jansen, de exemplu, a fost adus pentru a proiecta o camera pentru banchete la sediul Reichsbank, impreuna cu o masa pentru 150 de invitati si un serviciu din aur - nu doar pentru ca vanitatea nazistilor era satisfacuta cand mancau cu furculite de aur, ci si pentru ca opulenta inseamna putere. Nimic nu a definit atat de clar domnia lui Ceausescu in Romania ca uratenia sa extravaganta: pantofii cu tocuri incrustate cu diamante ai Elenei, interioarele de un suprem prost gust balcanic, vanatorile in care Nicolae dobora zeci de animale, ca un baron medieval. Cand revolutionarii din Romania au scotocit garderobele vastei Case a Poporului, ea insasi o simfonie discordanta in negru de carbune si marmura roz, ei au gasit rafturi de haine de blana identice si caini care ajunsesera obezi de cata carne mancasera, in timp ce restul tarii flamanzea. Romanii nu au descoperit amploarea deplina a imbuibarii Ceausestilor decat la moartea acestora, dar povestile despre lacomia despotica sunt adesea primele semne ale unui regim aflat in dificultate. Poate ca nu este o coincidenta ca in Zimbabwe acum au aparut numeroase istorii despre calatoriile fantastice destinate cumparaturilor pe care le face Grace Mugabe, despre palatele cu stejari ale sotului ei si presupusele planuri ale lui de a cumpara un castel scotian. Luxul pe care si l-au permis Saddam, Ceausescu, Mugabe si cei asemenea lor a fost fara indoiala exagerat, dar excesele raman esentiale pentru mitologia despotismului, atat in timp ce se afla la putere, cat si la pierderea puterii. Remarca Mariei Antoinette "Sa manance cozonac" este importanta exact pentru ca este apocrifa, o imagine popular acceptata a unui regim ingrasat de frivolitate si exces de automultumire - si cozonac. (...) (Ben MacIntyre)
81 de soldati americani - morti in Irak
De la declansarea campaniei militare a SUA din Irak, 81 de soldati americani si-au pierdut viata, conform unui ultim bilant dat publicitatii duminica seara de Pentagon. Dintre acestia, 66 au fost ucisi in timpul confruntarilor cu fortele irakiene si alti 15 au decedat in urma unor accidente, a precizat purtatorul de cuvant al Pentagonului, locotenent-colonelul Rivers Johnson. Numarul soldatilor americani raniti in luptele din Irak se ridica la 155, iar cel al soldatilor dati disparuti, la opt. Alti sapte soldati americani sunt recunoscuti oficial drept prizonieri de razboi
"Pistolarului" de la benzinarie i s-a facut portretul-robot
Politistii bucuresteni au intocmit, ieri, portretul-robot al banditului care a jefuit, sambata noaptea, sub amenintarea pistolului, o benzinarie situata pe Bulevardul Constantin Brancoveanu din Capitala. Suspectul are aproximativ 25 ani, 1,75 m inaltime, constitutie atletica, ten alb si ochi mari, albastri. El era tuns scurt si avea barba si cioc. Talharul purta o scurta din imitatie de piele de culoare bej, camasa bej, pantaloni blue-jeans si pantofi tip adidas. Reamintim ca jaful a avut loc sambata, in jurul orei 22, agresorul amenintand cu pistolul cei doi angajati ai benzinariei, o gestionara si un vanzator. Necunoscutul a parasit in fuga benzinaria, luand cu el 24 milioane de lei - incasarile din acea zi -, si un telefon mobil. Din motive inca neelucidate, sistemul de siguranta si alarmare nu a fost activat. Cercetarile sunt continuate de Politia Capitalei. Persoanele care pot oferi informatii despre suspect sunt rugate sa anunte cea mai apropiata unitate de politie sau sa sune la numarul de telefon 955.
Copil de 11 ani, muscat cu salbaticie de un caine-lup
Un baiat din localitatea Topraisar, judetul Constanta, a fost grav ranit in urma muscaturilor unui caine-lup. Florin Asauleac are 11 ani si este elev in clasa a V-a la Grupul Scolar din comuna. El se juca sambata, impreuna cu alti copii, in fata curtii lui Ion Balan, un pensionar de 70 ani. Pe neasteptate, cainele batranului a rupt lantul si a iesit din curte, sarind asupra unuia din copii. Florin a fost muscat violent de coapse, abdomen, gamba dreapta si mana stanga. El a fost dus de urgenta si internat la Spitalul Clinic Judetean Constanta. In functie de numarul de zile de ingrijiri medicale ale victimei, proprietarul cainelui ar putea fi tras la raspundere. Parintii copilului nu doresc, insa, sa depuna plangere impotriva vecinului lor, sperand intr-o intelegere. Cum cainele sau este vaccinat si are carnet de sanatate, lui Ion Balan nu i s-a putut imputa decat tulburarea linistii si ordinii publice, pentru care a fost sanctionat contraventional.
Traficant de dolari falsi - dat in urmarire generala
Un traficant de dolari falsi, membru al unei grupari aflate in atentia Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Bucuresti, a fost dat in urmarire generala, sub acuzatiile de falsificare de moneda sau alte valori, falsificare de valori straine si inselaciune. Potrivit anchetatorilor, Prundeanu Gabriel, zis "Brandy", de 20 ani, a pus in circulatie mai multe bancnote de 100 de dolari, achizitionand cu acestea telefoane mobile. In toamna anului trecut, dupa traficarea banilor, "Brandy" a fugit din tara, cu destinatia Germania. Din gruparea lui Prundeanu au fost arestate noua persoane, acuzate ca au plasat 6.000 de dolari falsi: Constantin Robert, Nicoi Nicoleta, Constantin Elena, Nicoi Marian, Tincu Alexandru, Cancea Sandu, Stanila Marian, Uliciuc Mircea si Pavel Florentina. Cercetarile continua, pentru depistarea si prinderea tuturor membrilor retelei.
Amenintarile cu bomba se tin lant in liceele din Constanta
La nici o saptamana dupa alarma cu bomba de la grupul scolar din Medgidia, alt liceu constantean este victima farselor elevilor. Liceul teoretic "Mihai Eminescu", din Constanta, a fost evacuat, ieri la pranz, dupa o amenintare primita la Politie. O voce de adolescent a sunat la 955 si a cerut legatura cu Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate. A anuntat alarma si a inchis. La fata locului s-au deplasat ofiterii de la Biroul Arme, Explozibili si Substante Toxice din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Constanta. Autorul nu a fost inca identificat.
Copil de 13 ani atacat de rottweiler, internat in stare grava
Un baiat de 13 ani din Miercurea-Ciuc a ajuns, duminica seara, la Serviciul de Urgenta al Spitalului Judetean, avand multiple plagi si un traumatism craniocerebral, dupa ce a fost muscat de cainele rottweiler al unei cunostinte. Potrivit Biroului de Presa al IPJ Harghita, G.M. a fost dus la Urgenta, avand plagi multiple muscate de caine pe mana stanga si pe fata si un traumatism craniocerebral acut inchis. Dupa ce i-au fost acordate ingrijiri medicale, parintii au refuzat internarea si copilul a fost dus acasa. Conform politistilor, intre mama baiatului si tatal lui K.L., de 21 de ani, proprietar al cainelui, exista un conflict mai vechi. K.L., baut fiind, ar fi mers, insotit de cainele sau, rasa rottweiler, la locuinta femeii, iar la un moment dat a scapat animalul de sub control, acesta sarind pe baiat si muscandu-l.
Sectionat de centura de siguranta
Trei morti intr-un accident rutier pe DN 7, la Paulis * Victimele - sot, sotie si fiu - au fost strivite in interiorul masinii, corpul soferului fiind gasit sectionat de la mijloc de centura de siguranta
Trei persoane au murit duminica seara intr-un accident rutier petrecut pe DN 7, in apropierea localitatii Paulis. Victimele, sot, sotie si fiu, circulau de la Arad spre Deva. Intr-o curba, masina a parasit carosabilul, cel mai probabil din cauza vitezei, cu mult peste 120 km/ora (ba chiar 150 km/ora dupa unele surse), cum ne-au precizat ofiteri ai Politiei rutiere aradene. Din cauze inca neelucidate, automobilul s-a dat de cateva ori peste cap, oprindu-se pana la urma intr-un copac. Inainte de a se izbi de copac, masina a retezat mai multi stalpi ai gardului ce imprejmuieste Monumentul Eroilor de la Paulis. Impactul a fost atat de violent incat corpul soferului a fost rupt in doua din locul unde era prins cu centura de siguranta. Picioarele si trunchiul barbatului, Hanga Dumitru, 37 de ani, patron al SC "H&H", au fost aruncate la circa 12 metri pe camp, cealalta jumatate fiind gasita de cei care au ajuns primii la locul accidentului, pe carosabil. Echipele de descarcerare au lucrat aproape o ora pentru a scoate dintre tablele contorsionate cadavrele sotiei soferului, Hanga Violeta, 37 de ani, si ale minorului Hanga Calin, 13 ani. Circulatia pe DN 7, Arad-Deva, a fost intrerupta timp de aproape doua ore, traficul fiind deviat apoi pe o sosea secundara. Politistii aradeni de la Serviciul circulatie, care au ajuns in zona la 15 minute dupa producerea tragediei, sustin ca soseaua era uscata, iar conditiile de vizibilitate la ora producerii evenimentului nu puneau nici un fel de probleme. Cel aflat la volan detinea permis de conducere, categoria "B", din 1986. Masina pe care o conducea a fost cumparata in leasing si avea doar 400 de km la bord.
Trei persoane au murit duminica seara intr-un accident rutier petrecut pe DN 7, in apropierea localitatii Paulis. Victimele, sot, sotie si fiu, circulau de la Arad spre Deva. Intr-o curba, masina a parasit carosabilul, cel mai probabil din cauza vitezei, cu mult peste 120 km/ora (ba chiar 150 km/ora dupa unele surse), cum ne-au precizat ofiteri ai Politiei rutiere aradene. Din cauze inca neelucidate, automobilul s-a dat de cateva ori peste cap, oprindu-se pana la urma intr-un copac. Inainte de a se izbi de copac, masina a retezat mai multi stalpi ai gardului ce imprejmuieste Monumentul Eroilor de la Paulis. Impactul a fost atat de violent incat corpul soferului a fost rupt in doua din locul unde era prins cu centura de siguranta. Picioarele si trunchiul barbatului, Hanga Dumitru, 37 de ani, patron al SC "H&H", au fost aruncate la circa 12 metri pe camp, cealalta jumatate fiind gasita de cei care au ajuns primii la locul accidentului, pe carosabil. Echipele de descarcerare au lucrat aproape o ora pentru a scoate dintre tablele contorsionate cadavrele sotiei soferului, Hanga Violeta, 37 de ani, si ale minorului Hanga Calin, 13 ani. Circulatia pe DN 7, Arad-Deva, a fost intrerupta timp de aproape doua ore, traficul fiind deviat apoi pe o sosea secundara. Politistii aradeni de la Serviciul circulatie, care au ajuns in zona la 15 minute dupa producerea tragediei, sustin ca soseaua era uscata, iar conditiile de vizibilitate la ora producerii evenimentului nu puneau nici un fel de probleme. Cel aflat la volan detinea permis de conducere, categoria "B", din 1986. Masina pe care o conducea a fost cumparata in leasing si avea doar 400 de km la bord.
Peste si icre negre in valoare de 400 milioane lei - confiscate de politistii de frontiera de la braconieri
Politistii romani de frontiera au depistat in primele trei luni ale acestui an 474 de persoane care au incalcat regimul juridic al apelor de granita pescuind fara autorizatie, in perioada de prohibitie sau cu unelte interzise de lege. De la acestea s-au confiscat 5.367 kg de peste, 22 de ambarcatiuni si 1.514 unelte de pescuit. De asemenea, s-au confiscat si predat spre valorificare 40,5 kg icre negre, 126 kg icre de alte specii de peste, 6 kg icre rosii, 60 de cutii cu icre rosii. Valoarea totala a bunurilor confiscate este de circa 400 milioane lei. Una dintre cele mai importante capturi a fost inregistrata in ziua de 27.01.2003, cand politistii tulceni de la frontiera au descoperit, intr-un autoturism folosit de braconieri, 300 kg de peste si 14,3 kg de icre negre, pentru care nu aveau documente.
Nave din Portul Constanta - alimentate cu combustibil prin firme-fantoma
Prejudiciul cauzat bugetului de stat depaseste 9 miliarde de lei
Un amplu control desfasurat la inceputul acestui an de specialisti ai Serviciului Economic din Politia Transporturi Constanta si comisari ai Garzii Financiare a scos la iveala mecanismul de fraudare a statului prin care cateva firme-fantoma au rulat zeci de miliarde de lei, fara a plati vreun leu la buget. Verificarile au privit 16 societati comerciale, avand ca obiect de activitate bunkerajul (aprovizionarea cu combustibil a navelor maritime). Din cele 16 firme controlate, cinci nu au fost identificate la sediul declarat, anchetatorii stabilind ca este vorba despre firmele-fantoma Alboat Expres, Prod SRL Constanta, Gamma Invest SRL Constanta, Elpico Group SRL Constanta, Bridge Impex SRL Oradea si Full Pilot. Primele patru firme erau administrate de Vlasceanu Tudor si Balasca Gheorghe Danut, dati in urmarire generala, deoarece se sustrag urmaririi penale. Potrivit politistilor, firma-mama, Full Pilot, desi avea relatii directe cu importante rafinarii din tara, a preferat sa interpuna celelalte 4 firme, renuntand, astfel, la castiguri considerabile. Valoarea celor peste 4.400 tone de motorina achizitionate in 2002 de Full Pilot, prin intermediari, se ridica la 80 miliarde lei. In ceea ce priveste activitatea firmelor Alboat Expres, Prod SRL, Gamma Invest SRL, Elpico Group si Bridge Impex, in mod ciudat, acestea nu au depus bilantul contabil si documentele pentru decontarea TVA-ului, desi, numai anul trecut, au efectuat operatiuni de vanzare a motorinei in valoare de 48 de miliarde de lei. Cele patru firme s-au sustras de la plata TVA, prejudiciind bugetul de stat cu 9,1 miliarde de lei. Gamma Invest, Alboat Expres si Elpico Group nu au fost verificate de inspectorii Directiei Generale a Finantelor Publice Constanta de la infiintare si pana la momentul controlului efectuat de politie, sustin surse judiciare. Politistii au inceput urmarirea penala impotriva lui Vlasceanu Tudor si a lui Balasca Gheorghe, sub acuzatiile de evaziune fiscala, incalcarea Legii contabilitatii, folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, fals material si uz de fals. Ei au fost dati in urmarire generala si in consemn la frontiera. Cercetarile sunt continuate sub coordonarea Serviciului Economic din Cadrul Inspectoratului Politiei Transporturi.
Un amplu control desfasurat la inceputul acestui an de specialisti ai Serviciului Economic din Politia Transporturi Constanta si comisari ai Garzii Financiare a scos la iveala mecanismul de fraudare a statului prin care cateva firme-fantoma au rulat zeci de miliarde de lei, fara a plati vreun leu la buget. Verificarile au privit 16 societati comerciale, avand ca obiect de activitate bunkerajul (aprovizionarea cu combustibil a navelor maritime). Din cele 16 firme controlate, cinci nu au fost identificate la sediul declarat, anchetatorii stabilind ca este vorba despre firmele-fantoma Alboat Expres, Prod SRL Constanta, Gamma Invest SRL Constanta, Elpico Group SRL Constanta, Bridge Impex SRL Oradea si Full Pilot. Primele patru firme erau administrate de Vlasceanu Tudor si Balasca Gheorghe Danut, dati in urmarire generala, deoarece se sustrag urmaririi penale. Potrivit politistilor, firma-mama, Full Pilot, desi avea relatii directe cu importante rafinarii din tara, a preferat sa interpuna celelalte 4 firme, renuntand, astfel, la castiguri considerabile. Valoarea celor peste 4.400 tone de motorina achizitionate in 2002 de Full Pilot, prin intermediari, se ridica la 80 miliarde lei. In ceea ce priveste activitatea firmelor Alboat Expres, Prod SRL, Gamma Invest SRL, Elpico Group si Bridge Impex, in mod ciudat, acestea nu au depus bilantul contabil si documentele pentru decontarea TVA-ului, desi, numai anul trecut, au efectuat operatiuni de vanzare a motorinei in valoare de 48 de miliarde de lei. Cele patru firme s-au sustras de la plata TVA, prejudiciind bugetul de stat cu 9,1 miliarde de lei. Gamma Invest, Alboat Expres si Elpico Group nu au fost verificate de inspectorii Directiei Generale a Finantelor Publice Constanta de la infiintare si pana la momentul controlului efectuat de politie, sustin surse judiciare. Politistii au inceput urmarirea penala impotriva lui Vlasceanu Tudor si a lui Balasca Gheorghe, sub acuzatiile de evaziune fiscala, incalcarea Legii contabilitatii, folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, fals material si uz de fals. Ei au fost dati in urmarire generala si in consemn la frontiera. Cercetarile sunt continuate sub coordonarea Serviciului Economic din Cadrul Inspectoratului Politiei Transporturi.
Filmul lui Lucian Pintilie "Fade to Black" - selectionat la Quinzaine
O prima veste buna: studioul Filmex ne anunta ca recenta creatie a lui Lucian Pintilie, "Fade to Black" (aluzie la procedeul tehnic cinematografic numit "inchidere in intunecare"), a fost admis in sectiunea "Quinzaine des Realisateurs", in care am fost prezenti in ultimii doi ani. De remarcat ca scenariul acestui film este semnat de tinerii Cristi Puiu, el insusi participant in 2001 la "chenzina" cu "Marfa si banii", si Razvan Radulescu. Sa speram ca vor urma si alte vesti imbucuratoare, avand in vedere ca inca trei filme romanesti au fost inaintate diferitelor comisii de selectie si anume: "Faraonul" de Sinisa Dragin, "Furia" de Radu Muntean si "Binecuvantata fii, inchisoare" de Nicolae Margineanu.
