n bărbat care s-a dat drept ministrul indian de Externe era cât pe ce să declanşeze un conflict armat între două puteri nucleare după atentatele de la Mumbai.
Forţele militare de la Islamabad au intrat în alertă maximă după ce un bărbat care s-a dat drept ministrul indian de Externe l-a ameninţat telefonic pe preşedintele Asif Ali Zardari cu o acţiune militară a Indiei împotriva Pakistanului după atentatele de la Mumbai, informează cotidianul pakistanez „Dawn”. Informaţia a fost confirmată pentru agenţia Reuters de un diplomat, sub acoperirea anonimatului.
Individul care a pretins că este ministrul Pranab Mukherjee a încercat să vorbească la telefon şi cu Secretarul american de Stat, Condoleezza Rice. Pe 28 noiembrie, la două zile după atentatele care au lovit capitala financiară a Indiei, un bărbat care nu a fost deocamdată identificat a reuşit să-l convingă pe preşedintele Zardari că India se gândeşte serios să atace Pakistanul, în cazul în care Islamabadul nu ia măsuri urgente împotriva atentatorilor - presupuşi pakistanezi - de la Mumbai.
Fără să stea prea mult pe gânduri, preşedintele Asif Ali Zardari a instituit alerta maximă pentru forţele militare pakistaneze timp de 24 de ore şi a sunat la Washington şi Londra pentru a solicita ajutor. „E posibil ca războiul să nu fi fost iminent, dar a trebuit să luăm toate măsurile necesare”, a declarat un oficial pakistanez, precizând că militarii au urmărit cu atenţie orice semn al unei agresiuni armate indiene.
Premisa unui eventual război între două ţări care deţin arma nucleară a creat vâlvă în cancelariile occidentale. Situaţia s-a calmat abia în seara zilei de 29 noiembrie, după nenumărate convorbiri telefonice între Washington, Islamabad şi New Delhi.
Potrivit „Dawn”, Rice l-a sunat pe Pranab Mukherjee în miezul nopţii pentru a-l întreba de ce a adoptat un ton atât de ameninţător la adresa Pakistanului. Nedumerit, ministrul indian de Externe a negat orice discuţie telefonică cu şeful statului pakistanez. Mai mult, şeful diplomaţiei indiene consideră că incidentul este o diversiune a Islamabadului, care încearcă să distragă atenţia de la faptul că atentatele de la Mumbai au fost planificate de un grup terorist care operează pe teritoriul pakistanez.
Ministrul Informaţiilor din Pakistan, Sherry Rehman, susţine însă că numărul de pe care a fost sunat preşedintele aparţine Ministerului de Externe indian şi că bărbatul care a sunat a fost pus în legătură cu Zardari după ce au fost făcute toate verificările de rutină în aceste cazuri.
Înaltul comisar al Pakistanului la Londra, Wajid Shamsul Hassan, a declarat pentru BBC că India intenţiona să lanseze o serie de atacuri aeriene pentru „a da o lecţie” guvernului de la Islamabad.
Poliţia a efectuat vineri primele arestări în cadrul anchetei asupra atentatelor de la Mumbai, reţinând doi indieni suspectaţi că ar fi furnizat cartele pentru telefoanele mobile ale teroriştilor.
Autorităţile indiene şi oficiali americani suspectează grupul pakistanez Lashkar-e-Taiba de organizare a atacurilor.
Insurgenţi pakistanezi au atacat duminică un depozit
NATO din Pakistan şi au incendiat 65 de camioane care urmau să aprovizioneze trupele din Afganistan. Paznicii au declarat că nu au putut face faţă celor peste 200 de insurgenţi înarmaţi care au intrat în terminalul principal al depozitului din apropiere de Peshawar, oraş din nord-vestul ţării, şi au incendiat toate camioanele. Unul dintre paznici a fost ucis, a precizat un oficial din cadrul poliţiei locale.