Zilele culturii basarabene
Fundatia Culturala Romana organizeaza, ca in fiecare an, Zilele culturii basarabene - 85 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, in perioada 8-10 aprilie 2003, la sediul institutiei din Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, Bucuresti. Deschiderea manifestarilor consacrate Zilelor culturii basarabene va avea loc, in sala de festivitati a Fundatiei Culturale Romane, azi la ora 10, moment urmat de lucrarile simpozionului stiintific "Identitate nationala si integrare culturala", in cadrul caruia vor fi prezentate comunicari sustinute de personalitati ale culturii romane si moldovene. La manifestare participa, de asemenea (din Romania si Republica Moldova) reprezentanti ai vietii academice si universitare, istorici si cercetatori, oameni de cultura, reprezentanti ai publicatiilor Destin romanesc, Contrafort, Semn, Sud-Est, Clipa siderala, Viata Basarabiei, Atelier, Cugetul, editate cu sprijinul Fundatiei Culturale Romane pentru Republica Moldova. Programul celor trei zile va mai cuprinde: mese rotunde consacrate culturii romane din Basarabia, comunicari stiintifice, lansari si donatii de carte, acordarea unor premii pentru literatura pe anul 2002, o expozitie colectiva de pictura, sculptura si grafica a artistilor basarabeni, o expozitie de carti si publicatii.
Ionescu si Caragiale s-au intalnit pe aceeasi scena gratie Premiilor Criticii
Aseara, in cadrul Galei UNITER, Asociatia Internationala a Criticilor de Teatru - sectia romana a acordat doua premii dedicate spectacolelor din 2002. Premiul Criticii pentru 2002 a revenit directorului de scena Victor Ioan Frunza si scenografei Adriana Grand "pentru stralucita exegeza a universului ionescian din spectacolele Regele moare (Theatrum Mundi Bucuresti) si Lectia (Teatrul de Stat "Csiky Gergely" Timisoara)" si a fost inmanat de doamna Marie-France Ionesco, fiica celebrului dramaturg sosita la Bucuresti pentru acest eveniment. Premiul Special pentru Anul Caragiale a fost obtinut de regizorul Felix Alexa "pentru originalitatea montarii unei opere clasice in spectacolul O noapte furtunoasa la Teatrul National "I.L.Caragiale" din Bucuresti. Premiul a fost inmanat de Ian Herbert, presedintele Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru, invitat special al sectiei romane a AICT. Juriul care a desemnat castigatorii Premiilor AICT - sectia romana pentru 2002 a fost alcatuit din Biroul AICT - Ludmila Patlanjoglu (presedinte), Alice Georgescu (vicepresedinte), Natalia Stancu (secretar), Florica Ichim, Ion Parhon, Stefan Oprea, Ion Cazaban (membri). Sponsorul Premiilor AICT din acest an a fost cotidianul Adevarul.
Istoria recenta pe weblog
In aceste zile are loc la Bucuresti o Conferinta a istoricilor din sud-estul Europei organizata de British Council, cu sprijinul Centrului pentru Studii Sud-Est Europene, la sediul New Europe College (strada Plantelor, 21). Evenimentul, intitulat History and Society since 1970 (Istorie si societate din 1970 incoace) ii provoaca pe cei 35 de istorici participanti la discutii pe tema istoriei recente. Nota inedita a acestei intalniri este deschiderea larga realizata cu sprijinul Internet-ului. Pentru prima data in Romania o conferinta de acest gen va fi accesibila publicului larg printr-un sistem Weblog, toti cei interesati de subiect avand posibilitatea de a intra in dialog cu istoricii prezenti si de a pune intrebari online la adresa www.historyandsociety.net. Dupa deschiderea de ieri, Conferinta istoricilor continua cu New Histories in Post-Comunist South-Eastern Europe (Noua istorie in sud-estul Europei post-comunist) la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti - astazi la ora 14.00. Pe agenda intalnirii sunt inscrisi prof. Alexandru Barnea (cu tema Bucurestiul in anii '80), prof.Tim Hitchcock (Marea Britanie), lector Wendy Bracewell (Marea Britanie).
"Los Canos" - celebri impotriva vointei parintilor
Ce iese din joaca unor pusti care se hotarasc sa-si faca trupa, pentru a canta prin cluburi si baruri, de dragul distractiei? O formatie care obtine Discul de Platina acasa, in Spania. Cei trei adolescenti care au reusit performanta se numesc "Los Canos" si fac ravagii si in Romania. Au venit, sambata, 5 aprilie, la Bucuresti, invitati la "Surprize, Surprize". Joande, Kiko si Javi, la cei 17 ani ai lor, sunt niste baieti absolut obisnuiti. Au naturaletea varstei si nu se sfiesc sa recunoasca: sunt foarte lenesi; femeia ideala, printre alte calitati, trebuie sa-i iubeasca mult si n-ar strica sa arate ca Mariah Carey sau Anastacia. Le plac femeile mature, pentru ca de la fanele de varsta lor primesc, deocamdata, doar lenjerie intima. De iubite n-au timp, dar au o multime de prietene. Pentru a reusi in industria muzicala, baietii sustin ca ai nevoie de speranta, munca si placerea de a canta. Reteta functioneaza: au ajuns deja celebri, desi parintilor lor nu le-ar surade ca fiii-artisti sa-si neglijeze scoala. Pana una-alta, formatia castiga bani si faima si "contamineaza" cu muzica sa si alte tari. Cu Romania a fost simplu: sambata seara, in studioul "Surprizelor" au cantat hit-ul "Nina piensa en ti", dar si o piesa cu puternic parfum de... manea. Toata lumea fericita.
Sanatatea rasului
Cine crede ca e simplu sa faci comedie - fie ca e vorba despre un spectacol, sau despre o emisiune de televiziune - se insala amarnic. Desigur, nu e vorba aici despre "caterinca", "hahaiala", "mistocareala", "bascalie" si alte asemenea manifestari care infloresc seara de seara pe micile ecrane ale patriei, acei clovni penibili care starnesc hohote abjecte n-au nici o legatura cu ceea ce se cheama comedie - fiindca asta presupune un efort creator, inteligenta si spirit. Ceva din toate acestea am regasit, in sfarsit, intr-o emisiune care a debutat duminica seara pe Romania1, Clubul de Comedie. Prezentata de Gianina Corondan, ea insasi candva aspiranta la actorie - personal cred ca are toate datele pentru o cariera de acest gen - noua emisiune nu preia retete "de afara" si nici nu se incurca sa copieze de la concurenta, mai ales ca nu prea ar avea ce. Clubul de Comedie este opera unui grup de actori talentati, parte dintre ei provenind din defunctul grup Voua, adevarati profesionisti ai comediei: Radu Gabriel, Gheorghe Ifrim, Marius Florea Vizante, Maria Buza, carora li s-a alaturat Marius Rizea. Emisiunea contine, pe langa "nucleul" scenetelor construite de Voua si inspirate din realitatea imediata, momente ce valorifica dramaturgia romaneasca (ce surpriza placuta sa-l regasesti pe Tudor Musatescu intr-o emisiune de comedie, in loc de vacante mici si mari sau chestiuni ale nu stiu caror zile). Actori adevarati (Anca Sigartau, Luminita Gheorghiu s.a.) au luat locul amatorilor de doi lei, iar regia a fost si ea asigurata de profesionisti (Gelu Colceag si Radu Gabriel), acestea fiind unele dintre motivele care au contribuit la generarea unui "ras sanatos". Vazand ca se poate si altfel, nu poti sa nu te intrebi de ce accepta telespectatorii romani atatia "urechisti" in emisiunile comice? E ca si cum ar fi de acord ca postasul sa le repare frigiderul, iar mecanicul auto sa dea meditatii copiilor.
Franta evita globalizarea prin favorizarea creatiilor non-americane
Aflat zilele acestea in Romania, ministrul francez al Culturii si Comunicatiilor, Jean-Jacques Aillagon, a participat ieri dimineata, in Aula Mare a Facultatii de Drept, la conferinta - dezbatere "Implicatii juridice ale diversitatii culturale". Ministrul francez a prezentat cateva din coordonatele politicii culturale franceze confruntata cu "pericolele mondializarii", pericole ce devin prezente si in Romania, odata cu integrarea noastra europeana. "Patrimoniul si creatia sunt cei doi stalpi ai politicii noastre culturale. A-i opune este o greseala" a afirmat Jean-Jacques Aillagon. Ministrul a mai subliniat importanta pe care o acorda statul francez conceptului de "exceptie culturala", aplicand un tratament special bunurilor culturale: "bunurile culturale nu sunt bunuri oarecare" (au fost date drept exemple regimul juridic special al monumentelor istorice si impunerea unui pret unic pentru vanzarea cartilor in librarii). Toate acestea urmaresc, in principal, crearea conditiilor pentru mentinerea diversitatii culturale si apararea identitatii in fata procesului de globalizare, exemplul dat de ministrul francez fiind acela al favorizarii in Franta a creatiilor (filme, muzica) "non-americane". Programul ministrului francez a mai cuprins ieri o intalnire la Cotroceni cu Presedintele Ion Iliescu si o intalnire, la Institutul Francez din Bucuresti, cu conducerea retelei europene de arta contemporana I_CAN. In legatura cu discutiile dintre Razvan Theodorescu si Jean-Jacques Aillagon, purtate tot in cursul diminetii de ieri, la sediul Ministerului Culturii si Cultelor, ministrul roman a declarat: "S-au stabilit zone de colaborare in absolut toate domeniile, de la patrimoniu si audiovizual pana la cinematografie. Pana in 2007, anul aderarii europene, foarte important pentru noi, se vor desfasura actiuni culturale, expozitii, saloane de carte, traduceri din autori romani, lucruri foarte importante pentru cooperarea romano-franceza si pentru locul nostru in peisajul european".
Productia industriala a stagnat
Pentru prima data in ultimii trei ani, productia industriala a stagnat pe primele doua luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), productia industriala a scazut in februarie 2003 -comparativ cu februarie 2002 - cu 1,9 la suta. Principalele ramuri care au dus productia industriala in jos au fost cea extractiva si cea prelucratoare, o scadere cu 3,5 la suta inregistrandu-se si in cazul productiei din industria energetica. Presedintele INS, Aurel Camara, spune ca trebuie sa mai asteptam o luna-doua pentru a vedea daca diminuarea productiei industriale a fost doar o chestiune "accidentala" sau se va repeta. Productia a crescut cu 21,5 la suta la bunurile de folosinta indelungata. Tot potrivit INS, valoarea stocurilor de produse a fost, la finele lunii februarie, de aproape 50.000 de miliarde de lei, reprezentand 38,9 la suta din resursele lunii. In domeniul comertului cu amanuntul, volumul cifrei de afaceri al societatilor din acest sector a fost cu 3,5 la suta mai mare decat nivelul perioadei similare din 2002, o crestere peste medie (6,9 la suta) fiind inregistrata la vanzarile de marfuri nealimentare.
"Nu vom lasa privatizarea pe mana sindicatelor"
Totusi, investitorii sunt pusi sa negocieze cu sindicatele
"Sindicatele nu vor putea impiedica semnarea unui contract de privatizare" - ne-a declarat ieri George Musliu, secretar de stat in cadrul Autoritatii pentru Privatizare, aducand lamuriri in legatura cu o stire care ameninta sa arunce in aer procesul de privatizare. Un comunicat al APAPS anunta la sfarsitul saptamanii trecute ca s-a convenit cu reprezentantii celor patru confederatii sindicale discutarea obligativitatii "incheierii unui acord social anterior semnarii contractelor de privatizare si introducerii, in contractele de privatizare, a unor clauze de anulare a acestora in cazul nerespectarii acordului social sau a planului de investitii". Ceea ce se intuia ca se ascunde in spatele acestui "acord social" ne-a fost confirmat de sindicalisti: clauze ferme privind numarul salariatilor care vor ramane in intreprindere dupa privatizare, nivelul salariilor acestora si facilitatile pe care le vor primi cei disponibilizati. Aceasta insemna, cu alte cuvinte, ca este amenintata orice privatizare in care investitorul venea cu un plan de afaceri care continea disponibilizari si, mai mult, chiar daca nu ar fi anuntat disponibilizari, s-ar fi trezit cu proprietatea luata inapoi daca indraznea sa faca o miscare neacceptata de sindicate. Dar "nu putem pune caruta inaintea cailor", spune secretarul de stat Musliu, precizand ca " pozitia de pe care negociem este ca nu putem lasa privatizarea pe mana sindicatelor". Oficialul arata ca, intr-adevar, dupa ce un investitor va fi declarat castigator in urma negocierilor de privatizare, va fi trimis la sindicate pentru "intelegeri". "Dar sindicatele au un rol consultativ: daca investitorul ne demonstreaza ca planul lui de afaceri va salva societatea, iar pentru aceasta are nevoie, sa zicem, sa dea afara 100 de angajati din 500, indiferent ce zic sindicatele, se incheie contractul de privatizare. El spune ca un contract se va putea rezilia doar daca se constata ca investitorul a actionat din rea-vointa, prin contracte oneroase, frauda etc. Chiar daca APAPS se arata stapana pe situatie, numai faptul ca se gandeste acceptarea unor asemenea intelegeri ii pune pe ganduri pe investitori. "Cred ca, in aceste conditii, Kvaerner s-ar fi gandit de mai multe ori inainte sa vina la IMGB; in general cred ca investitorii straini nu sunt dispusi sa accepte asemenea prevederi, pentru ca ei au nevoie de flexibilitatea necesara pentru o activitate care sa aduca profit"- spune Roar Endung, directorul general al Kvaerner IMGB. "Propunerea este discutabila si scoate in evidenta rolul sindicatelor care nu trebuie sa fie acela de a avea atributii in conducerea companiei, spune Ruxandra Stan, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Straini. Consiliul si-a exprimat deja protestul fata de noul Cod al Muncii, care introduce "raporturi de munca birocratice, confera un rol excesiv sindicatelor si, in plus, impune si un nou fond special - fondul de garantare pentru plata creantelor salariale." Un mesaj asemanator este perceput si de presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, care arata ca va protesta impotriva unei asemenea propuneri care favorizeaza sindicatele in detrimentul "capitalului".
"Sindicatele nu vor putea impiedica semnarea unui contract de privatizare" - ne-a declarat ieri George Musliu, secretar de stat in cadrul Autoritatii pentru Privatizare, aducand lamuriri in legatura cu o stire care ameninta sa arunce in aer procesul de privatizare. Un comunicat al APAPS anunta la sfarsitul saptamanii trecute ca s-a convenit cu reprezentantii celor patru confederatii sindicale discutarea obligativitatii "incheierii unui acord social anterior semnarii contractelor de privatizare si introducerii, in contractele de privatizare, a unor clauze de anulare a acestora in cazul nerespectarii acordului social sau a planului de investitii". Ceea ce se intuia ca se ascunde in spatele acestui "acord social" ne-a fost confirmat de sindicalisti: clauze ferme privind numarul salariatilor care vor ramane in intreprindere dupa privatizare, nivelul salariilor acestora si facilitatile pe care le vor primi cei disponibilizati. Aceasta insemna, cu alte cuvinte, ca este amenintata orice privatizare in care investitorul venea cu un plan de afaceri care continea disponibilizari si, mai mult, chiar daca nu ar fi anuntat disponibilizari, s-ar fi trezit cu proprietatea luata inapoi daca indraznea sa faca o miscare neacceptata de sindicate. Dar "nu putem pune caruta inaintea cailor", spune secretarul de stat Musliu, precizand ca " pozitia de pe care negociem este ca nu putem lasa privatizarea pe mana sindicatelor". Oficialul arata ca, intr-adevar, dupa ce un investitor va fi declarat castigator in urma negocierilor de privatizare, va fi trimis la sindicate pentru "intelegeri". "Dar sindicatele au un rol consultativ: daca investitorul ne demonstreaza ca planul lui de afaceri va salva societatea, iar pentru aceasta are nevoie, sa zicem, sa dea afara 100 de angajati din 500, indiferent ce zic sindicatele, se incheie contractul de privatizare. El spune ca un contract se va putea rezilia doar daca se constata ca investitorul a actionat din rea-vointa, prin contracte oneroase, frauda etc. Chiar daca APAPS se arata stapana pe situatie, numai faptul ca se gandeste acceptarea unor asemenea intelegeri ii pune pe ganduri pe investitori. "Cred ca, in aceste conditii, Kvaerner s-ar fi gandit de mai multe ori inainte sa vina la IMGB; in general cred ca investitorii straini nu sunt dispusi sa accepte asemenea prevederi, pentru ca ei au nevoie de flexibilitatea necesara pentru o activitate care sa aduca profit"- spune Roar Endung, directorul general al Kvaerner IMGB. "Propunerea este discutabila si scoate in evidenta rolul sindicatelor care nu trebuie sa fie acela de a avea atributii in conducerea companiei, spune Ruxandra Stan, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Straini. Consiliul si-a exprimat deja protestul fata de noul Cod al Muncii, care introduce "raporturi de munca birocratice, confera un rol excesiv sindicatelor si, in plus, impune si un nou fond special - fondul de garantare pentru plata creantelor salariale." Un mesaj asemanator este perceput si de presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, care arata ca va protesta impotriva unei asemenea propuneri care favorizeaza sindicatele in detrimentul "capitalului".