În urmă cu o săptămână, talibanii au incendiat la Peshawar alte zece camioane încărcate cu provizii destinate trupelor NATO din Afganistan şi au ucis două persoane.
marți, 21 iulie 2009
Comisia Europeană a adoptat Directiva şi planul de acţiune privind donarea şi transplantul de organe
Comisia Europeană (CE) a adoptat, astăzi, Directiva şi planul de acţiune pe şase ani privind donarea şi transplantul de organe în cadrul statelor membre UE, ce vizează îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei organelor, creşterea disponibilităţii de organe şi sporirea accesului la acestea.
În prezent, în Uniunea Europeană există 56.000 de pacienţi care au nevoie de un donator compatibil de organe. Potrivit estimărilor CE, zilnic mor 12 persoane care ar avea nevoie de transplant. Directiva prevede un cadru juridic clar pentru donarea şi transplantul de organe în Uniunea Europeană, în sensul că fiecare stat membru va desemna o autoritate naţională competentă pentru a asigura respectarea standardelor UE în materie de calitate
şi siguranţă.
Planul de acţiune vizează încurajarea acţiunilor comune şi facilitarea coordonării cu statele membre, obiective care vor fi îndeplinite prin intermediul a diverse mecanisme, precum schimbul de bune practici sau încheierea unor acorduri la nivelul UE privind teme specifice.
În prezent, în Uniunea Europeană există 56.000 de pacienţi care au nevoie de un donator compatibil de organe. Potrivit estimărilor CE, zilnic mor 12 persoane care ar avea nevoie de transplant. Directiva prevede un cadru juridic clar pentru donarea şi transplantul de organe în Uniunea Europeană, în sensul că fiecare stat membru va desemna o autoritate naţională competentă pentru a asigura respectarea standardelor UE în materie de calitate
şi siguranţă.
Planul de acţiune vizează încurajarea acţiunilor comune şi facilitarea coordonării cu statele membre, obiective care vor fi îndeplinite prin intermediul a diverse mecanisme, precum schimbul de bune practici sau încheierea unor acorduri la nivelul UE privind teme specifice.
Barack Obama vrea să detensioneze relaţiile dintre SUA şi Cuba
Barack Obama, preşedintele-ales al SUA, vrea să relanseze relaţiile dintre Cuba şi Statele Unite. Acesta intenţionează să ridice anumite restricţii impuse insulei comuniste. Au trecut mai bine de 40 de ani de când Statele Unite au impus insulei un embargou, în 1962, pentru a încerca să înlăture de la putere regimul lui Fidel Castro.
Chiar din timpul campaniei
electorale, Barack Obama a declarat că intenţionează să imbunătăţească relaţiile cu Cuba. "Este timpul unei noi strategii", a declarat preşedintele ales al SUA, potrivit Mediafax.
O primă masură impusă de peşedinte ar putea fi revizuirea restricţiilor impuse călătoriilor în Cuba."Nu există ambasadori mai buni ai libertăţii decât americanii de origine cubaneză. De aceea voi autoriza imediat şi fără limitări călătoriile şi trimiterea de fonduri către insulă", a mai declarat Obama în timpul campaniei. Acesta a promis că le va permite cubanezilor exilaţi în SUA să le trimită bani rudelor.
Măsurile propuse de Obama vor modifica şi relaţiile comerciale
dintre cele două ţări. Petrolul ar putea juca un rol important în relansarea relaţiilor comerciale dintre cele două state. Autorităţile cubaneze susţin că rezervele neexploatate de ţiţei în zona economică exclusivă din Golful Mexic se ridică la 21 de miliarde de barili.
"Petrolul poate juca un rol important pe termen scurt, în relaţiile dintre cele două ţări", susţine şi Terry Maris, profesor la un centru de studiu privind comerţul cubanez la Universitatea din Ohio.
Chiar din timpul campaniei
electorale, Barack Obama a declarat că intenţionează să imbunătăţească relaţiile cu Cuba. "Este timpul unei noi strategii", a declarat preşedintele ales al SUA, potrivit Mediafax.
O primă masură impusă de peşedinte ar putea fi revizuirea restricţiilor impuse călătoriilor în Cuba."Nu există ambasadori mai buni ai libertăţii decât americanii de origine cubaneză. De aceea voi autoriza imediat şi fără limitări călătoriile şi trimiterea de fonduri către insulă", a mai declarat Obama în timpul campaniei. Acesta a promis că le va permite cubanezilor exilaţi în SUA să le trimită bani rudelor.
Măsurile propuse de Obama vor modifica şi relaţiile comerciale
dintre cele două ţări. Petrolul ar putea juca un rol important în relansarea relaţiilor comerciale dintre cele două state. Autorităţile cubaneze susţin că rezervele neexploatate de ţiţei în zona economică exclusivă din Golful Mexic se ridică la 21 de miliarde de barili.
"Petrolul poate juca un rol important pe termen scurt, în relaţiile dintre cele două ţări", susţine şi Terry Maris, profesor la un centru de studiu privind comerţul cubanez la Universitatea din Ohio.
Protestatarii ocupa consulatul elen de la Berlin, pregatesc mari manifestatii in Grecia
tineri greci au ocupat consulatul Greciei din capitala Germaniei, protestand astfel impotriva impuscarii mortale a unui adolescent, de catre politia greaca, la sfarsitul saptamanii trecute, la Atena.
Panteles Panteloures, purtatorul de cuvant al consulatului, a declarat ca tinerii au intrat in consulat luni, ca vizitatori, ulterior ocupand cladirea. El nu a dat detalii despre cele intamplate, limitandu-se la a spune ca tinerii discuta cu oficialitatile elene.
Politia germana a comunicat ca urmareste indeaproape evolutia situatiei si ca nu s-au inregistrat acte violente.
Ministerul de externe de la Berlin i-a avertizat, luni, pe cetatenii germani sa nu calatoreasca in Grecia
, din cauza pericolului reprezentat de tulburarile izbucnite dupa impuscarea adolescentului in varsta de 15 ani.
Intre timp, in Grecia, politia se teme de noi confruntari violente, in timpul manifestatiilor de protest planuite pentru astazi.
Zeci de magazine, banci si automobile
au fost incendiate sau distruse la acest sfarsit de saptamana, dupa impuscarea adolescentului, sambata seara, in circumstante neclare.
Protestatarii violenti raman baricadati in cladiri
din doua campusuri universitare de la Atena. Alti tineri blocheaza doua artere importante si un sistem de trenuri urbane din Atena.
Protestatarii planuiesc pentru luni manifestatii in cel putin cinci mari orase, inclusiv la Atena si la Salonic.
Panteles Panteloures, purtatorul de cuvant al consulatului, a declarat ca tinerii au intrat in consulat luni, ca vizitatori, ulterior ocupand cladirea. El nu a dat detalii despre cele intamplate, limitandu-se la a spune ca tinerii discuta cu oficialitatile elene.
Politia germana a comunicat ca urmareste indeaproape evolutia situatiei si ca nu s-au inregistrat acte violente.
Ministerul de externe de la Berlin i-a avertizat, luni, pe cetatenii germani sa nu calatoreasca in Grecia
, din cauza pericolului reprezentat de tulburarile izbucnite dupa impuscarea adolescentului in varsta de 15 ani.
Intre timp, in Grecia, politia se teme de noi confruntari violente, in timpul manifestatiilor de protest planuite pentru astazi.
Zeci de magazine, banci si automobile
au fost incendiate sau distruse la acest sfarsit de saptamana, dupa impuscarea adolescentului, sambata seara, in circumstante neclare.
Protestatarii violenti raman baricadati in cladiri
din doua campusuri universitare de la Atena. Alti tineri blocheaza doua artere importante si un sistem de trenuri urbane din Atena.
Protestatarii planuiesc pentru luni manifestatii in cel putin cinci mari orase, inclusiv la Atena si la Salonic.