CNVM ancheteaza legalitatea tranzactiilor cu actiuni Oltchim
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a decis, ieri, anchetarea cazului tranzactiilor cu actiuni Oltchim care s-au derulat saptamana trecuta la Bursa de Valori, la baza carora ar putea sta "informatii privilegiate". Tranzactionarea pe baza informatiilor din interiorul societatii emitente de actiuni care inca nu au fost facute publice este pedepsita cu inchisoarea. Asa cum am mai aratat, miercurea trecuta, volumul tranzactiilor cu actiuni Oltchim a crescut brusc la patru milioane, fata de 25.000 in sedinta precedenta. Explicatia a venit vineri, cand societatea a trimis un comunicat in care anunta ca actionarii ar putea primi de opt ori mai multe actiuni, pe ordinea de zi a viitoarei Adunari Generale a Actionarilor aflandu-se majorarea capitalului social cu o suma substantiala, rezultata din reevaluare. Potrivit unor surse, autoritatile pietei de capital par sa creada ca, in acest caz, utilizarea informatiilor privilegiate nu cade in responsabilitatea celor aflati in legatura directa cu emitentul. Argumentul lor este ca Oltchim pregateste de mai mult timp aceasta majorare din reevaluare, cerand numeroase opinii privind legalitatea acestei operatiuni. Situatia este insa aparent clara: Oltchim este cuprins in programul-pilot de introducere a Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS), iar acestea interzic majorarea capitalului din reevaluare. Chiar daca in AGA actionarul majoritar -APAPS - va vota majorarea, prevalandu-se de Legea 31 a societatilor comerciale, este posibil ca operatiunea sa nu fie inregistrata la Registrul Comertului.
Guvernul a definitivat actul normativ care va reglementa cooperatia
Saptamana aceasta, ordonanta de urgenta - pe masa Executivului
In pofida protestelor vehemente ale organizatiilor cooperatiste, Guvernul Nastase va reglementa sistemul cooperatist. Dupa mai bine de 8 luni de discutii si "ajustari", ministerul pentru IMM si Cooperatie a definitivat proiectul de ordonanta de urgenta privind organizarea si functionarea cooperatiei, forma finala fiind prezentata deja Guvernului. Surse autorizate ne-au declarat ca "actul normativ urmeaza sa fie aprobat in sedinta din aceasta saptamana. Spre nemultumirea celor doua sisteme cooperatiste - UCECOM si CENTROCOOP, actul normativ prevede asocierea cooperatorilor, in mod liber si voluntar, in asociatii si uniuni. In plus, structurile asociative existente la nivel judetean si national sunt obligate sa se transforme in societati cooperative, formele asociative urmand sa aiba un caracter nepatrimonial. In acest fel, CENTROCOOP si UCECOM vor pierde dreptul de control si supraveghere a societatilor cooperative membre. Instituirea unui numar minim de cinci membri cooperatori, necesar pentru constituirea unei societati cooperative (in legislatia europeana, numarul acestora variaza intre 3 si 7 membri) este o alta prevedere contestata vehement de cele doua asociatii cooperatiste. Nici constituirea Fondului de Promovare si Dezvoltare a Miscarii Cooperatiste nu este pe placul UCECOM si CENTROCOOP. Acest fond este prevazut a se constitui din cota de 10% varsata de cooperative din veniturile obtinute in urma instrainarii bunurilor imobile aflate in patrimoniul acestora plus activul ramas in urma lichidarii unor societati. Banii vor fi alocati exclusiv programelor de promovare si dezvoltare a cooperatiei, sustine conducerea MIMMC. Reprezentantii sectorului cooperatist sunt de parere ca MIMMC "va dispune in mod discretionar de Fond, prin directionarea acestuia preferential, dupa criterii arbitrare". Nici Ministerul Finantelor nu agreeaza constituirea acestui fond, pe motiv ca "proliferarea fondurilor speciale constituite in afara bugetului si alimentate prin contributia agentilor economici reprezinta o forma de fiscalitate excesiva si unul din principalele obstacole in infaptuirea reformei fiscale in materia impozitului pe profit". MIMMC sustine insa ca "nici nu se pune problema ca Fondul sa constituie o forma de fiscalitate, avand in vedere deductibilitatea cotei de 10% din TVA datorata de cooperative in situatia instrainarii bunurilor imobile". Actul normativ mai prevede obligativitatea organizarii de licitatii publice pentru inchirierea sau vanzarea bunurilor din patrimoniul societatilor cooperative. Desi CENTROCOOP si UCECOM cer reglementarea organizarii si functionarii cooperatiei prin lege organica, Guvernul este pregatit sa aprobe in aceasta saptamana controversatul act normativ care reglementeaza cooperatia.
In pofida protestelor vehemente ale organizatiilor cooperatiste, Guvernul Nastase va reglementa sistemul cooperatist. Dupa mai bine de 8 luni de discutii si "ajustari", ministerul pentru IMM si Cooperatie a definitivat proiectul de ordonanta de urgenta privind organizarea si functionarea cooperatiei, forma finala fiind prezentata deja Guvernului. Surse autorizate ne-au declarat ca "actul normativ urmeaza sa fie aprobat in sedinta din aceasta saptamana. Spre nemultumirea celor doua sisteme cooperatiste - UCECOM si CENTROCOOP, actul normativ prevede asocierea cooperatorilor, in mod liber si voluntar, in asociatii si uniuni. In plus, structurile asociative existente la nivel judetean si national sunt obligate sa se transforme in societati cooperative, formele asociative urmand sa aiba un caracter nepatrimonial. In acest fel, CENTROCOOP si UCECOM vor pierde dreptul de control si supraveghere a societatilor cooperative membre. Instituirea unui numar minim de cinci membri cooperatori, necesar pentru constituirea unei societati cooperative (in legislatia europeana, numarul acestora variaza intre 3 si 7 membri) este o alta prevedere contestata vehement de cele doua asociatii cooperatiste. Nici constituirea Fondului de Promovare si Dezvoltare a Miscarii Cooperatiste nu este pe placul UCECOM si CENTROCOOP. Acest fond este prevazut a se constitui din cota de 10% varsata de cooperative din veniturile obtinute in urma instrainarii bunurilor imobile aflate in patrimoniul acestora plus activul ramas in urma lichidarii unor societati. Banii vor fi alocati exclusiv programelor de promovare si dezvoltare a cooperatiei, sustine conducerea MIMMC. Reprezentantii sectorului cooperatist sunt de parere ca MIMMC "va dispune in mod discretionar de Fond, prin directionarea acestuia preferential, dupa criterii arbitrare". Nici Ministerul Finantelor nu agreeaza constituirea acestui fond, pe motiv ca "proliferarea fondurilor speciale constituite in afara bugetului si alimentate prin contributia agentilor economici reprezinta o forma de fiscalitate excesiva si unul din principalele obstacole in infaptuirea reformei fiscale in materia impozitului pe profit". MIMMC sustine insa ca "nici nu se pune problema ca Fondul sa constituie o forma de fiscalitate, avand in vedere deductibilitatea cotei de 10% din TVA datorata de cooperative in situatia instrainarii bunurilor imobile". Actul normativ mai prevede obligativitatea organizarii de licitatii publice pentru inchirierea sau vanzarea bunurilor din patrimoniul societatilor cooperative. Desi CENTROCOOP si UCECOM cer reglementarea organizarii si functionarii cooperatiei prin lege organica, Guvernul este pregatit sa aprobe in aceasta saptamana controversatul act normativ care reglementeaza cooperatia.
Cea mai moderna retea de magazine de presa din istoria BucurestiuluiCea mai moderna retea de magazine de presa din istoria Bucurestiului
Comitetul de Directie al SC Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa SA anunta inchiderea cu succes, intr-un termen record, a primei oferte publice de actiuni care a permis majorarea capitalului social de aproape cinci ori. In lunile urmatoare, asistati de CAIB, vom emite noi actiuni la care vor avea acces persoanele fizice si juridice romane sau straine, interesate sa subscrie la aceasta societate creata din initiativa Clubului Roman de Presa si Patronatelor Difuzorilor de Presa si respectiv de Carte din Bucuresti si care se bucura de sprijinul municipalitatii si primariilor de sector. Comitetul de Directie al SC Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa SA
Statul nu mai finanteaza achizitionarea de masini si utilaje agricole
Statul nu va mai finanta, in acest an, programele pentru sustinerea producatorilor agricoli in vederea achizitionarii de masini si utilaje agricole, intrucat bugetul Ministerului Agriculturii permite doar subventionarea contractelor aprobate in 2002, informeaza un comunicat al ministerului. Astfel, ca urmare a desfiintarii fondului "Dezvoltarea agriculturii romanesti", in bugetul Ministerului Agriculturii a fost prevazuta suma de 629,9 miliarde lei pentru achizitionarea de tractoare si masini agricole aprobate in anul 2002, produse si livrate producatorilor agricoli in cursul acestui an. Intrucat bugetul ministerului nu permite alocarea unor sume suplimentare peste acest plafon, in acest an nu vor mai fi finantate, din surse bugetare, programe pentru sustinerea producatorilor agricoli in vederea achizitionarii de masini si utilaje agricole, se mai arata in comunicat.
Cumparatorii fermelor - bagati in faliment de stat imediat dupa semnarea contractelor
Bazandu-se pe o lege privind stergerea datoriilor societatilor comerciale din agricultura in momentul privatizarii, cumparatorii s-au trezit executati silit
De la directorul Agentiei Domeniilor Statului pana la premier, toti oficialii guvernamentali si-au luat angajamentul sa finalizeze marea privatizare din agricultura pana la sfarsitul lui 2002. De curand, termenul din cuvantarile oficialilor s-a mai prelungit, dar nu cu mult - sigur, societatile comerciale din agricultura se vor privatiza pana la sfarsitul lui 2003. Ceea ce poate nu stiu guvernantii este ca, pana in decembrie 2003, s-ar putea sa nu mai aiba ce privatiza. In plus, sute de procese ar putea aparea in cel mai scurt timp, dintr-un motiv aberant: legile emise in privinta marii privatizari din agricultura sunt incalcate de chiar functionarii statului. Ca si in industrie, marea privatizare din agricultura ar fi trebuit sa inceapa prin stergerea unei parti a datoriilor, statul incercand in acest fel sa faca mai atractive societatile comerciale in mare parte decapitalizate. Astfel, Parlamentul a emis, in 29 aprilie 2002, o lege privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole proprietate publica sau privata a statului (L. 254/2002). Conform acestei legi, obligatiile bugetare ale fermelor restante la data de 31 decembrie 2001, atat catre administratia centrala, cat si catre administratiile locale, erau sterse. De asemenea, se stergeau debitele provenite din penalitati si majorari de intarziere, iar datoriile catre fondurile de asigurari sociale se reesalonau. Pentru a fi siguri ca marea privatizare nu va intampina nici o piedica, parlamentarii au anexat la textul legii o lista cu nu mai putin de 579 de societati comerciale de care statul ar fi urmat sa scape. Ce n-au prevazut nici salariatii fermelor agricole, nici investitorii care ar fi dorit sa cumpere aceste ferme este ca, in Romania, intrarea in vigoare a unei legi nu inseamna si aplicarea ei. Conform Legii 254/2002, stergerea datoriilor trebuia sa inceapa din iunie 2002, iar, pana la data de 15 mai 2002, ministrul de Finante ar fi trebuit sa emita normele privind inregistrarea atat in contabilitatea agentilor economici, cat si in evidentele titularilor de creante bugetare a operatiunilor de stingere a obligatiilor bugetare. Nici pana astazi, normele cu pricina nu au fost emise. Netinand seama de meandrele sistemului legislativ, functionarii Agentiei Domeniilor Statului (ADS) si-au vazut de treaba si, in speranta ca vor putea raporta cat mai repede incheierea marii privatizari, au scos la vanzare societatile comerciale din lista anexata Legii 254/2002. Aproape jumatate din cele 579 de societati au fost deja vandute. Dupa marimea fermelor si dotari, cumparatorii au platit intre 600 de milioane de lei si 300 de miliarde de lei pe o societate comerciala, bazandu-se pe promisiunea functionarilor ADS ca, pe langa acesti bani, nu vor mai fi obligati sa scoata si altii din buzunar pentru acoperirea datoriilor istorice. Imediat dupa semnarea contractelor, au constatat ca au luat plasa. Creditorii bugetari, linistiti pana la privatizare, au purces la recuperarea datoriilor prin sechestru. Sedii comerciale, cantine, grajduri, magazii, strunguri, ciocane pneumatice, ba chiar si vaci, porci sau gaini au fost scoase fortat la licitatie pentru acoperirea datoriilor pe care Legea 254/2002 stipula ca le va sterge. De exemplu, la SC Terra SA din Titu, judetul Dambovita, societate comerciala vanduta de ADS cu 6 miliarde de lei, Directia Finantelor Publice Dambovita, Consiliul Local din Titu si Directia Judeteana de Munca au pus sechestru pe aproape toate bunurile. Sediul societatii si cantina au fost scoase la licitatie cu 15.000 de dolari, desi o evaluare facuta la inceputul anului 2000 arata ca valoarea imobilelor este de cel putin 75.000 de dolari. Greseala cumparatorului se pare ca a fost inaintarea catre aceste institutii a unei cereri prin care solicita stabilirea datoriilor la data de 31 decembrie 2001, pentru a putea apoi cere ADS-ului stergerea lor, conform legii. Se pare ca totalul datoriilor se ridica la 20 de miliarde de lei, din care doar 5 reprezinta "datorie curata", iar restul - penalitati si dobanzi. Spunem "se pare" deoarece un certificat fiscal privind valoarea datoriilor nu a fost inca eliberat, institutiile de stat repezindu-se la lichidare inainte de a incheia totalul. Cumparatorii au incercat inutil sa le explice functionarilor ca ii baga in faliment nevinovati. Probabil, lunile urmatoare vor incepe sa curga in Justitie sute de plangeri. Si chiar daca, in final, cumparatorii isi vor gasi dreptatea in instantele romanesti sau la Strasbourg, timpul nu va mai putea fi dat inapoi pentru stergerea unui faliment provocat din neghiobia unor functionari.
De la directorul Agentiei Domeniilor Statului pana la premier, toti oficialii guvernamentali si-au luat angajamentul sa finalizeze marea privatizare din agricultura pana la sfarsitul lui 2002. De curand, termenul din cuvantarile oficialilor s-a mai prelungit, dar nu cu mult - sigur, societatile comerciale din agricultura se vor privatiza pana la sfarsitul lui 2003. Ceea ce poate nu stiu guvernantii este ca, pana in decembrie 2003, s-ar putea sa nu mai aiba ce privatiza. In plus, sute de procese ar putea aparea in cel mai scurt timp, dintr-un motiv aberant: legile emise in privinta marii privatizari din agricultura sunt incalcate de chiar functionarii statului. Ca si in industrie, marea privatizare din agricultura ar fi trebuit sa inceapa prin stergerea unei parti a datoriilor, statul incercand in acest fel sa faca mai atractive societatile comerciale in mare parte decapitalizate. Astfel, Parlamentul a emis, in 29 aprilie 2002, o lege privind unele masuri pentru cresterea atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole proprietate publica sau privata a statului (L. 254/2002). Conform acestei legi, obligatiile bugetare ale fermelor restante la data de 31 decembrie 2001, atat catre administratia centrala, cat si catre administratiile locale, erau sterse. De asemenea, se stergeau debitele provenite din penalitati si majorari de intarziere, iar datoriile catre fondurile de asigurari sociale se reesalonau. Pentru a fi siguri ca marea privatizare nu va intampina nici o piedica, parlamentarii au anexat la textul legii o lista cu nu mai putin de 579 de societati comerciale de care statul ar fi urmat sa scape. Ce n-au prevazut nici salariatii fermelor agricole, nici investitorii care ar fi dorit sa cumpere aceste ferme este ca, in Romania, intrarea in vigoare a unei legi nu inseamna si aplicarea ei. Conform Legii 254/2002, stergerea datoriilor trebuia sa inceapa din iunie 2002, iar, pana la data de 15 mai 2002, ministrul de Finante ar fi trebuit sa emita normele privind inregistrarea atat in contabilitatea agentilor economici, cat si in evidentele titularilor de creante bugetare a operatiunilor de stingere a obligatiilor bugetare. Nici pana astazi, normele cu pricina nu au fost emise. Netinand seama de meandrele sistemului legislativ, functionarii Agentiei Domeniilor Statului (ADS) si-au vazut de treaba si, in speranta ca vor putea raporta cat mai repede incheierea marii privatizari, au scos la vanzare societatile comerciale din lista anexata Legii 254/2002. Aproape jumatate din cele 579 de societati au fost deja vandute. Dupa marimea fermelor si dotari, cumparatorii au platit intre 600 de milioane de lei si 300 de miliarde de lei pe o societate comerciala, bazandu-se pe promisiunea functionarilor ADS ca, pe langa acesti bani, nu vor mai fi obligati sa scoata si altii din buzunar pentru acoperirea datoriilor istorice. Imediat dupa semnarea contractelor, au constatat ca au luat plasa. Creditorii bugetari, linistiti pana la privatizare, au purces la recuperarea datoriilor prin sechestru. Sedii comerciale, cantine, grajduri, magazii, strunguri, ciocane pneumatice, ba chiar si vaci, porci sau gaini au fost scoase fortat la licitatie pentru acoperirea datoriilor pe care Legea 254/2002 stipula ca le va sterge. De exemplu, la SC Terra SA din Titu, judetul Dambovita, societate comerciala vanduta de ADS cu 6 miliarde de lei, Directia Finantelor Publice Dambovita, Consiliul Local din Titu si Directia Judeteana de Munca au pus sechestru pe aproape toate bunurile. Sediul societatii si cantina au fost scoase la licitatie cu 15.000 de dolari, desi o evaluare facuta la inceputul anului 2000 arata ca valoarea imobilelor este de cel putin 75.000 de dolari. Greseala cumparatorului se pare ca a fost inaintarea catre aceste institutii a unei cereri prin care solicita stabilirea datoriilor la data de 31 decembrie 2001, pentru a putea apoi cere ADS-ului stergerea lor, conform legii. Se pare ca totalul datoriilor se ridica la 20 de miliarde de lei, din care doar 5 reprezinta "datorie curata", iar restul - penalitati si dobanzi. Spunem "se pare" deoarece un certificat fiscal privind valoarea datoriilor nu a fost inca eliberat, institutiile de stat repezindu-se la lichidare inainte de a incheia totalul. Cumparatorii au incercat inutil sa le explice functionarilor ca ii baga in faliment nevinovati. Probabil, lunile urmatoare vor incepe sa curga in Justitie sute de plangeri. Si chiar daca, in final, cumparatorii isi vor gasi dreptatea in instantele romanesti sau la Strasbourg, timpul nu va mai putea fi dat inapoi pentru stergerea unui faliment provocat din neghiobia unor functionari.
vineri, 28 august 2009
Bonjasky campion la Yokohama
Badr Hari a fost descalificat! Acesta a fost descalificat deoarece l-a calcat pe cap in timp ce era la podea pe Bonjasky.Hari a primit cartonasul rosu si l-a facut pe Bonjasky campion la Yokohama.Pentru Bonjasky nu a fost insa o victorie care sa o castige in acest fel.
Badr Hari pana sa ajunga in finala a trecut de Aerts si de Zimmerman cu lovituri de senzatie in timp ce Bonjasky a trecut de Le Banner din cauza unei accidentari a acestuia si de turcul Saki.
Badr Hari pana sa ajunga in finala a trecut de Aerts si de Zimmerman cu lovituri de senzatie in timp ce Bonjasky a trecut de Le Banner din cauza unei accidentari a acestuia si de turcul Saki.
Partitda Chelsea-Cfr Cluj este arbitrata de catre Peter Frojdfeldt
Peter Frojdfeldt va arbitra meciul pe care Cfr Cluj il va sustine in compania formatiei engleze Chelsea Londra marti de la ora 21:45!
Peter Frojdfeldt ii are ca ajutor pe Henrik Andren si Magnus Sjoblom ca tusieri, iar arbitru de rezerva va fi Martin Ingvarsson. Delegat UEFA va fi slovacul Frantisek Laurinec urmand ca observatorul de arbitri sa fie danezul Jorn West Larsen.
Suedezul a mai arbitrat odata nationala Romaniei intr-un meci castigat cu 3-1 impotriva Belarusului in preliminariile EURO 2008
Peter Frojdfeldt ii are ca ajutor pe Henrik Andren si Magnus Sjoblom ca tusieri, iar arbitru de rezerva va fi Martin Ingvarsson. Delegat UEFA va fi slovacul Frantisek Laurinec urmand ca observatorul de arbitri sa fie danezul Jorn West Larsen.
Suedezul a mai arbitrat odata nationala Romaniei intr-un meci castigat cu 3-1 impotriva Belarusului in preliminariile EURO 2008
Mars pentru tricolore
EUROPENE. Au promovat in grupa principala, au intrat in cele mai bune 12 echipe a Europenelor din Macedonia dar ce e mai important este ca au depasit categoric adversarele din cea mai grea grupa a competitiei.
Nationala feminina de handbal a invins in toate cele 3 meciuri din grupa de debut. Ungaria, Franta sau Danemarca au trebuit sa se recunoasca invinse de extraordinarele fete ale lui Radu Voina.
Maine, fetele noastre, vor debuta in cea de a doua faza a grupelor impotriva selectionatei Spaniei. Celelalte adversare din aceasta grupa principala sunt : Norvegia, Danemarca, Ungaria si Ucraina.
Nationala feminina de handbal a invins in toate cele 3 meciuri din grupa de debut. Ungaria, Franta sau Danemarca au trebuit sa se recunoasca invinse de extraordinarele fete ale lui Radu Voina.
Maine, fetele noastre, vor debuta in cea de a doua faza a grupelor impotriva selectionatei Spaniei. Celelalte adversare din aceasta grupa principala sunt : Norvegia, Danemarca, Ungaria si Ucraina.
Rat dorit de Juventus
DAT IN URMARIRE. Desi evolutiile ambitiosului fundas dreapta din nationala Romaniei si a elevului lui Lucescu la Shaktior Donetsk nu mai sunt la inaltimea meciurilor de alta data, Razvan Rat nu duce lipsa de oferte.
Interesul lui Juventus pentru acesta poate surprinde dar este totusi doar o atentie preliminara acordata fundasului roman. Un eventual transfer este conditionat strict de evolutiile viitoare ale lui Rat.
Interesul lui Juventus pentru acesta poate surprinde dar este totusi doar o atentie preliminara acordata fundasului roman. Un eventual transfer este conditionat strict de evolutiile viitoare ale lui Rat.
Chelsea-Cfr Cluj 2-1
Visul european al clujenilor s-a incheiat aseara! Desi veniti in Anglia pentru un meci fara miza clujenii au aratat un joc frumos, complex care a impresionat.Dupa o prima repriza in care Cfr cluj si-a creat numeroase ocazii, londonezii la primul sut pe spatiul portii au reusit sa deschida scorul prin Salomon Kalou in minutul 40.Dupa pauza clujenii s-au mai stins in joc si au preferat contraatacurile prin care a si marcat Y. Kone din pasa senzationala a lui Panin in minutul 55.Dupa acest minut baietii lui Scolari au pus mana pe posesie si au reusit sa si marcheze golul 2 prin proaspatul intrat D. Drogba in minutul 71.
joi, 27 august 2009
Adrian Ganea: BVB va imita creşterile burselor occidentale
Cotaţiile de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi-ar putea continua creşterile de la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit lui Adrian Ganea, analist la societatea de brokeraj BT Securities din Cluj
. Indici BVB au închis vineri în creştere cu 1,5-3,08%, dar în uşoară scădere în comparaţie cu vinerea anterioară.
“Corelaţia cu bursele străine este foarte mare şi, pentru că săptămâna trecută s-a încheiat cu veşti bune pe pieţele externe, este de aşteptat ca şi la noi
să aibă loc creşteri de cotaţii susţinute, pe volume mari de acţiuni", crede Adrian Ganea.
Indicele american DJIA a închis vineri în creştere cu 1,67%, “ceea ce pentru bursa din New York este mult“, aminteşte analistul BT Securities.
La Londra, indicele FTSE 100 a crescut cu aproape 2%, la Frankfurt, indicele DAX a câştigat 2,86%, iar la Paris, CAC 40 a adăugat peste 4%. Indicele WIG 20 al bursei din Varşovia a câştigat 4%, dar la Praga acţiunile s-au apreciat cu numai 0,22%.
Investitorii locali speculează veştile bune
venite dinspre marile economii
ale lumii, tendinţa de însănătoşire a economiei autohtone va întârzia.
“Există un decalaj de un an, un an şi jumătate între progresele marilor economii şi economia românească“, apreciază Adrian Ganea.
Analistul remarcă, totuşi, că aprecierile cotaţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute s-au produs
pe fondul unor volume relativ mici de acţiuni tranzacţionate. Astfel, lichiditatea pieţei de vineri de la BVB s-a oprit la 3,7 mil. euro, puţin peste jumătate din media acestei luni şi sub media întreg anului.
“Au fost rulaje mai mici decât cele care au condus la maximele anului. Lumea se teme şi de prea multe veşti bune“, spune Adrian Ganea, făcând aluzie la incertitudinile care încă domină piaţa.
. Indici BVB au închis vineri în creştere cu 1,5-3,08%, dar în uşoară scădere în comparaţie cu vinerea anterioară.
“Corelaţia cu bursele străine este foarte mare şi, pentru că săptămâna trecută s-a încheiat cu veşti bune pe pieţele externe, este de aşteptat ca şi la noi
să aibă loc creşteri de cotaţii susţinute, pe volume mari de acţiuni", crede Adrian Ganea.
Indicele american DJIA a închis vineri în creştere cu 1,67%, “ceea ce pentru bursa din New York este mult“, aminteşte analistul BT Securities.
La Londra, indicele FTSE 100 a crescut cu aproape 2%, la Frankfurt, indicele DAX a câştigat 2,86%, iar la Paris, CAC 40 a adăugat peste 4%. Indicele WIG 20 al bursei din Varşovia a câştigat 4%, dar la Praga acţiunile s-au apreciat cu numai 0,22%.
Investitorii locali speculează veştile bune
venite dinspre marile economii
ale lumii, tendinţa de însănătoşire a economiei autohtone va întârzia.
“Există un decalaj de un an, un an şi jumătate între progresele marilor economii şi economia românească“, apreciază Adrian Ganea.
Analistul remarcă, totuşi, că aprecierile cotaţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute s-au produs
pe fondul unor volume relativ mici de acţiuni tranzacţionate. Astfel, lichiditatea pieţei de vineri de la BVB s-a oprit la 3,7 mil. euro, puţin peste jumătate din media acestei luni şi sub media întreg anului.
“Au fost rulaje mai mici decât cele care au condus la maximele anului. Lumea se teme şi de prea multe veşti bune“, spune Adrian Ganea, făcând aluzie la incertitudinile care încă domină piaţa.
Salarii pe credit pentru CFR
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat ca, in aceste zile, CFR Calatori se afla in negocieri
, cu mai multe banci, pentru a contracta un credit necesar platirii salariilor, fara a preciza insa suma.
"Sunt in discutii (cei din conducerea CFR Calatori, n.r.) cu niste banci
si o sa stabileasca suma exacta si conditiile, dar faptul ca mergem pe solutia de a lua credite ca sa platim salariile nu poate continua la nesfarsit. Pentru ca acum CFR Calatori a fost cat-de-cat solvabila pentru banci, in sensul ca a avut cum sa demonstreze ca acel credit are de unde sa fie returnat, are cu ce sa garanteze, dar pentru lunile urmatoare nu o sa mai aiba cum sa faca credite
ca sa plateasca salariile", a declarat Berceanu.
Ministrul a mai spus ca a avut discutii "cu cativa reprezentanti ai sindicatelor", acestea urmand sa fie finalizate dupa ce toti se vor intoarce din conce-
diu.
, cu mai multe banci, pentru a contracta un credit necesar platirii salariilor, fara a preciza insa suma.
"Sunt in discutii (cei din conducerea CFR Calatori, n.r.) cu niste banci
si o sa stabileasca suma exacta si conditiile, dar faptul ca mergem pe solutia de a lua credite ca sa platim salariile nu poate continua la nesfarsit. Pentru ca acum CFR Calatori a fost cat-de-cat solvabila pentru banci, in sensul ca a avut cum sa demonstreze ca acel credit are de unde sa fie returnat, are cu ce sa garanteze, dar pentru lunile urmatoare nu o sa mai aiba cum sa faca credite
ca sa plateasca salariile", a declarat Berceanu.
Ministrul a mai spus ca a avut discutii "cu cativa reprezentanti ai sindicatelor", acestea urmand sa fie finalizate dupa ce toti se vor intoarce din conce-
diu.
Berceanu vrea un parteneriat public-privat cu Bechtel pentru tronsonul Brasov-Turda
Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat ca in aceasta saptamâna va purta „discutii intense“ cu „un foarte înalt oficial de la firma Bechtel“ pentru constructia tronsonului de autostrada Brasov-Turda. „Saptamâna viitoare vine un foarte înalt oficial de la firma Bechtel din Statele Unite si se pare ca vor avea si un oarecare raspuns sau vom discuta niste variante privind portiunea Brasov-Turda. Eu le-am propus mai demult sa se gândeasca sa preia în parteneriat public-privat, saptamâna viitoare o sa avem discutii intense“, a anuntat Berceanu, citat de NewsIn.
Ministrul transporturilor a vizitat in weekend, împreuna cu premierul Emil Boc, santierul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, precum si cel al centurii ocolitoare a Ploiestiului. „Probabil de aici în patru ani va fi gata toata autostrada pâna la Brasov
. Ea merge de la Predeal, în stânga, si ajunge la Brasov pe sub Râsnov, urmând de acolo sa continue în Transilvania, sa se faca legatura cu autostrada Transilvania, portiunea de acolo de la Brasov pâna la Câmpia Turzii fiind în discutii“, a explicat Berceanu. El s-a aratat multumit de stadiul lucrarilor, argumentând ca „atunci când este resursa financiara prezenta si este si interesul ca acea resursa financiara sa fie cheltuita repede, corect, în lucrari care sa se vada, bineînteles ca lucrurile merg“.
Boc si Berceanu s-au laudat reciproc
Boc si Berceanu au profitat de vizita pe autostrada pentru a-si face reciproc complimente cu privire la cat de bine si-au facut treaba. Astfel, premierul Emil Boc a declarat ca Ministerul Transporturilor a investit cel mai bine banii publici, Radu Berceanu replicându-i, în gluma, ca daca este laudat se asteapta la o Comisie parlamentara de ancheta. „Ministerul Transporturilor se afla la 50% în investitiile din programul investitional“, a sustinut premierul. În acest context, Boc a anuntat ca la rectificarea de buget se vor aloca resurse financiare
suplimentare pentru infrastructura, iar Ministerul Transporturilor va primi suplimentar peste 125 milioane de euro, pentru a putea continua lucrarile de infrastructura“. „Vara aceasta, infrastructura nu are vacanta“, a spus premierul, subliniind ca pe santierul de constructie a Autostrazii Bucuresti - Ploiesti
sunt prezenti 650 de oameni care lucreaza cu 400 de utilaje, în conditiile în care la începutul anului „nu exista nimic“. Boc si-a exprimat speranta ca pâna la sfârsitul anului 2009 vor fi terminati 30 km de autostrada la strat de binder, urmând ca anul viitor sa se toarne ultimul strat, iar la sfârsitul lui 2010 „românii sa poata circula pe aceasta ruta de autostrada“.
Berceanu critica mentalitatea constructorilor
Firmele de constructii si-au creat „mentalitatea“ ca trebuie sa se îmbogateasca de pe urma lucrarilor de infrastructura ale Ministerului Transporturilor, a mai declarat Radu Berceanu.
„Mai avem piedici formate din legi nescrise. S-a creat mentalitatea ca în România te duci la licitatie, dai pretul cel mai mic, câstigi, primesti avansul
si astepti sa vina autoritatile la tine sa îti dea alti bani ca sa începi lucrarile, pentru ca înjura lumea“, a afirmat Berceanu, citat de Mediafax.
El a dat ca exemplu situatia de la autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde lucrarile au început în februarie 2007, însa pâna în februarie 2009 firmele constructoare nu au realizat „aproape nimic“, pentru ca nu s-au alocat bani si nici nu a existat interes din partea autoritatilor.
Basescu: Siturile arheologice blocheaza lucrarile
Presedintele Traian Basescu s-a declarat nemultumit ca tot mai multe situri arheologice blocheaza lucrarile pe traseul autostrazii Arad-Timisoara, spunând ca Guvernul a rezolvat problema exproprierilor, dar arheologii blocheaza derularea fireasca a proiectului.
„Daca tot vor sa caute dupa cioburi, sunt sigur ca ar gasi si putin mai la stânga sau la dreapta autostrazii. Am rezolvat exproprierile si acum am ramas cu siturile arheologice. Asta e problema la noi, ca trebuie blocata autostrada din orice motiv. În Italia, daca stateau dupa situri arheologice nu se mai construia nimic. La noi, daca se gaseste ceva pe traseul autostrazii, se blocheaza lucrarile“, a afirmat presedintele. Basescu a spus ca în România sunt cel putin cinci proiecte mari de infrastructura care sunt blocate din cauza siturilor arheologice. El a spus ca pentru evitarea acestor situatii solutia ar fi modificarea legislativa. „Sunt doua sute de utilaje aici care stau pâna se da descarcarea arheologica. Nu este permis asa ceva”, a afirmat Basescu.
Întrebat când crede ca va fi finalizata autostrada, termenul oficial fiind 2011, presedintele a raspuns ca, în opinia sa, va fi vorba de 2013.
Ministrul transporturilor a vizitat in weekend, împreuna cu premierul Emil Boc, santierul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, precum si cel al centurii ocolitoare a Ploiestiului. „Probabil de aici în patru ani va fi gata toata autostrada pâna la Brasov
. Ea merge de la Predeal, în stânga, si ajunge la Brasov pe sub Râsnov, urmând de acolo sa continue în Transilvania, sa se faca legatura cu autostrada Transilvania, portiunea de acolo de la Brasov pâna la Câmpia Turzii fiind în discutii“, a explicat Berceanu. El s-a aratat multumit de stadiul lucrarilor, argumentând ca „atunci când este resursa financiara prezenta si este si interesul ca acea resursa financiara sa fie cheltuita repede, corect, în lucrari care sa se vada, bineînteles ca lucrurile merg“.
Boc si Berceanu s-au laudat reciproc
Boc si Berceanu au profitat de vizita pe autostrada pentru a-si face reciproc complimente cu privire la cat de bine si-au facut treaba. Astfel, premierul Emil Boc a declarat ca Ministerul Transporturilor a investit cel mai bine banii publici, Radu Berceanu replicându-i, în gluma, ca daca este laudat se asteapta la o Comisie parlamentara de ancheta. „Ministerul Transporturilor se afla la 50% în investitiile din programul investitional“, a sustinut premierul. În acest context, Boc a anuntat ca la rectificarea de buget se vor aloca resurse financiare
suplimentare pentru infrastructura, iar Ministerul Transporturilor va primi suplimentar peste 125 milioane de euro, pentru a putea continua lucrarile de infrastructura“. „Vara aceasta, infrastructura nu are vacanta“, a spus premierul, subliniind ca pe santierul de constructie a Autostrazii Bucuresti - Ploiesti
sunt prezenti 650 de oameni care lucreaza cu 400 de utilaje, în conditiile în care la începutul anului „nu exista nimic“. Boc si-a exprimat speranta ca pâna la sfârsitul anului 2009 vor fi terminati 30 km de autostrada la strat de binder, urmând ca anul viitor sa se toarne ultimul strat, iar la sfârsitul lui 2010 „românii sa poata circula pe aceasta ruta de autostrada“.
Berceanu critica mentalitatea constructorilor
Firmele de constructii si-au creat „mentalitatea“ ca trebuie sa se îmbogateasca de pe urma lucrarilor de infrastructura ale Ministerului Transporturilor, a mai declarat Radu Berceanu.
„Mai avem piedici formate din legi nescrise. S-a creat mentalitatea ca în România te duci la licitatie, dai pretul cel mai mic, câstigi, primesti avansul
si astepti sa vina autoritatile la tine sa îti dea alti bani ca sa începi lucrarile, pentru ca înjura lumea“, a afirmat Berceanu, citat de Mediafax.
El a dat ca exemplu situatia de la autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde lucrarile au început în februarie 2007, însa pâna în februarie 2009 firmele constructoare nu au realizat „aproape nimic“, pentru ca nu s-au alocat bani si nici nu a existat interes din partea autoritatilor.