Amnesty îi cere lui Obama să apere drepturile omului, încălcate după 2001
Secretarul general al organizaţiei Amnesty International, Irene Khan, a afirmat că lupta împotriva terorismului a dus la încălcări ale drepturilor omului în lume după 2001, dar preşedintele ales Barack Obama are ocazia de a reface reputaţia Statelor Unite în această privinţă, relatează AFP.
Într-un interviu acordat miercuri, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei universale a drepturilor omului, Khan a subliniat că datorită acestui text "niciun guvern nu mai poate nega că drepturile omului reprezintă o preocupare legitimă a comunităţii internaţionale".
Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată la Paris la 10 decembrie 1948, a permis numeroase progrese legale
şi a "inspirat mişcări politice, precum combaterea apartheidului în Africa de Sud sau lupta pentru democraţie în Europa de Est", a declarat ea.
Totuşi, războiul împotriva terorismului lansat de Statele Unite şi de aliaţii lor după atentatele din 11 septembrie 2001 a provocat încălcări ale drepturilor omului în statele occidentale, care au dat un exemplu negativ lumii, consideră Kahn. "Atentatele din 11 septembrie au arătat ipocrizia democraţiilor occidentale, care fuseseră până atunci campionii drepturilor omului în străinătate", a adăugat experta.
Într-un interviu acordat miercuri, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei universale a drepturilor omului, Khan a subliniat că datorită acestui text "niciun guvern nu mai poate nega că drepturile omului reprezintă o preocupare legitimă a comunităţii internaţionale".
Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată la Paris la 10 decembrie 1948, a permis numeroase progrese legale
şi a "inspirat mişcări politice, precum combaterea apartheidului în Africa de Sud sau lupta pentru democraţie în Europa de Est", a declarat ea.
Totuşi, războiul împotriva terorismului lansat de Statele Unite şi de aliaţii lor după atentatele din 11 septembrie 2001 a provocat încălcări ale drepturilor omului în statele occidentale, care au dat un exemplu negativ lumii, consideră Kahn. "Atentatele din 11 septembrie au arătat ipocrizia democraţiilor occidentale, care fuseseră până atunci campionii drepturilor omului în străinătate", a adăugat experta.
Chemare la urne
Mesajele din campania
electorala - un balci cu batai, manele, rugaciuni pentru candidati si promisiunile care nu au nicio legatura cu mandatul de parlamentar - reprezinta o imperfectiune a alegerilor din acest sfarsit de an, potrivit specialistilor Institutului de Politici Publice (IPP). Ei atentioneaza ca teleshopping-ul electoral platit si insuficient reglementat reprezinta o forma periculoasa de manipulare a electoratului. Chiar si in atari conditii, IPP indeamna electoratul sa mearga la urne in ciuda imperfectiunilor pe care
le are acest sistem electoral ce se implementeaza in premiera in Romania.
IPP face un apel public catre toti romanii sa participe la vot la alegeri, in ciuda imperfectiunilor sistemului electoral, prezentate de Institut. Acesta precizeaza intr-un comunicat de presa ca printre imperfectiunile sistemului electoral actual se afla ingradirea posibilitatii de a vota pentru romanii care, din motive obiective, nu se afla in localitatea de domiciliu in ziua alegerilor. O alta imperfectiune a sistemului este, in opinia IPP, dezinteresul (sau teama) de a da electoratului posibilitatea sa protesteze democratic impotriva actualei clase politice, prin introducerea optiunii niciun candidat pe buletinele de vot. "IPP considera ca o asemenea masura ar fi incurajat participarea la vot a acelor romani nemultumiti de actuala oferta electorala si ar dori sa comunice acest lucru clasei politice", mentioneaza Institutul. Reprezentantii Institutului mai arata ca "varianta votului alb, prevazuta de actuala lege pentru alegerea membrilor Parlamentului, nu este o solutie sigura in Romania, avand un potential major de risc in fraudarea rezultatelor". In plus
, se mai atrage atentia asupra faptului ca balbaielile provocate de atribuirea contractului de realizare a softului de numarare a voturilor pentru alegeri a alimentat in plus neincrederea populatiei si suspiciunile de frauda in alegeri. Acelasi comentariu priveste, in opinia IPP, si organizatiile care observa alegerile, acestea, la randul lor, alimentand printr-o atitudine nehotarata, sentimentele de neincredere ale romanilor in corectitudinea procesului electoral.