Basescu: Siturile arheologice blocheaza lucrarile
Presedintele Traian Basescu s-a declarat nemultumit ca tot mai multe situri arheologice blocheaza lucrarile pe traseul autostrazii Arad-Timisoara, spunând ca Guvernul a rezolvat problema exproprierilor, dar arheologii blocheaza derularea fireasca a proiectului.
„Daca tot vor sa caute dupa cioburi, sunt sigur ca ar gasi si putin mai la stânga sau la dreapta autostrazii. Am rezolvat exproprierile si acum am ramas cu siturile arheologice. Asta e problema la noi, ca trebuie blocata autostrada din orice motiv. În Italia, daca stateau dupa situri arheologice nu se mai construia nimic. La noi, daca se gaseste ceva pe traseul autostrazii, se blocheaza lucrarile“, a afirmat presedintele. Basescu a spus ca în România sunt cel putin cinci proiecte mari de infrastructura care sunt blocate din cauza siturilor arheologice. El a spus ca pentru evitarea acestor situatii solutia ar fi modificarea legislativa. „Sunt doua sute de utilaje aici care stau pâna se da descarcarea arheologica. Nu este permis asa ceva”, a afirmat Basescu.
Întrebat când crede ca va fi finalizata autostrada, termenul oficial fiind 2011, presedintele a raspuns ca, în opinia sa, va fi vorba de 2013.
Scumpirea euro - mumă pentru proprietari, ciumă pentru chiriaşi
Valoarea chiriilor în iunie 2009 raportată la cea înregistrată în iunie 2008 s-a redus
cu 21% pentru garsoniere
şi cu 25% pentru imobilele de două camere, conform unei analize realizată de MagazinuldeCase.ro.
Astfel, dacă în luna iunie a anului 2008 chiria
medie pentru o garsonieră din Bucureşti era de 392 de euro, în luna iunie a acestui an a ajuns la 310 euro. În ceea ce priveşte apartamentele cu două camere, în iunie s-a ajuns la o valoare medie de 447 de euro/lună, faţă de 595 euro în aceeaşi lună a anului trecut.
Comparând chiriile din iulie 2009 cu cele din aceeaşi lună a anului trecut, se remarcă o diminuare de 21% pentru garsoniere, de la 392 euro lunar la 311 euro/lună, respectiv de 25% pentru apartamentele cu două camere, de la 584 euro/lună la 439 euro/lună.
“Într-adevăr, aceste procente sunt destul de ridicate. Dar asta pentru chiriile exprimate în euro. Însă salariile pentru majoritatea românilor angajaţi sunt plătite în lei, astfel încât trebuie avută în calcul şi o evoluţie a chiriilor exprimate în lei, de data aceasta. Am folosit cursul BNR valabil pentru perioada dorită”, spun autorii studiului.
În iunie 2009 comparativ cu iunie 2008, s-au înregistrat, pentru chiriile în lei, scăderi de 9% pentru garsoniere (de la 1.433 lei la 1.305 lei) şi respectiv 13% pentru imobilele de două camere
(de la 2.164 lei la 1.883 lei) . Cât despre iulie 2009 faţă de iulie 2008, scăderea a fost de 7% pentru garsoniere (de la 1.403 lei la 1.311 lei) şi de 11% pentru apartamentele de două camere (de la 2.090 lei la 1.851 lei) .
În aceste condiţii, românii care au salarii plătite în lei, nu în euro şi calculate în lei la cursul zilei, nu beneficiază de corecţia chiriei cu maximum 13%, nu cu până la 25%. Pe de altă parte, scumpirea euro face ca proprietarii de locuinţe destinate închirierii să nu fie foarte afectaţi de criza imobiliară.
cu 21% pentru garsoniere
şi cu 25% pentru imobilele de două camere, conform unei analize realizată de MagazinuldeCase.ro.
Astfel, dacă în luna iunie a anului 2008 chiria
medie pentru o garsonieră din Bucureşti era de 392 de euro, în luna iunie a acestui an a ajuns la 310 euro. În ceea ce priveşte apartamentele cu două camere, în iunie s-a ajuns la o valoare medie de 447 de euro/lună, faţă de 595 euro în aceeaşi lună a anului trecut.
Comparând chiriile din iulie 2009 cu cele din aceeaşi lună a anului trecut, se remarcă o diminuare de 21% pentru garsoniere, de la 392 euro lunar la 311 euro/lună, respectiv de 25% pentru apartamentele cu două camere, de la 584 euro/lună la 439 euro/lună.
“Într-adevăr, aceste procente sunt destul de ridicate. Dar asta pentru chiriile exprimate în euro. Însă salariile pentru majoritatea românilor angajaţi sunt plătite în lei, astfel încât trebuie avută în calcul şi o evoluţie a chiriilor exprimate în lei, de data aceasta. Am folosit cursul BNR valabil pentru perioada dorită”, spun autorii studiului.
În iunie 2009 comparativ cu iunie 2008, s-au înregistrat, pentru chiriile în lei, scăderi de 9% pentru garsoniere (de la 1.433 lei la 1.305 lei) şi respectiv 13% pentru imobilele de două camere
(de la 2.164 lei la 1.883 lei) . Cât despre iulie 2009 faţă de iulie 2008, scăderea a fost de 7% pentru garsoniere (de la 1.403 lei la 1.311 lei) şi de 11% pentru apartamentele de două camere (de la 2.090 lei la 1.851 lei) .
În aceste condiţii, românii care au salarii plătite în lei, nu în euro şi calculate în lei la cursul zilei, nu beneficiază de corecţia chiriei cu maximum 13%, nu cu până la 25%. Pe de altă parte, scumpirea euro face ca proprietarii de locuinţe destinate închirierii să nu fie foarte afectaţi de criza imobiliară.
După recesiune urmează recesiunea
Spre deosebire de acum câteva luni când toţi analiştii economici spuneau că lucrurile stau foarte prost, acum ne aflăm într-un moment în care experţii s-au împărţit în două tabere: cei care spun că cifrele pozitive înregistrate de curând sunt doar o perdea de fum
întrucât economia este departe de a-şi reveni şi cei care spun că, dimpotrivă, criza fredonează ultimele acorduri.
Invitat la o masă rotundă, profesorul Paul Krugman, deţinătorul premiului
Nobel în economie
, spune că există o mare problemă cu terminologia, în sensul că se vorbeşte fie de revenire economică fie de recesiune, aşa cum s-ar vorbi de rai şi iad.
întrucât economia este departe de a-şi reveni şi cei care spun că, dimpotrivă, criza fredonează ultimele acorduri.
Invitat la o masă rotundă, profesorul Paul Krugman, deţinătorul premiului
Nobel în economie
, spune că există o mare problemă cu terminologia, în sensul că se vorbeşte fie de revenire economică fie de recesiune, aşa cum s-ar vorbi de rai şi iad.
Preţul petrolului creşte, pe fondul speranţelor legate de revenirea economiei globale
Preţul petrolului a crescut luni la bursele asiatice, la 74,14 dolari pe baril, piaţa fiind susţinută de speranţele legate de revenirea economiei
globale, afirmă traderii, citaţi de AFP.
În schimburile matinale, preţul petrolului "light sweet crude", cu livrare în octombrie, a crescut cu 25 cenţi, la 74,14 dolari pe baril, în timp
ce petrolul Brent, din Marea Nordului, cu livrare în octombrie, a câştigat 44 cenţi, la 74,63 dolari pe baril.
Preţul petrolului a urcat la sfârşitul săptămânii trecute până la cel mai ridicat nivel atins din octombrie 2008, pe fondul optimismului investitorilor după publicarea unor noi date statistice favorabile în Statele Unite ale Americii.
globale, afirmă traderii, citaţi de AFP.
În schimburile matinale, preţul petrolului "light sweet crude", cu livrare în octombrie, a crescut cu 25 cenţi, la 74,14 dolari pe baril, în timp
ce petrolul Brent, din Marea Nordului, cu livrare în octombrie, a câştigat 44 cenţi, la 74,63 dolari pe baril.
Preţul petrolului a urcat la sfârşitul săptămânii trecute până la cel mai ridicat nivel atins din octombrie 2008, pe fondul optimismului investitorilor după publicarea unor noi date statistice favorabile în Statele Unite ale Americii.
Bursa de la Tokyo
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului, relatează AFP.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp
ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
Volumul tranzacţionat a fost slab, de 1,76 miliarde titluri vândute.
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului, relatează AFP.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp
ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
Volumul tranzacţionat a fost slab, de 1,76 miliarde titluri vândute.
Cum se bate moneda în România
Monetăria statului produce bani pe bandă rulantă. O cantitate de peste 1 miliard de rondele de metal este transformată anual în monede de 1 ban
, 5, 10 şi 50 de bani.
Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie.
Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru evz.ro că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.
Drumul Leului
Dar să fabrici bani nu este nici ieftin
şi nici uşor. De la producţia de prese monetare, maşinăriile care imprimă monedele, şi până la depunerea mărunţişului în seiful Băncii Naţionale, toate operaţiunile se fac cu costuri
ridicate.
, 5, 10 şi 50 de bani.
Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie.
Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru evz.ro că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.
Drumul Leului
Dar să fabrici bani nu este nici ieftin
şi nici uşor. De la producţia de prese monetare, maşinăriile care imprimă monedele, şi până la depunerea mărunţişului în seiful Băncii Naţionale, toate operaţiunile se fac cu costuri
ridicate.
MFP rambursează astăzi TVA de 322 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va rambursa astăzi agenţilor economici TVA de 322 milioane lei, respectiv 702 deconturi, potrivit ministrului Gheorghe Pogea, relatează Agerpres.
MFP va rambursa agenţilor economici, pe tot parcursul lunii august, TVA de 255 milioane de euro
(1,072 miliarde lei), sumă ce corespunde unui număr de 2.810 deconturi.
În 6 august, MFP a rambursat TVA de 250 milioane lei
/542 deconturi, iar pe 29 august 500 milioane lei/1.566 deconturi.
MFP va rambursa agenţilor economici, pe tot parcursul lunii august, TVA de 255 milioane de euro
(1,072 miliarde lei), sumă ce corespunde unui număr de 2.810 deconturi.
În 6 august, MFP a rambursat TVA de 250 milioane lei
/542 deconturi, iar pe 29 august 500 milioane lei/1.566 deconturi.
Blugii Levi Strauss, vânduţi în rate
Indienilor le plac blugii Levi Strauss, însă criza le-a afectat veniturile. Pentru a-şi spori vânzările pe piaţa indiană, producătorul va vinde blugii în cel mult trei rate.
Preţul unei perechi de blugi comercializată de Levi Strauss în India pleacă de la 33 de dolari (1.599 rupii). Compania
a făcut câteva teste la magazinele din oraşul Bungalore.
Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare. Atraşi de posibilitatea de a plăti în rate
, clienţii au cheltuit, în medie, cu 50% mai mult decât de obicei, potrivit directorului operaţional al companiei
pe piaţa locală, Shumone Chatterjee, citat de cotidianul Financial Times.
Preţul unei perechi de blugi comercializată de Levi Strauss în India pleacă de la 33 de dolari (1.599 rupii). Compania
a făcut câteva teste la magazinele din oraşul Bungalore.
Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare. Atraşi de posibilitatea de a plăti în rate
, clienţii au cheltuit, în medie, cu 50% mai mult decât de obicei, potrivit directorului operaţional al companiei
pe piaţa locală, Shumone Chatterjee, citat de cotidianul Financial Times.
Relansarea economică, afectată de virusul H1N1
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că relansarea economiei mondiale ar putea fi afectată de gripa H1N1 , în contextul creşterii numărului angajaţiilor companiilor
care absentează de la serviciu, relatează AFP.
OMS mai adaugă că este greu de estimat cu precizie care va fi efectul asupra economiei al virusului H1N1.
Potrivit ulrimelor estimări, până în prezent, aproximativ 1.800 de persoane, din 170 de ţări, au decedat din cauza gripei H1N1.
Economiştii întâmpină dificultăţi în a aprecia consecinţele pandemiei asupra economiei
mondiale, afectată de cea mai gravă recesiune de după al doilea război mondial, din cauza incertitudinilor legate de gravitatea şi răspândirea virusului.
care absentează de la serviciu, relatează AFP.
OMS mai adaugă că este greu de estimat cu precizie care va fi efectul asupra economiei al virusului H1N1.
Potrivit ulrimelor estimări, până în prezent, aproximativ 1.800 de persoane, din 170 de ţări, au decedat din cauza gripei H1N1.
Economiştii întâmpină dificultăţi în a aprecia consecinţele pandemiei asupra economiei
mondiale, afectată de cea mai gravă recesiune de după al doilea război mondial, din cauza incertitudinilor legate de gravitatea şi răspândirea virusului.
Sectorul SIF de la Bursă creştea cu 3,2% după primele schimburi de luni, în ton cu pieţele externe
Bursa de la Bucureşti urmează tendinţa marilor pieţe internaţionale şi creşte puternic după primele tranzacţii ale şedinţei de luni, presiunea la cumpărare resimţindu-se cel mai mult pe sectorul societăţilor de investiţii financiare
(SIF), care avansa
cu 3,23%.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,10%, până la 4.234,02 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,66%, până la 2.534,61puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), câştiga 3,23%, până la 21.483,44 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, urca cu 2,67%, ajungând la 8.942,65 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, câştiga 2,45%, până la 411,94 puncte, în timp ce indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 1,13%, până la 548,72 puncte.
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
(SIF), care avansa
cu 3,23%.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,10%, până la 4.234,02 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,66%, până la 2.534,61puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), câştiga 3,23%, până la 21.483,44 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, urca cu 2,67%, ajungând la 8.942,65 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, câştiga 2,45%, până la 411,94 puncte, în timp ce indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 1,13%, până la 548,72 puncte.
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
S1 2009, „aproape dramatic” pentru majoritatea firmelor din industria de soft şi servicii IT - PAC
S1 2009 a fost foarte greu, "aproape dramatic", pentru majoritatea actorilor din industria locală de soft şi servicii IT din România, însă mult mai dificil pentru distribuitorii şi comercianţii de echipamente şi software de bază, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, Eugen Schwab-Chesaru.
"Prin contrast, S1 2008 a fost cel mai bun semestru din istoria IT-ului din România, ca şi valori atinse. În mod evident, scăderea de la S1 2008 la S1 2009 a fost mare, estimată de noi
la aproximativ 20% în software şi servicii şi la aproximativ 30% pe partea de echipamente B2B (business to business, nu retail către consumatori casnici)", a spus directorul general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants (PAC), Eugen Schwab-Chesaru într-un interviu publicat în cadrul raportului lunar IT realizat de NewsIn.
Astfel, România a avut foarte mult de suferit, comparativ cu alte ţări din regiune. În primul
rând, pentru că România are o piaţă mult mai imatură şi instabilă decât ţările de la vest (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, chiar şi Ungaria). România, Ucraina, Rusia şi Bulgaria sunt ţările din regiune, cu excepţia Ţărilor Baltice, care au avut cea mai abruptă scădere odată cu criza financiară şi economică.
La polul opus, cel mai puţin afectate ţări sunt Polonia, Cehia şi Slovacia, motivele fiind diferite de la ţară la ţară, însă creşterile din anii anteriori au fost mult mai mari în România decât în ţările menţionate.
Conform ultimei actualizări a studiului SITSI (Software
and IT Services Industry) al Pierre Audoin Consultants (PAC), achiziţiile de servicii
IT în România s-au ridicat la 360 milioane de euro în 2008, iar piaţa de produse software s-a ridicat la 375 milioane euro.
Totalul cheltuielilor IT din România a fost, în 2008, de peste două miliarde de euro. Aici intră atât achiziţiile de pe piaţă (hardware, software, serviciile IT), precum şi cheltuielile cu departamentele IT (personalul, chiriile, alte cheltuieli diverse).
În ceea ce priveşte investiţiile IT din sectorul public din primele şase luni din acest an, acesta şi-a păstrat o pondere de 35%, ceea ce este contrar aşteptărilor PAC. "În mod firesc şi logic, ţinând cont de nevoia de IT în administraţie, dar şi de suportul pe care sectorul public ar fi trebuit să-l acorde industriei IT pe timp de criză, ponderea sectorului public era de aşteptat să crească spre 40% ... E posibil ca ultimele patru luni din an să aducă o accelerare a proiectelor în sectorul public, însă incertitudinile politice şi electorale nu oferă o perspectivă clară", a precizat Eugen Schwab-Chesaru.
Întrebat ce măsuri ar trebui să ia Executivul pentru a îmbunătăţi această situaţie, reprezentantul PAC este de părere că, în primul rând, ar trebui să depăşească stadiul în care să se focuseze pe PC-uri, Windows şi Office, deoarece IT-ul, tehnologia, înseamnă mult mai mult decât atât. "Guvernul ar trebui să se concentreze pe eficientizare şi optimizare în tot ce înseamnă procese în administraţia publică locală şi centrală. Şi la acest nivel, să lanseze cât mai rapid şi mai transparent proiecte pentru soluţii IT profesionale, garantate, probate", potrivit directorului general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants.
Aplicând aceste măsuri, s-ar stimula zona cu valoarea adăugată cea mai mare din industria IT, şi nu doar importul şi comerţul de echipamente şi licenţe, rezultatul fiind în final vizibil de ambele părţi, inclusiv în taxe, impozite, dar şi în cheltuirea bugetului.
Referitor la evoluţia pieţei de tehnologie a informaţiei în următoarea perioadă, reprezentanţii PAC sunt relativ optimişti cu privire la ultimele patru luni din acest an. "Companiile
private vor aloca bugete rămase, iar sectorul public va da semne de ieşire din amorţeală. Ne aştepăm ca zona de Project Services să scadă pe întreg anul 2009 cu circa 8%, iar serviciile de externalizare şi cele de mentenanţă hardware să crească - externalizarea cu 20-25%, iar mentenanţa cu 2-3%", a conchis Eugen Schwab-Chesaru.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este un grup internaţional cu o istorie de peste 30 de ani, fondat în 1976 la Paris.