Monitorizare de avarie
Asociatia
Pro Democratia (APD) a anuntat ieri ca a decis sa observe alegerile cu o misiune redusa formata din echipe mobile, protestand fata de dispretul pentru transparenta si corectitudinea scrutinului din 30 noiembrie. Potrivit declaratiei lui Cristian Parvulescu, APD protesteaza, astfel, fata de Decizia 47/D a Biroului
Electoral Central, prin care se ingradeste in mod flagrant activitatea observatorilor si jurnalistilor in sectii, dar si fata de refuzul Curtii de Apel Bucuresti de a judeca solicitarea APD de anulare a Deciziei 47/D. APD refuza sa monitorizeze scrutine al caror cadru legislativ si institutional este stabilit de reprezentantii partidelor politice in BEC si care limiteaza la maximum capacitatea observatorilor independenti si a mass-media de a observa corectitudinea alegerilor.
Predoiu vrea alegeri linistite
Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a lansat ieri un apel la echilibru si responsabilitate din partea partidelor, a candidatilor si a presei la alegerile parlamentare de duminica, iar institutiilor statului le-a cerut sa vegheze la respectarea procedurilor legale in procesul electoral si postelectoral. Predoiu a afirmat ca este necesar sa nu asistam la incidente de genul celor care au avut loc in unele localitati cu ocazia alegerilor locale in care au aparut suspiciuni de tranzactionare a votului contra unor sume de bani.
electorala - un balci cu batai, manele, rugaciuni pentru candidati si promisiunile care nu au nicio legatura cu mandatul de parlamentar - reprezinta o imperfectiune a alegerilor din acest sfarsit de an, potrivit specialistilor Institutului de Politici Publice (IPP). Ei atentioneaza ca teleshopping-ul electoral platit si insuficient reglementat reprezinta o forma periculoasa de manipulare a electoratului. Chiar si in atari conditii, IPP indeamna electoratul sa mearga la urne in ciuda imperfectiunilor pe care
le are acest sistem electoral ce se implementeaza in premiera in Romania.
IPP face un apel public catre toti romanii sa participe la vot la alegeri, in ciuda imperfectiunilor sistemului electoral, prezentate de Institut. Acesta precizeaza intr-un comunicat de presa ca printre imperfectiunile sistemului electoral actual se afla ingradirea posibilitatii de a vota pentru romanii care, din motive obiective, nu se afla in localitatea de domiciliu in ziua alegerilor. O alta imperfectiune a sistemului este, in opinia IPP, dezinteresul (sau teama) de a da electoratului posibilitatea sa protesteze democratic impotriva actualei clase politice, prin introducerea optiunii niciun candidat pe buletinele de vot. "IPP considera ca o asemenea masura ar fi incurajat participarea la vot a acelor romani nemultumiti de actuala oferta electorala si ar dori sa comunice acest lucru clasei politice", mentioneaza Institutul. Reprezentantii Institutului mai arata ca "varianta votului alb, prevazuta de actuala lege pentru alegerea membrilor Parlamentului, nu este o solutie sigura in Romania, avand un potential major de risc in fraudarea rezultatelor". In plus
, se mai atrage atentia asupra faptului ca balbaielile provocate de atribuirea contractului de realizare a softului de numarare a voturilor pentru alegeri a alimentat in plus neincrederea populatiei si suspiciunile de frauda in alegeri. Acelasi comentariu priveste, in opinia IPP, si organizatiile care observa alegerile, acestea, la randul lor, alimentand printr-o atitudine nehotarata, sentimentele de neincredere ale romanilor in corectitudinea procesului electoral.