Prin birourile deschise în ultimii 20 de ani la Munchen, Londra, New York şi Bucureşti, PAC oferă analiză de piaţă şi consultanţă pentru companiile din industria de soft şi servicii informatice din 21 de ţări.
De 10 ani, PAC are un birou regional la Bucureşti, echipa de consultanţi din România fiind responsabilă de regiunea Europa Centrală şi de Est (Cehia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ungaria).
Cele mai importante studii PAC în România sunt SITSI (Software and IT Services Industry) şi ERP România.
"Prin contrast, S1 2008 a fost cel mai bun semestru din istoria IT-ului din România, ca şi valori atinse. În mod evident, scăderea de la S1 2008 la S1 2009 a fost mare, estimată de noi
la aproximativ 20% în software şi servicii şi la aproximativ 30% pe partea de echipamente B2B (business to business, nu retail către consumatori casnici)", a spus directorul general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants (PAC), Eugen Schwab-Chesaru într-un interviu publicat în cadrul raportului lunar IT realizat de NewsIn.
Astfel, România a avut foarte mult de suferit, comparativ cu alte ţări din regiune. În primul
rând, pentru că România are o piaţă mult mai imatură şi instabilă decât ţările de la vest (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, chiar şi Ungaria). România, Ucraina, Rusia şi Bulgaria sunt ţările din regiune, cu excepţia Ţărilor Baltice, care au avut cea mai abruptă scădere odată cu criza financiară şi economică.
La polul opus, cel mai puţin afectate ţări sunt Polonia, Cehia şi Slovacia, motivele fiind diferite de la ţară la ţară, însă creşterile din anii anteriori au fost mult mai mari în România decât în ţările menţionate.
Conform ultimei actualizări a studiului SITSI (Software
and IT Services Industry) al Pierre Audoin Consultants (PAC), achiziţiile de servicii
IT în România s-au ridicat la 360 milioane de euro în 2008, iar piaţa de produse software s-a ridicat la 375 milioane euro.
Totalul cheltuielilor IT din România a fost, în 2008, de peste două miliarde de euro. Aici intră atât achiziţiile de pe piaţă (hardware, software, serviciile IT), precum şi cheltuielile cu departamentele IT (personalul, chiriile, alte cheltuieli diverse).
În ceea ce priveşte investiţiile IT din sectorul public din primele şase luni din acest an, acesta şi-a păstrat o pondere de 35%, ceea ce este contrar aşteptărilor PAC. "În mod firesc şi logic, ţinând cont de nevoia de IT în administraţie, dar şi de suportul pe care sectorul public ar fi trebuit să-l acorde industriei IT pe timp de criză, ponderea sectorului public era de aşteptat să crească spre 40% ... E posibil ca ultimele patru luni din an să aducă o accelerare a proiectelor în sectorul public, însă incertitudinile politice şi electorale nu oferă o perspectivă clară", a precizat Eugen Schwab-Chesaru.
Întrebat ce măsuri ar trebui să ia Executivul pentru a îmbunătăţi această situaţie, reprezentantul PAC este de părere că, în primul rând, ar trebui să depăşească stadiul în care să se focuseze pe PC-uri, Windows şi Office, deoarece IT-ul, tehnologia, înseamnă mult mai mult decât atât. "Guvernul ar trebui să se concentreze pe eficientizare şi optimizare în tot ce înseamnă procese în administraţia publică locală şi centrală. Şi la acest nivel, să lanseze cât mai rapid şi mai transparent proiecte pentru soluţii IT profesionale, garantate, probate", potrivit directorului general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants.
Aplicând aceste măsuri, s-ar stimula zona cu valoarea adăugată cea mai mare din industria IT, şi nu doar importul şi comerţul de echipamente şi licenţe, rezultatul fiind în final vizibil de ambele părţi, inclusiv în taxe, impozite, dar şi în cheltuirea bugetului.
Referitor la evoluţia pieţei de tehnologie a informaţiei în următoarea perioadă, reprezentanţii PAC sunt relativ optimişti cu privire la ultimele patru luni din acest an. "Companiile
private vor aloca bugete rămase, iar sectorul public va da semne de ieşire din amorţeală. Ne aştepăm ca zona de Project Services să scadă pe întreg anul 2009 cu circa 8%, iar serviciile de externalizare şi cele de mentenanţă hardware să crească - externalizarea cu 20-25%, iar mentenanţa cu 2-3%", a conchis Eugen Schwab-Chesaru.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este un grup internaţional cu o istorie de peste 30 de ani, fondat în 1976 la Paris.
Prin birourile deschise în ultimii 20 de ani la Munchen, Londra, New York şi Bucureşti, PAC oferă analiză de piaţă şi consultanţă pentru companiile din industria de soft şi servicii informatice din 21 de ţări.
De 10 ani, PAC are un birou regional la Bucureşti, echipa de consultanţi din România fiind responsabilă de regiunea Europa Centrală şi de Est (Cehia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ungaria).
Cele mai importante studii PAC în România sunt SITSI (Software and IT Services Industry) şi ERP România.
BNR pune în circulaţie o medalie de argint şi un set de monetărie cu anul de emisiune 2009
Banca Naţională a României (BNR) pune de miercuri în circulaţie, în scop numismatic, un set de monetărie cu anul de emisiune 2009, ce conţine monede româneşti aflate în circulaţie, precum şi o medalie de argint, dedicată aniversării Anului Internaţional al Astronomiei, a anunţat luni banca
centrală.
Setul de monetărie conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, cu valorile nominale de 1 ban
, 5 bani, 10 bani şi 50 bani, iar medalia de argint este realizată din argint 800‰ şi are o greutate de 15,5 grame. Forma acesteia este rotundă, diametrul de 28 mm, calitatea - proof, iar marginea este netedă, potrivit datelor BNR.
Aversul medaliei prezintă emblema oficială a Anului Internaţional al Astronomiei şi inscripţia circulară "ANUL INTERNATIONAL AL ASTRONOMIEI ROMANIA 2009".
centrală.
Setul de monetărie conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, cu valorile nominale de 1 ban
, 5 bani, 10 bani şi 50 bani, iar medalia de argint este realizată din argint 800‰ şi are o greutate de 15,5 grame. Forma acesteia este rotundă, diametrul de 28 mm, calitatea - proof, iar marginea este netedă, potrivit datelor BNR.
Aversul medaliei prezintă emblema oficială a Anului Internaţional al Astronomiei şi inscripţia circulară "ANUL INTERNATIONAL AL ASTRONOMIEI ROMANIA 2009".
Toyota recheama pentru reparatii 690.000 vehicule fabricate in China
Producatorul auto japonez Toyota Motor recheama pentru reparatii aproape 690.000 de vehicule
fabricate in China, dupa ce autoritatile chineze au gasit probleme la sistemul de control electric al geamurilor, transmite AP, citata de Agerpres. Rechemarea implica 407.503 automobile de pasageri Camry si Yaris, construite de Toyota impreuna cu Guangzhou Automobile Group si 280.811 automobile Vios si Corolla fabricate de producatorul japonez impreuna cu Tianjin FAW.
Conducerea Toyota din Japonia nu a facut luni comentarii asupra rechemarii vehiculelor companiei
fabricate in China. Proprietarii masinilor Toyota pot contacta incepand de marti sucursala din China a Toyota pentru a li se reparat gratuit sistemul lor de control electric al geamurilor.
Toyota, cel mai mare producator auto din lume intentioneaza sa produca 5,95 milioane de vehicule in 2009, in crestere
fata de estimarea precedenta de 5,8 milioane.
Cmpania se bucura de cresterea cererii pentru autoturismul sau Prius, cel mai bine vandut model din Japonia in ultimele luni, dupa ce subventiile guvernului nipon au dus la cresterea cererii pentru vehiculele eficiente
energetic.
Toyota Motor Corp a raportat recent pierderi de 77,8 miliarde yeni (590 milioane euro) in primul trimestru al exercitiului fiscal 2009-2010, dar a estimat ca pe ansamblul anului pierderile sale vor fi mai mici decat estimase anterior, gratie relansarii anumitor piete, in urma masurilor de sprijin guvernamental. Vanzarile mondiale de autovehicule
Toyota au scazut cu 27,9% in ritm anual pana la 1,401 milioane unitati. Scaderea vanzarilor a fost una semnificativa in America de Nord (minus 46,9%) si mai lejera in Europa (minus 29,2%), Japonia (minus 20,5%) si restul Asiei (minus 26%).
fabricate in China, dupa ce autoritatile chineze au gasit probleme la sistemul de control electric al geamurilor, transmite AP, citata de Agerpres. Rechemarea implica 407.503 automobile de pasageri Camry si Yaris, construite de Toyota impreuna cu Guangzhou Automobile Group si 280.811 automobile Vios si Corolla fabricate de producatorul japonez impreuna cu Tianjin FAW.
Conducerea Toyota din Japonia nu a facut luni comentarii asupra rechemarii vehiculelor companiei
fabricate in China. Proprietarii masinilor Toyota pot contacta incepand de marti sucursala din China a Toyota pentru a li se reparat gratuit sistemul lor de control electric al geamurilor.
Toyota, cel mai mare producator auto din lume intentioneaza sa produca 5,95 milioane de vehicule in 2009, in crestere
fata de estimarea precedenta de 5,8 milioane.
Cmpania se bucura de cresterea cererii pentru autoturismul sau Prius, cel mai bine vandut model din Japonia in ultimele luni, dupa ce subventiile guvernului nipon au dus la cresterea cererii pentru vehiculele eficiente
energetic.
Toyota Motor Corp a raportat recent pierderi de 77,8 miliarde yeni (590 milioane euro) in primul trimestru al exercitiului fiscal 2009-2010, dar a estimat ca pe ansamblul anului pierderile sale vor fi mai mici decat estimase anterior, gratie relansarii anumitor piete, in urma masurilor de sprijin guvernamental. Vanzarile mondiale de autovehicule
Toyota au scazut cu 27,9% in ritm anual pana la 1,401 milioane unitati. Scaderea vanzarilor a fost una semnificativa in America de Nord (minus 46,9%) si mai lejera in Europa (minus 29,2%), Japonia (minus 20,5%) si restul Asiei (minus 26%).
Ministerul Muncii vrea să dea 2 milioane euro pe consultanţă pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane
vMinisterul Muncii vrea să dea peste 8,4 milioane lei (2 milioane euro) fără TVA, pe servicii
de consultanţă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) şi Organismele Intermediare (OI) în vederea implementării acestui program
comunitar.
Licitaţia se referă la sprijin pentru consolidarea structurilor instituţionale de la nivel central, regional şi local, în scopul obţinerii unui sistem eficient
privind Fondul Social European (FSE), a unui sistem corespunzător de gestionare şi implementare a POS DRU, precum şi asigurarea
unui nivel cât mai mare de absorbţie a fondurilor, iar contractul va fi executat în Bucureşti şi în cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit anunţului de intenţie publicat pe sistemul electronic
de achiziţii publice.
Contractul nu va fi împărţit în loturi. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire este 12 octombrie 2009.
Contractul se înscrie într-un program finanţat din fonduri comunitare, respectiv Fondul Social European – POSDRU, AP 7 Asistenţă tehnică, DMI 7.1 "Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU. Sprijin pentru AMPOSDRU şi OI în vederea implementării POSDRU", se mai precizează în anunţ.
de consultanţă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) şi Organismele Intermediare (OI) în vederea implementării acestui program
comunitar.
Licitaţia se referă la sprijin pentru consolidarea structurilor instituţionale de la nivel central, regional şi local, în scopul obţinerii unui sistem eficient
privind Fondul Social European (FSE), a unui sistem corespunzător de gestionare şi implementare a POS DRU, precum şi asigurarea
unui nivel cât mai mare de absorbţie a fondurilor, iar contractul va fi executat în Bucureşti şi în cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit anunţului de intenţie publicat pe sistemul electronic
de achiziţii publice.
Contractul nu va fi împărţit în loturi. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire este 12 octombrie 2009.
Contractul se înscrie într-un program finanţat din fonduri comunitare, respectiv Fondul Social European – POSDRU, AP 7 Asistenţă tehnică, DMI 7.1 "Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU. Sprijin pentru AMPOSDRU şi OI în vederea implementării POSDRU", se mai precizează în anunţ.
România a avut în iunie una dintre cele mai mici scăderi ale comenzilor noi în industrie din UE
Comenzile noi în industrie din România s-au diminuat în iunie cu 16,3% faţă de luna
similară din 2008, ritm mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 24%, în timp ce, în zona euro
, acestea s-au redus şi mai mult, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat.
Biroul
european de statistică a centralizat date pentru 21 de state membre şi a raportat că numai Irlanda a înregistrat o creştere a comenzilor noi în industrie în iunie, de 4,2% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai mici scăderi ale comenzilor industriale noi au fost înregistrate în iunie de Cehia, Marea Britanie şi România, de 13%, 14%, respectiv 16,3%.
În schimb, cele mai semnificative scăderi ale acestui indicator au avut loc în Lituania (-41,3%), Grecia (-36,2%) şi Finlanda (-34,5%).
Comenzile noi în industrie din zona euro au scăzut în a şasea lună a acestui an cu 25,1% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai marie scăderi au fost înregistrate în iunie de comenzile noi pentru bunurile intermediare, de 29,5% în UE şi de 31,1% în zona euro, urmate de cele pentru bunuri
de capital, cu 25,3% în toate statele din blocul comunitar, respectiv cu 25,9% în zona euro.
Faţă de luna anterioară, comenzile industriale noi au scăzut în iunie cu 1,6% în România. În UE, comenzile industriale noi s-au diminuat în iunie cu 0,4% faţă de luna mai, în timp ce în zona euro au crescut cu 3,1%.
similară din 2008, ritm mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 24%, în timp ce, în zona euro
, acestea s-au redus şi mai mult, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat.
Biroul
european de statistică a centralizat date pentru 21 de state membre şi a raportat că numai Irlanda a înregistrat o creştere a comenzilor noi în industrie în iunie, de 4,2% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai mici scăderi ale comenzilor industriale noi au fost înregistrate în iunie de Cehia, Marea Britanie şi România, de 13%, 14%, respectiv 16,3%.
În schimb, cele mai semnificative scăderi ale acestui indicator au avut loc în Lituania (-41,3%), Grecia (-36,2%) şi Finlanda (-34,5%).
Comenzile noi în industrie din zona euro au scăzut în a şasea lună a acestui an cu 25,1% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai marie scăderi au fost înregistrate în iunie de comenzile noi pentru bunurile intermediare, de 29,5% în UE şi de 31,1% în zona euro, urmate de cele pentru bunuri
de capital, cu 25,3% în toate statele din blocul comunitar, respectiv cu 25,9% în zona euro.
Faţă de luna anterioară, comenzile industriale noi au scăzut în iunie cu 1,6% în România. În UE, comenzile industriale noi s-au diminuat în iunie cu 0,4% faţă de luna mai, în timp ce în zona euro au crescut cu 3,1%.
Cursul de referinţă coboară la 4,2238 lei/euro, după o uşoară apreciere a leului în debutul şedinţei
Cursul de referinţă al băncii centrale a coborât luni cu aproape un ban
(0,14%), până la 4,2238 lei/euro, în urma aprecierii monedei naţionale în prima parte a şedinţei, în ton cu alte valute emergente din regiune, pe o piaţă cu puţine tranzacţii.
Vineri, banca
centrală afişase un curs de referinţă de 4,2298 lei/euro.
"Leul s-a apreciat puţin în deschiderea şedinţei, dar apoi a început să piardă teren. Mişcarea a fost apropiată celorlalte monede din regiune, în condiţiile în care pe piaţa locală nu sunt multe tranzacţii", a declarat, pentru NewsIn, Ciprian Mihai, şef de departament în cadrul trezoreriei Volksbank România.
Leul a fluctuat pe un interval foarte restrâns pe parcursul şedinţei valutare de luni. Astfel, dacă la începutul zilei moneda europeană se vindeau cu 4,2250 lei, ulterior cursul de schimb a coborât uşor, la 4,2225 lei/euro, nivel în jurul căruia a oscilat apoi. La 13:05, băncile cumpărau un euro
cu 4,2220 lei şi îl vindeau cu 4,2310 lei.
În regiune, zlotul a câştigat teren în primele tranzacţii de la 4,1215 până la 4,0975 unităţi/euro, după care s-a depreciat la 4,1150 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a apreciat de la 268,75 la 268,35 unităţi/euro, penru ca apoi să revină la cotaţiile iniţiale.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă al BNR a coborât luni cu 0,08%, la 2,9546 lei/dolar, de la nivelul de vineri, de 2,9571 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană a urmat o tendinţă de apreciere,întărindu-se de la 1,4360 până sub 1,43 dolari/euro. La 13:05, ora României, euro era cotat la 1,4298 dolari.
Dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight din piaţa monetară au revenit la 8,5-9% pe an, uşor peste dobânda de politică monetară, de 8,5% pe an, în condiţiile în care luni a început o nouă perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii
.
Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de luni, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 8,57% pe an, semnificativ peste cel din şedinţa anterioară, de 5,04% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 9,07% pe an, de la nivelul de vineri, de 5,54% pe an.
(0,14%), până la 4,2238 lei/euro, în urma aprecierii monedei naţionale în prima parte a şedinţei, în ton cu alte valute emergente din regiune, pe o piaţă cu puţine tranzacţii.
Vineri, banca
centrală afişase un curs de referinţă de 4,2298 lei/euro.
"Leul s-a apreciat puţin în deschiderea şedinţei, dar apoi a început să piardă teren. Mişcarea a fost apropiată celorlalte monede din regiune, în condiţiile în care pe piaţa locală nu sunt multe tranzacţii", a declarat, pentru NewsIn, Ciprian Mihai, şef de departament în cadrul trezoreriei Volksbank România.
Leul a fluctuat pe un interval foarte restrâns pe parcursul şedinţei valutare de luni. Astfel, dacă la începutul zilei moneda europeană se vindeau cu 4,2250 lei, ulterior cursul de schimb a coborât uşor, la 4,2225 lei/euro, nivel în jurul căruia a oscilat apoi. La 13:05, băncile cumpărau un euro
cu 4,2220 lei şi îl vindeau cu 4,2310 lei.
În regiune, zlotul a câştigat teren în primele tranzacţii de la 4,1215 până la 4,0975 unităţi/euro, după care s-a depreciat la 4,1150 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a apreciat de la 268,75 la 268,35 unităţi/euro, penru ca apoi să revină la cotaţiile iniţiale.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă al BNR a coborât luni cu 0,08%, la 2,9546 lei/dolar, de la nivelul de vineri, de 2,9571 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană a urmat o tendinţă de apreciere,întărindu-se de la 1,4360 până sub 1,43 dolari/euro. La 13:05, ora României, euro era cotat la 1,4298 dolari.
Dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight din piaţa monetară au revenit la 8,5-9% pe an, uşor peste dobânda de politică monetară, de 8,5% pe an, în condiţiile în care luni a început o nouă perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii
.
Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de luni, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 8,57% pe an, semnificativ peste cel din şedinţa anterioară, de 5,04% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 9,07% pe an, de la nivelul de vineri, de 5,54% pe an.
PepsiAmericas va deschide o nouă fabrică în judeţul Ilfov, pentru care a investit 150 mil. dolari
PepsiAmericas, una dintre cele mai importante companii
producătoare de băuturi răcoritoare la nivel mondial, va deschide, în septembrie, în judeţul Ilfov cea mai mare fabrică din Europa
, pentru care a fost alocată suma de 150 milioane dolari, a anunţat luni compania.
Astfel, PepsiAmericas va inaugura cea mai mare fabrică din Europa a companiei în localitatea Dragomireşti, judeţul Ilfov
, care se întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi.
PepsiAmericas a finalizat în luna mai a acestui an o investiţie de aproximativ 10 milioane de dolari pentru modernizarea şi mărirea capacităţii liniei de producţie pentru apa minerală Roua Munţilor din fabrica de la Covasna.
producătoare de băuturi răcoritoare la nivel mondial, va deschide, în septembrie, în judeţul Ilfov cea mai mare fabrică din Europa
, pentru care a fost alocată suma de 150 milioane dolari, a anunţat luni compania.
Astfel, PepsiAmericas va inaugura cea mai mare fabrică din Europa a companiei în localitatea Dragomireşti, judeţul Ilfov
, care se întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi.
PepsiAmericas a finalizat în luna mai a acestui an o investiţie de aproximativ 10 milioane de dolari pentru modernizarea şi mărirea capacităţii liniei de producţie pentru apa minerală Roua Munţilor din fabrica de la Covasna.
Bursele asiatice au înregistrat creşteri puternice, susţinute de Wall Street
Bursele asiatice au revenit puternic
în şedinţa de luni, susţinute de performanţele bune
ale pieţelor din Statele unite şi din Europa, şi de o revenire a optimismului cu privire la starea economiei mondiale, relatează AFP.
La Tokyo, cea mai mare piaţă financiară din Asia, indicele Nikkei a încheiat şedinţa în urcare cu 3,35%, revenind după scăderea puternică înregistrată vineri.
Investitorii japonezi au reacţionat pozitiv la aprecierea dolarului, care se apropia, la momentul închiderii, de nivelul de 95 yeni. Constructorii auto japonezi, care au înregistrat vineri o depreciere a acţiunilor, după anunţarea încheierii programului
de prime de casare
din Statele Unite, au revenit puternic în şedinţa de luni.
Toate celelalte pieţe financiare din Asia au avut câştiguri semnificative, chiar dacă mai moderate. Indicele Hang Seng, al bursei din Hong Kong, a avansat cu 1,67%, în timp
ce indicele bursei din Shanghai a câştigat 1,10%.
Bursa din Shanghai a înregistrat pierderi mari săptămâna trecută, ducând la scăderea celorlalte burse la nivel mondial. "Piaţa s-a corectat, prin urmare, până la un nivel rezonabil", a declarat Zhang Yong, analist în cadrul Great Wall Securities, citat de Dow Jones Newswires.
Bursa din Sydney a avansat cu 3,16%, susţinută de acţiunile din sectorul minier şi metalurgic, care s-au apreciat puternic datorită scumpirii materiilor prime din ultimele zile.
La Seul, indicele Kospi a încheiat în urcare cu 1,98%, şi a atins cel mai mare nivel din ultimele 13 luni. Manila a avansat cu 5,11%, iar Taipei cu 2,76%. Bursa din Noua Zeelandă a câştigat 1,07%.
"Este vorba despre un nou val de optimism", a comentat Chris Weston, trader la IG MArkets din Sydney, citat de Dow Jones Newswires.
în şedinţa de luni, susţinute de performanţele bune
ale pieţelor din Statele unite şi din Europa, şi de o revenire a optimismului cu privire la starea economiei mondiale, relatează AFP.
La Tokyo, cea mai mare piaţă financiară din Asia, indicele Nikkei a încheiat şedinţa în urcare cu 3,35%, revenind după scăderea puternică înregistrată vineri.
Investitorii japonezi au reacţionat pozitiv la aprecierea dolarului, care se apropia, la momentul închiderii, de nivelul de 95 yeni. Constructorii auto japonezi, care au înregistrat vineri o depreciere a acţiunilor, după anunţarea încheierii programului
de prime de casare
din Statele Unite, au revenit puternic în şedinţa de luni.
Toate celelalte pieţe financiare din Asia au avut câştiguri semnificative, chiar dacă mai moderate. Indicele Hang Seng, al bursei din Hong Kong, a avansat cu 1,67%, în timp
ce indicele bursei din Shanghai a câştigat 1,10%.
Bursa din Shanghai a înregistrat pierderi mari săptămâna trecută, ducând la scăderea celorlalte burse la nivel mondial. "Piaţa s-a corectat, prin urmare, până la un nivel rezonabil", a declarat Zhang Yong, analist în cadrul Great Wall Securities, citat de Dow Jones Newswires.
Bursa din Sydney a avansat cu 3,16%, susţinută de acţiunile din sectorul minier şi metalurgic, care s-au apreciat puternic datorită scumpirii materiilor prime din ultimele zile.
La Seul, indicele Kospi a încheiat în urcare cu 1,98%, şi a atins cel mai mare nivel din ultimele 13 luni. Manila a avansat cu 5,11%, iar Taipei cu 2,76%. Bursa din Noua Zeelandă a câştigat 1,07%.
"Este vorba despre un nou val de optimism", a comentat Chris Weston, trader la IG MArkets din Sydney, citat de Dow Jones Newswires.
luni, 10 august 2009
BVB: SIF-urile au pierdut 3,63% din valoare
Prima sedinta de tranzactionare a saptamanii a debutat cu cresteri usoare, insa indicii bursieri s-au depreciat pana la sfarsitul zilei. Noi declaratii controversate au inflamat tranzactiile cu cele cinci societati de investitii financiare
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata
RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata
RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
Banca Carpatica (BCC) a trecut pe pierderi în trimestrul I, cu un rezultat negativ de 11,63 milioane lei
Banca Comericală Carpatica (BCC) a raportat pierderi de 11,63 milioane lei, în primele trei luni din 2009, comparativ cu profitul obţinut în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care veniturile totale atrase de bancă
au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
Piaţa Rasdaq scade uşor luni, în ton cu evoluţia BVB, pe un rulaj susţinut de acţiunile Prodlacta
Acţiunile tranzacţionate pe piaţa Rasdaq au pierdut în medie 0,47%, în şedinţa de luni, corelându-se la evoluţia descendentă a Bursei, pe o lichiditate totală de aproape 2 milioane lei (468.500 euro) susţinută de o tranzacţie specială cu acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE).
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei (1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei (1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
AIG anunţă restructurări multianuale
Compania
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
Senatul a aprobat înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare
Plenul Senatului a adoptat luni, cu 72 de voturi pentru şi o abţinere, Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Românii şi-au dublat achiziţiile la BVB în aprilie
Jucătorii autohtoni au intrat puternic la cumpărare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aprilie, achiziţiile acestora dublându-se faţă de luna precedentă, până la 434,33 milioane lei (103,48 milioane euro), în timp ce entuziasmul străinilor a fost moderat, potrivit statisticilor BVB. Totodată, românii au fost şi cei mai importanţi vânzători în ultima lună la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Plictisitor 100%
Dacă are cineva argumente, sunt dispusă să-mi revizuiesc părerea, dar, aşa cum merg lucrurile până acum, Crin Antonescu, candidatul PNL la prezidenţiale, este mult mai plictisitor decât atunci când era un simplu lider de grup parlamentar. Odată cu instalarea lui în funcţia de preşedinte al PNL, Crin s-a transformat dintr-un politician simpatic, cu replici acide
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
Baia de mulţime nu-i de Crin
oria Ghibuţiu: „Indiferent cât i-ar displăcea spiritul gregar al rivalilor, strânsul mâinilor e un sport pe care Crin Antonescu e obligat să-l practice”.
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Europrezidenţialele
Fatalitatea intersectării europarlamentarelor cu prezidenţialele anulează, practic, specificul tematic al proximelor alegeri. Li s-a întâmplat, de multe ori, şi altora.
Vom avea, de fapt, vreme de câteva săptămâni, europrezidenţiale. Apoi, peste câteva luni, prezidenţiale. La europrezidenţiale şi la prezidenţiale vom avea în prim-plan cam aceleaşi figuri pe care vom fi chemaţi să le votăm la sfârşitul anului.
Va fi, în 7 iunie, şi vot pentru europarlamentare, dar acesta nu va conta prea mult în economia
electorală a acestui an. Va conta, desigur, pentru bătălia de moral care se va da între PDL şi PSD în legătură cu partidul care va obţine prima poziţie în urma scrutinului pentru Parlamentul European. Va conta pentru echipele tehnice ale partidelor care au o bună ocazie să îşi verifice potenţialul acum, cu câteva luni înainte de marea confruntare, aşa încât, după august-septembrie, să ştie în detaliu ce reglaje fine mai au de făcut.
Pentru că euro-tematica de campanie
nu va fi decât accidental vizibilă în săptămânile care vor urma, candidaţii vor fi condamnaţi să mimeze preocuparea pentru o asemenea perspectivă prea puţin seducătoare pentru electoratul autohton. E inevitabil să contabilizăm multă plictiseală în prestaţiile eurocandidaţilor noştri, în această campanie care a început deja, inclusiv pentru motivul că, în mare parte (două, cel mult trei locuri sunt sub semnul întrebării), se cam ştie cine va merge, din partea României, în Parlamentul European.
Precampania, lansările de candidaţi pentru europarlamentare sau desemnările oficiale de candidaţi pentru Preşedinţia României ne indică, în schimb, faptul că e de aşteptat să inventariem, în cele câteva săptămâni de campanie ce se derulează acum, multe mesaje şi gesturi care au legătură directă cu lupta electorală pentru funcţia numărul unu în stat. În acest sens, sună, desigur, frumos invitaţia pe care Traian Băsescu a făcut-o singurului partid din România care „nu îşi înjură preşedintele” - anume aceea de a nu depăşi limitele tematice specifice pe care le presupune o campanie electorală pentru PE -, dar sună şi nerealist! E aşa din mai multe motive! Incultura politică a majorităţii votanţilor români, otevizarea spaţiului public şi mediatic, lehamitea indusă în electorat, insensibilitatea civică accentuată reprezintă bariere teribile, aproape de netrecut pentru un tip de mesaj complicat precum sunt cele care au legătură cu Uniunea Europeană. Punctual, despre mass-media: aplecarea, naturală, a acestora către conflict barează, o dată
în plus, tematici europene consistente către public. Conflictul însă are toate şansele să fie prezent în această campanie electorală - Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Traian Băsescu (deşi, mai des şi mai probabil, „locotenenţii” săi din PDL) pot livra lejer aşa ceva!
Vom avea, de fapt, vreme de câteva săptămâni, europrezidenţiale. Apoi, peste câteva luni, prezidenţiale. La europrezidenţiale şi la prezidenţiale vom avea în prim-plan cam aceleaşi figuri pe care vom fi chemaţi să le votăm la sfârşitul anului.
Va fi, în 7 iunie, şi vot pentru europarlamentare, dar acesta nu va conta prea mult în economia
electorală a acestui an. Va conta, desigur, pentru bătălia de moral care se va da între PDL şi PSD în legătură cu partidul care va obţine prima poziţie în urma scrutinului pentru Parlamentul European. Va conta pentru echipele tehnice ale partidelor care au o bună ocazie să îşi verifice potenţialul acum, cu câteva luni înainte de marea confruntare, aşa încât, după august-septembrie, să ştie în detaliu ce reglaje fine mai au de făcut.
Pentru că euro-tematica de campanie
nu va fi decât accidental vizibilă în săptămânile care vor urma, candidaţii vor fi condamnaţi să mimeze preocuparea pentru o asemenea perspectivă prea puţin seducătoare pentru electoratul autohton. E inevitabil să contabilizăm multă plictiseală în prestaţiile eurocandidaţilor noştri, în această campanie care a început deja, inclusiv pentru motivul că, în mare parte (două, cel mult trei locuri sunt sub semnul întrebării), se cam ştie cine va merge, din partea României, în Parlamentul European.
Precampania, lansările de candidaţi pentru europarlamentare sau desemnările oficiale de candidaţi pentru Preşedinţia României ne indică, în schimb, faptul că e de aşteptat să inventariem, în cele câteva săptămâni de campanie ce se derulează acum, multe mesaje şi gesturi care au legătură directă cu lupta electorală pentru funcţia numărul unu în stat. În acest sens, sună, desigur, frumos invitaţia pe care Traian Băsescu a făcut-o singurului partid din România care „nu îşi înjură preşedintele” - anume aceea de a nu depăşi limitele tematice specifice pe care le presupune o campanie electorală pentru PE -, dar sună şi nerealist! E aşa din mai multe motive! Incultura politică a majorităţii votanţilor români, otevizarea spaţiului public şi mediatic, lehamitea indusă în electorat, insensibilitatea civică accentuată reprezintă bariere teribile, aproape de netrecut pentru un tip de mesaj complicat precum sunt cele care au legătură cu Uniunea Europeană. Punctual, despre mass-media: aplecarea, naturală, a acestora către conflict barează, o dată
în plus, tematici europene consistente către public. Conflictul însă are toate şansele să fie prezent în această campanie electorală - Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Traian Băsescu (deşi, mai des şi mai probabil, „locotenenţii” săi din PDL) pot livra lejer aşa ceva!
Republica Vanghelie
Excluderea lui Mădălin Voicu este o nouă misiune murdară prin care Vanghelie îl îndatorează şi mai mult pe Geoană. Dacă nu îşi plăteşte „ratele”, liderul riscă execuţia.
„Vreau să salut conducerea organizaţiei Bucureşti, în frunte cu Daniel Vanghelie. Felicitări pentru această organizare.” Cu aceste cuvinte, rostite joi, la lansarea candidaţilor PSD pentru Parlamentul European organizată în Capitală, Mircea Geoană şi-a făcut oficial intrarea în campania europrezidenţială, prilej cu care şi-a făcut totodată datoria de a omagia public o nouă “ctitorie” politică marca Vanghelie. De la ultima defilare la braţ cu primarul de Ferentari, preşedintele social democraţilor a păstrat ca amintire o pată de muştar, acum va reţine în memorie răcnetul isteric al celui plătit de Vanghelie să urle pe scenă “Geoană preşedinte!”. Dar preşedintele PSD dă semne că a început să guste din plin indecenţa electorală practicată şi mai ales plătită de Vanghelie.
Dar primarul cu probleme de exprimare nu-şi cumpără dragostea liderilor doar cu bani
.
Din când în când mai face pentru aceştia şi câte-o treabă murdară, aşa cum a fost şi execuţia lui Mădălin Voicu, dorită intens de Mircea Geoană, dar dusă la îndeplinire de “călăul” Vanghelie. Daniel, după cum îl alintă cu accent american liderul PSD, ştie că o astfel de misiune îl îndatorează şi mai mult pe Mircea Geoană. O tactică simplă, prin care Vanghelie a reuşit să devină astăzi unul dintre cei mai importanţi centri de putere din PSD. Nu se pricepe el la impozit forfetar şi la deficit excesiv, dar tare îi e frică de poliţie. Iar ca el sunt foarte mulţi şi în PSD, şi în alte partide, ca şi în sectorul pe care îl mulge în calitate
de primar de atâţia ani.
„Vreau să salut conducerea organizaţiei Bucureşti, în frunte cu Daniel Vanghelie. Felicitări pentru această organizare.” Cu aceste cuvinte, rostite joi, la lansarea candidaţilor PSD pentru Parlamentul European organizată în Capitală, Mircea Geoană şi-a făcut oficial intrarea în campania europrezidenţială, prilej cu care şi-a făcut totodată datoria de a omagia public o nouă “ctitorie” politică marca Vanghelie. De la ultima defilare la braţ cu primarul de Ferentari, preşedintele social democraţilor a păstrat ca amintire o pată de muştar, acum va reţine în memorie răcnetul isteric al celui plătit de Vanghelie să urle pe scenă “Geoană preşedinte!”. Dar preşedintele PSD dă semne că a început să guste din plin indecenţa electorală practicată şi mai ales plătită de Vanghelie.
Dar primarul cu probleme de exprimare nu-şi cumpără dragostea liderilor doar cu bani
.
Din când în când mai face pentru aceştia şi câte-o treabă murdară, aşa cum a fost şi execuţia lui Mădălin Voicu, dorită intens de Mircea Geoană, dar dusă la îndeplinire de “călăul” Vanghelie. Daniel, după cum îl alintă cu accent american liderul PSD, ştie că o astfel de misiune îl îndatorează şi mai mult pe Mircea Geoană. O tactică simplă, prin care Vanghelie a reuşit să devină astăzi unul dintre cei mai importanţi centri de putere din PSD. Nu se pricepe el la impozit forfetar şi la deficit excesiv, dar tare îi e frică de poliţie. Iar ca el sunt foarte mulţi şi în PSD, şi în alte partide, ca şi în sectorul pe care îl mulge în calitate
de primar de atâţia ani.