Monitorizare de avarie
Asociatia
Pro Democratia (APD) a anuntat ieri ca a decis sa observe alegerile cu o misiune redusa formata din echipe mobile, protestand fata de dispretul pentru transparenta si corectitudinea scrutinului din 30 noiembrie. Potrivit declaratiei lui Cristian Parvulescu, APD protesteaza, astfel, fata de Decizia 47/D a Biroului
Electoral Central, prin care se ingradeste in mod flagrant activitatea observatorilor si jurnalistilor in sectii, dar si fata de refuzul Curtii de Apel Bucuresti de a judeca solicitarea APD de anulare a Deciziei 47/D. APD refuza sa monitorizeze scrutine al caror cadru legislativ si institutional este stabilit de reprezentantii partidelor politice in BEC si care limiteaza la maximum capacitatea observatorilor independenti si a mass-media de a observa corectitudinea alegerilor.
Predoiu vrea alegeri linistite
Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a lansat ieri un apel la echilibru si responsabilitate din partea partidelor, a candidatilor si a presei la alegerile parlamentare de duminica, iar institutiilor statului le-a cerut sa vegheze la respectarea procedurilor legale in procesul electoral si postelectoral. Predoiu a afirmat ca este necesar sa nu asistam la incidente de genul celor care au avut loc in unele localitati cu ocazia alegerilor locale in care au aparut suspiciuni de tranzactionare a votului contra unor sume de bani.
Cozmin Gusa: Mugur Isarescu ar fi cea mai buna solutie de premier
Presedintele PIN, Cozmin Gusa, considera ca Mugur Isarescu guvernatorul BNR, ar fi cea mai buna varianta de premier al viitorului guvern, întrucât acesta are experienta necesara si este conectat la fluxurile economico-financiare internationale. Gusa sustine ca România, din punct de vedere economic, se afla într-un moment critic, iar din primavara viitoare tara va avea “foarte multi someri si oameni în strada, o Românie fara capacitatea administrativa de a rezista unor presiuni si fara capacitatea de a absorbi fluxuri financiare”. “Din acest punct de vedere, sustin ca o solutie buna, utila, cel putin pentru 2009-2010, ar fi un astfel de premier, care, cu o echipa de oameni competenti, ar putea sa faca aceasta criza sa nu ajunga un cosmar”, a mai precizat Gusa.
Tăriceanu anulează vizita în Republica Moldova
Premierul Tăriceanu a declarat joi că nu va mai merge vineri în Republica Moldova, spunând că motivul este dezbaterea electorală televizată, care va avea loc vineri seara la postul public de televiziune.
Tăriceanu a spus că i-a trimis premierului moldovean, Zinaida Greceanîi, o scrisoare prin care l-a informat că nu va mai face vizita programată în Moldova, pentru că evenimentul coincide cu finalul campaniei electorale din România. Tăriceanu urma să participe vineri la Chişinău la summitul Iniţiativei Central Europene, alături de ministrul român de externe Lazăr Comănescu. Republica Moldova a deţinut preşedinţia Iniţiativei, care vineri va fi predată României.
Evenimentul are loc după ce Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat miercuri pe un reprezentant al Ambasadei României pentru a-i înmâna o Notă verbală în care Bucureştiul este avertizat să evite declaraţiile provocatoare cu privire la statalitatea, suveranitarea şi integritatea ţării vecine. "Autorităţile Republicii Moldova dispun de informaţii privind posibile încercări de provocări care ar putea avea loc în următoarele zile, având drept pretext declaraţii publice cu tentă de insinuări la statalitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre, în scopul de a tensiona relaţiile moldo-române", începe documentul
, prezentat într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului moldovean.