Îndreptarea lui Teodosie
ocmai când Teodosie, tomitanul nisipurilor de pe plajă, era pe punctul de a face o minune, se amestecă procuratura să i-o strice.
Minunea pe care o punea la cale Teodosie, de a face diacon din cineva care n-avea acest drept, a fost greşit înţeleasă şi de presă, şi de procuratură şi târâtă în noroiul delictelor de drept comun. Arhiepiscopul care ţine slujba de Înviere pe plajă, nu în biserică, o fi fost luat de o inspiraţie, că poate trece de legile pământene ale Ortodoxiei autohtone pentru a ajuta printr-o minune discretă un ucenic merituos în aspiraţiile sale. De unde să ştie curatul la cuget Teodosie că aspirantul la producerea minunii era un şarpe care i-a întins mărul mitei în schimbul intervenţiei sale miraculoase, cu gândul de a o povesti ca pe un act lumesc supus legilor.
Încât ce puteau face cei trei avocaţi ai tomitanului, cu tot cu Paula Iacob, decât să sară la beregata ziaristului cu acuzaţia că l-ar fi provocat ticălos pe arhiepiscop să devină complice la o luare de mită şi la un fals intelectual şi să reproşeze Parchetului
că s-a grăbit să se autosesizeze.
Înainte ca treimea avocaţilor, cu tot cu Paula Iacob, să-şi intre în atribuţii, un tânăr purtător de cuvânt al arhiepiscopiei a înfierat, cam împiedicându-se, probele prezentate de ziarist, despre care a spus că ar fi o făcătură. Patriarhia însă, prin vocea părintelui Costel Stoica, afirmă că aceste probe sunt indubitabile şi că paralel cu ancheta procuraturii va face propriile investigaţii în acest caz. E prima oară când Patriarhia are o atât de tranşantă atitudine, şi asta nu faţă de vreun preot paroh care s-a luat cu cele lumeşti până la delincvenţă, ci faţă de una dintre înaltele feţe bisericeşti.
Când Daniel Ciobotea a fost ales patriarh al BOR, nişte pârdalnici de ziarişti s-au găsit să-l întrebe ce măsuri are de gând să ia pentru a pune capăt traficului
cu parohii de care se plâng absolvenţii de la Teologie care n-au cu ce să-şi cumpere viitorul preoţesc. Preafericitul i-a trimis să vadă de corupţia din presă, lăsându-i fără răspuns. Unii s-au grăbit să tragă de aici concluzia că noul patriarh va accepta că îndemnul „cere şi ţi se va da“ va rămâne principiu imuabil de tranzacţionare în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Aceşti neîncrezători ar trebui să caute niscai cenuşă pentru a avea ce-şi pune în cap. Dar după ce găsesc cenuşa, ar face bine să nu se precipite la vreun gest de căinţă, înainte de a vedea cu ce rezultate se alege cercetarea Patriarhiei.
Minunea pe care o punea la cale Teodosie, de a face diacon din cineva care n-avea acest drept, a fost greşit înţeleasă şi de presă, şi de procuratură şi târâtă în noroiul delictelor de drept comun. Arhiepiscopul care ţine slujba de Înviere pe plajă, nu în biserică, o fi fost luat de o inspiraţie, că poate trece de legile pământene ale Ortodoxiei autohtone pentru a ajuta printr-o minune discretă un ucenic merituos în aspiraţiile sale. De unde să ştie curatul la cuget Teodosie că aspirantul la producerea minunii era un şarpe care i-a întins mărul mitei în schimbul intervenţiei sale miraculoase, cu gândul de a o povesti ca pe un act lumesc supus legilor.
Încât ce puteau face cei trei avocaţi ai tomitanului, cu tot cu Paula Iacob, decât să sară la beregata ziaristului cu acuzaţia că l-ar fi provocat ticălos pe arhiepiscop să devină complice la o luare de mită şi la un fals intelectual şi să reproşeze Parchetului
că s-a grăbit să se autosesizeze.
Înainte ca treimea avocaţilor, cu tot cu Paula Iacob, să-şi intre în atribuţii, un tânăr purtător de cuvânt al arhiepiscopiei a înfierat, cam împiedicându-se, probele prezentate de ziarist, despre care a spus că ar fi o făcătură. Patriarhia însă, prin vocea părintelui Costel Stoica, afirmă că aceste probe sunt indubitabile şi că paralel cu ancheta procuraturii va face propriile investigaţii în acest caz. E prima oară când Patriarhia are o atât de tranşantă atitudine, şi asta nu faţă de vreun preot paroh care s-a luat cu cele lumeşti până la delincvenţă, ci faţă de una dintre înaltele feţe bisericeşti.
Când Daniel Ciobotea a fost ales patriarh al BOR, nişte pârdalnici de ziarişti s-au găsit să-l întrebe ce măsuri are de gând să ia pentru a pune capăt traficului
cu parohii de care se plâng absolvenţii de la Teologie care n-au cu ce să-şi cumpere viitorul preoţesc. Preafericitul i-a trimis să vadă de corupţia din presă, lăsându-i fără răspuns. Unii s-au grăbit să tragă de aici concluzia că noul patriarh va accepta că îndemnul „cere şi ţi se va da“ va rămâne principiu imuabil de tranzacţionare în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Aceşti neîncrezători ar trebui să caute niscai cenuşă pentru a avea ce-şi pune în cap. Dar după ce găsesc cenuşa, ar face bine să nu se precipite la vreun gest de căinţă, înainte de a vedea cu ce rezultate se alege cercetarea Patriarhiei.
Enigma Razvan Ungureanu
Conform sondajului de opinie Insomar dat publicitatii ieri, Traian Basescu, in cursa prezidentiala, urmeaza sa fie votat de 38 la suta dintre cetateni iar Mircea Geoana si Crin Antonescu, relativ egali, il secondeaza la mare distanta. Ceea ce inseamna ca seful statului se poate califica linistit in turul doi, unde, in eventualitatea in care va lupta cu Mircea Geoana, are sanse mai mari sa invinga decat in ipoteza in care rivalul sau ar fi Crin Antonescu.
Explicatia este ca votul maghiarilor ii va fi refuzat lui Geoana pentru ca, in doua randuri, PSD a blocat venirea UDMR la guvernare. In acelasi timp, PSD ar fi mai tentat sa voteze cu Crin Antonescu, decat liberalii cu Mircea Geoana. Numai ca ne impiedicam de un "detaliu". Alegerile prezidentiale nu au loc astazi sau maine. Pana atunci, Traian Basescu are toate sansele sa se erodeze. Trendul sau este constant descrescator, in ultimele luni el pierzand, pe toate sondajele, cel putin sase puncte. In timp ce trendurile candidatilor PSD si PNL sunt crescatoare. Din aceasta perspectiva, cel mai relevant raspuns dat de persoanele intervievate de operatorii Insomar este ca, intr-o proportie covarsitoare, cetatenii Romaniei apreciaza ca cea mai mare influenta asupra evolutiei acestui stat o are Traian Baescu. Iar evolutia este negativa, considera majoritatea romanilor. Iar la intrebarea "cine conduce, in realitate, Guvernul?", raspunsul este acelasi. Cei mai multi il indica pe Traian Basescu. Si tot cei mai multi considera ca avem un Guvern slab. Si atunci, ce e de facut din perspectiva PDL si a lui Traian Basescu?
Marja PDL de rasturnare a acestei dinamici negative se ingusteaza. O sansa o are acest partid - poate ultima sansa - de a se arata muschiulos, cu prilejul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc peste o luna. Intr-o luna, PD-L nu poate sa cada prea mult. Intr-o luna, poate adopta cateva masuri cu caracter populist. Tot in aceasta luna, PD-L poate arata ca, descentralizand masiv actul de decizie intr-o multitudine de domenii, responsabilitatea pentru nemultumirile cetatenilor trebuie sa se deplaseze in jos. Spre liderii locali, care fac parte din toate partidele. Si mai putin catre Guvernul dominat de PDL si condus de Traian Basescu. Masura descentralizarii, chiar luata in scop electoral, este necesara si va da, in timp, rezultate bune pe fond. Dar nu este si suficienta pentru ca PDL sa ia un avans considerabil la europarlamentare, in raport cu PSD. Avans care, cinstit vorbind, are mai mult o importanta psihologica. Realitatea schitata mai sus este cea care a generat un scenariu de rezerva. Scenariul Razvan Ungureanu.
Daca nemultumirea populatiei continua sa creasca, alimentata fiind de somaj, de nesiguranta slujbelor, de inflatia care diminueaza veniturile inghetate, daca aceste fenomene negative sunt amplificate de erori grave savarsite de Guvern - cum este, de exemplu, impozitul forfetar - si daca toate acestea sunt identificate cu "presedintele-jucator", atunci, pana la alegeri, Basescu urmeaza sa scada constant. Daca nu cumva galopant. Luand in calcul ca acest fenomen ar putea sa fie de neevitat si ca nu este deloc exclus ca Basescu sa fie eliminat inca din primul tur de scrutin, este inevitabila optiunea pentru un candidat de rezerva. Retragandu-se din cursa prezidentiala, Basescu trebuie sa plaseze pe altcineva in locul sau. Preferabil din afara PDL, care se va subrezi si el pe parcurs.
Asa ca, din ce in ce mai frecvent, este analizat, la Cotroceni, scenariul lansarii pe orbita, in eventualitatea mai sus enuntata, a lui Razvan Ungureanu. Actualul sef al spionilor ar putea juca un rol gen Oprescu. Nelegat fiind de vreun partid dar sustinut de PDL, Ungureanu are exact varsta si experienta ideale, aratate de toate sondajele de opinie care fac portretul-robot al presedintelui dorit de romani. Si, in plus
, are raporturi bune
cu o societate civila pe care Basescu este pe cale sa o piarda. S-ar putea sa tina figura!
Explicatia este ca votul maghiarilor ii va fi refuzat lui Geoana pentru ca, in doua randuri, PSD a blocat venirea UDMR la guvernare. In acelasi timp, PSD ar fi mai tentat sa voteze cu Crin Antonescu, decat liberalii cu Mircea Geoana. Numai ca ne impiedicam de un "detaliu". Alegerile prezidentiale nu au loc astazi sau maine. Pana atunci, Traian Basescu are toate sansele sa se erodeze. Trendul sau este constant descrescator, in ultimele luni el pierzand, pe toate sondajele, cel putin sase puncte. In timp ce trendurile candidatilor PSD si PNL sunt crescatoare. Din aceasta perspectiva, cel mai relevant raspuns dat de persoanele intervievate de operatorii Insomar este ca, intr-o proportie covarsitoare, cetatenii Romaniei apreciaza ca cea mai mare influenta asupra evolutiei acestui stat o are Traian Baescu. Iar evolutia este negativa, considera majoritatea romanilor. Iar la intrebarea "cine conduce, in realitate, Guvernul?", raspunsul este acelasi. Cei mai multi il indica pe Traian Basescu. Si tot cei mai multi considera ca avem un Guvern slab. Si atunci, ce e de facut din perspectiva PDL si a lui Traian Basescu?
Marja PDL de rasturnare a acestei dinamici negative se ingusteaza. O sansa o are acest partid - poate ultima sansa - de a se arata muschiulos, cu prilejul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc peste o luna. Intr-o luna, PD-L nu poate sa cada prea mult. Intr-o luna, poate adopta cateva masuri cu caracter populist. Tot in aceasta luna, PD-L poate arata ca, descentralizand masiv actul de decizie intr-o multitudine de domenii, responsabilitatea pentru nemultumirile cetatenilor trebuie sa se deplaseze in jos. Spre liderii locali, care fac parte din toate partidele. Si mai putin catre Guvernul dominat de PDL si condus de Traian Basescu. Masura descentralizarii, chiar luata in scop electoral, este necesara si va da, in timp, rezultate bune pe fond. Dar nu este si suficienta pentru ca PDL sa ia un avans considerabil la europarlamentare, in raport cu PSD. Avans care, cinstit vorbind, are mai mult o importanta psihologica. Realitatea schitata mai sus este cea care a generat un scenariu de rezerva. Scenariul Razvan Ungureanu.
Daca nemultumirea populatiei continua sa creasca, alimentata fiind de somaj, de nesiguranta slujbelor, de inflatia care diminueaza veniturile inghetate, daca aceste fenomene negative sunt amplificate de erori grave savarsite de Guvern - cum este, de exemplu, impozitul forfetar - si daca toate acestea sunt identificate cu "presedintele-jucator", atunci, pana la alegeri, Basescu urmeaza sa scada constant. Daca nu cumva galopant. Luand in calcul ca acest fenomen ar putea sa fie de neevitat si ca nu este deloc exclus ca Basescu sa fie eliminat inca din primul tur de scrutin, este inevitabila optiunea pentru un candidat de rezerva. Retragandu-se din cursa prezidentiala, Basescu trebuie sa plaseze pe altcineva in locul sau. Preferabil din afara PDL, care se va subrezi si el pe parcurs.
Asa ca, din ce in ce mai frecvent, este analizat, la Cotroceni, scenariul lansarii pe orbita, in eventualitatea mai sus enuntata, a lui Razvan Ungureanu. Actualul sef al spionilor ar putea juca un rol gen Oprescu. Nelegat fiind de vreun partid dar sustinut de PDL, Ungureanu are exact varsta si experienta ideale, aratate de toate sondajele de opinie care fac portretul-robot al presedintelui dorit de romani. Si, in plus
, are raporturi bune
cu o societate civila pe care Basescu este pe cale sa o piarda. S-ar putea sa tina figura!
Politica pe blat la europarlamentare
S-au lansat candidatii pentru alegerile prezidentiale. S-au lansat pe blat. Era vorba, de fapt, despre alegerile europarlamentare. Mircea Geoana de la PSD a fost prezentat românilor de catre maestrul de ceremonii Marian Vanghelie, ceva între DJ si tobosarul satului, care si-a strigat „marfa” ca în piata
de vechituri, unde concurenta pe mize mici e crâncena. Presedintele PSD a uitat de Europa. Mesajul lui pentru Parlamentul European a fost ca „adevarata schimbare în 2009 este întreruperea regimului de dreapta al lui Traian Basescu”. A recunoscut, implicit, ca România nu face decât sa-si bifeze prezenta la Bruxelles. Europarlamentari „pe blat”, deci. Europarlamentari fara misie din partea partidului sau partea statului, care nu pot decât sa actioneze pe cont propriu. Si asta numai daca, cum este cazul rarisim al lui Adrian Severin, stiu despre ce e vorba la Bruxelles. Covârsitoarea majoritate a tatelor si a smecherilor merg la Bruxelles, pe blat, pentru a-si face cumparaturile si a-i umple de oftica pe cunoscuti. La PD-L, blatul a fost si mai flagrant. Presedintele Traian Basescu s-a strecurat pe blat la „partidul sau de suflet, singurul care nu-l înjura”. În momentul în care a aparut, a facut din echipa europarlamentara a democratilor o echipa de figuranti, în frunte cu „demisionarul” mizelor importante si al bataliilor decisive Theodor Stolojan. Nu s-a mai vorbit decât despre candidatura la presedintie a lui Basescu din clipa în care a anuntat ca va umbla prin tara „si în mai, si în noiembrie, si în decembrie”. La fel, Crin Antonescu si-a lansat candidatura la prezidentialele din decembrie, în timpul europarlamentarelor din mai-iunie. Al treilea blat. Blatul reprezinta viciul, necazul si deliciul principal al tuturor gura casca din România ultimilor 50 de ani. Societatea româneasca de dupa ’89 a mers pe burta, a facut blatul si în capitalismul de tip Iliescu de dupa ’89. Blatul este principala “actiune politica” si astazi când guvernul anunta una, pentru prostirea “maselor” electorale, si face alta. E însa un blat care tine numai aici pe malurile Dâmbovitei. La Bruxelles, România va fi pusa mereu acolo unde este locul blatistilor si al simulantilor: în circoteca Europei.
de vechituri, unde concurenta pe mize mici e crâncena. Presedintele PSD a uitat de Europa. Mesajul lui pentru Parlamentul European a fost ca „adevarata schimbare în 2009 este întreruperea regimului de dreapta al lui Traian Basescu”. A recunoscut, implicit, ca România nu face decât sa-si bifeze prezenta la Bruxelles. Europarlamentari „pe blat”, deci. Europarlamentari fara misie din partea partidului sau partea statului, care nu pot decât sa actioneze pe cont propriu. Si asta numai daca, cum este cazul rarisim al lui Adrian Severin, stiu despre ce e vorba la Bruxelles. Covârsitoarea majoritate a tatelor si a smecherilor merg la Bruxelles, pe blat, pentru a-si face cumparaturile si a-i umple de oftica pe cunoscuti. La PD-L, blatul a fost si mai flagrant. Presedintele Traian Basescu s-a strecurat pe blat la „partidul sau de suflet, singurul care nu-l înjura”. În momentul în care a aparut, a facut din echipa europarlamentara a democratilor o echipa de figuranti, în frunte cu „demisionarul” mizelor importante si al bataliilor decisive Theodor Stolojan. Nu s-a mai vorbit decât despre candidatura la presedintie a lui Basescu din clipa în care a anuntat ca va umbla prin tara „si în mai, si în noiembrie, si în decembrie”. La fel, Crin Antonescu si-a lansat candidatura la prezidentialele din decembrie, în timpul europarlamentarelor din mai-iunie. Al treilea blat. Blatul reprezinta viciul, necazul si deliciul principal al tuturor gura casca din România ultimilor 50 de ani. Societatea româneasca de dupa ’89 a mers pe burta, a facut blatul si în capitalismul de tip Iliescu de dupa ’89. Blatul este principala “actiune politica” si astazi când guvernul anunta una, pentru prostirea “maselor” electorale, si face alta. E însa un blat care tine numai aici pe malurile Dâmbovitei. La Bruxelles, România va fi pusa mereu acolo unde este locul blatistilor si al simulantilor: în circoteca Europei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