Pe de altă parte, în data de 21 noiembrie, Ministerul de Externe de la Chişinău considera inacceptabil ca partidele politice din România să desfăşoare pe teritoriul Republicii Moldova campania
electorală în vederea scrutinului de la 30 noiembrie "fără o coordonare prealabilă" în acest sens cu autorităţile centrale moldoveneşti. Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău s-a declarat "nedumerit", considerând "inacceptabilă desfăşurarea de către competitorii electorali români a campaniei electorale pe teritoriul Republicii Moldova, fără o coordonare prealabilă cu autorităţile centrale moldoveneşti în acest sens", se arata în comunicatul publicat pe site-ul MAEIE.
În replică, Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis un comunicat în care preciza că partidele din România îşi desfăşoară campania electorală în R. Moldova cu respectarea legilor din ambele ţări şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale, acesta fiind un "exerciţiu democratic firesc".
"Reprezentanţii partidelor având candidaţi înscrişi pentru colegiul nr. 2 îşi desfăşoară campania electorală în Republica Moldova, cu respectarea legilor în vigoare din România şi din Republica Moldova şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale", se preciza în comunicatul Ministerului de Externe.
În plus
, MAE consideră că "este un exerciţiu democratic firesc din partea competitorilor electorali, care se derulează şi în alte ţări în care trăiesc un număr important de cetăţeni români, cum sunt Italia, Spania sau SUA". "În acelaşi timp, aceasta este o practică obişnuită şi pentru alte state", adauga MAE.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, românii din străinătate trebuie să desemneze patru reprezentanţi pentru Camera Deputaţilor (câte unul pentru fiecare colegiu uninominal) şi doi senatori (unul pentru Europa şi Asia şi altul pentru America, Australia şi Africa). Colegii uninominale din străinătate aparţin de Circumscripţia 43, al cărei birou electoral funcţionează deja la sediul MAE.
Republica Moldova face parte din Colegiul uninominal 2, care cuprinde, în cazul Camerei
Deputaţilor, diaspora din ţările non-membre UE, ţările din fostul spaţiu sovietic şi Asia, cărora, pentru Senat, li se adaugă şi ţările UE.
Pentru românii din străinătate au fost organizate 221 de secţii de votare, dintre care patru în Republica Moldova, la Ambasadă şi la sediile Consulatului de la Chişinău.
Tăriceanu a spus că i-a trimis premierului moldovean, Zinaida Greceanîi, o scrisoare prin care l-a informat că nu va mai face vizita programată în Moldova, pentru că evenimentul coincide cu finalul campaniei electorale din România. Tăriceanu urma să participe vineri la Chişinău la summitul Iniţiativei Central Europene, alături de ministrul român de externe Lazăr Comănescu. Republica Moldova a deţinut preşedinţia Iniţiativei, care vineri va fi predată României.
Evenimentul are loc după ce Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat miercuri pe un reprezentant al Ambasadei României pentru a-i înmâna o Notă verbală în care Bucureştiul este avertizat să evite declaraţiile provocatoare cu privire la statalitatea, suveranitarea şi integritatea ţării vecine. "Autorităţile Republicii Moldova dispun de informaţii privind posibile încercări de provocări care ar putea avea loc în următoarele zile, având drept pretext declaraţii publice cu tentă de insinuări la statalitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre, în scopul de a tensiona relaţiile moldo-române", începe documentul
, prezentat într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului moldovean.
Pe de altă parte, în data de 21 noiembrie, Ministerul de Externe de la Chişinău considera inacceptabil ca partidele politice din România să desfăşoare pe teritoriul Republicii Moldova campania
electorală în vederea scrutinului de la 30 noiembrie "fără o coordonare prealabilă" în acest sens cu autorităţile centrale moldoveneşti. Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău s-a declarat "nedumerit", considerând "inacceptabilă desfăşurarea de către competitorii electorali români a campaniei electorale pe teritoriul Republicii Moldova, fără o coordonare prealabilă cu autorităţile centrale moldoveneşti în acest sens", se arata în comunicatul publicat pe site-ul MAEIE.
În replică, Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis un comunicat în care preciza că partidele din România îşi desfăşoară campania electorală în R. Moldova cu respectarea legilor din ambele ţări şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale, acesta fiind un "exerciţiu democratic firesc".
"Reprezentanţii partidelor având candidaţi înscrişi pentru colegiul nr. 2 îşi desfăşoară campania electorală în Republica Moldova, cu respectarea legilor în vigoare din România şi din Republica Moldova şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale", se preciza în comunicatul Ministerului de Externe.
În plus
, MAE consideră că "este un exerciţiu democratic firesc din partea competitorilor electorali, care se derulează şi în alte ţări în care trăiesc un număr important de cetăţeni români, cum sunt Italia, Spania sau SUA". "În acelaşi timp, aceasta este o practică obişnuită şi pentru alte state", adauga MAE.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, românii din străinătate trebuie să desemneze patru reprezentanţi pentru Camera Deputaţilor (câte unul pentru fiecare colegiu uninominal) şi doi senatori (unul pentru Europa şi Asia şi altul pentru America, Australia şi Africa). Colegii uninominale din străinătate aparţin de Circumscripţia 43, al cărei birou electoral funcţionează deja la sediul MAE.
Republica Moldova face parte din Colegiul uninominal 2, care cuprinde, în cazul Camerei
Deputaţilor, diaspora din ţările non-membre UE, ţările din fostul spaţiu sovietic şi Asia, cărora, pentru Senat, li se adaugă şi ţările UE.
Pentru românii din străinătate au fost organizate 221 de secţii de votare, dintre care patru în Republica Moldova, la Ambasadă şi la sediile Consulatului de la Chişinău.
MAE: La Chişinău s-a creat o "confuzie" in legătură cu procesul electoral din Romania, unde alegerile se desfăşoară in mod liber şi democrat
şinăul face "o confuzie" atunci cand spune că oscilaţiile politice din Romania in perioada electorală ar putea influenţa negativ relaţiile romano-moldovene, a declarat joi pentru NewsIn purtătorul de cuvant al MAE roman, Cosmin Boiangiu. "Credem că este o confuzie. In Romania, in această perioadă, partidele sunt intr-o competiţie liberă de programe
şi idei, caracteristică pentru modul in care se derulează alegerile libere intr-o ţară democratică", a spus Cosmin Boiangiu. Purtătorul de cuvant al MAE a fost solicitat de NewsIn să comenteze declaraţia ministrului de externe al Republicii din Moldova, Andrei Stratan, care a spus joi că autorităţile de la Chişinău sunt foarte ingrijorate de oscilaţiile politice care au loc in "ţara vecină", Romania, in perioada electorală, şi nu doresc ca acestea să influenţeze negativ bunele relaţii stabilite intre Chişinău şi Bucureşti.
şi idei, caracteristică pentru modul in care se derulează alegerile libere intr-o ţară democratică", a spus Cosmin Boiangiu. Purtătorul de cuvant al MAE a fost solicitat de NewsIn să comenteze declaraţia ministrului de externe al Republicii din Moldova, Andrei Stratan, care a spus joi că autorităţile de la Chişinău sunt foarte ingrijorate de oscilaţiile politice care au loc in "ţara vecină", Romania, in perioada electorală, şi nu doresc ca acestea să influenţeze negativ bunele relaţii stabilite intre Chişinău şi Bucureşti.
Stolojan: Reforma administrativă, prima măsura anti-criză
ropunerea PDL pentru postul de premier, Theodor Stolojan, a declarat astăzi că România are nevoie de deblocarea urgentă a unor reforme, începând cu cea a administraţiei publice.
Într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PDL, Stolojan a condamnat guvernul Tăriceanu pentru existenţa "baronilor bugetari, cu salarii nesimţit de mari, având în vedere că salariul mediu în România este sub 500 de euro
".
Stolojan consideră reforma administraţiei publice drept o măsură anticriză şi propune "alocarea de decizii şi resurse la nivel local", mizând că autorităţile locale pot folosi aceste resurse în mod eficient. "Nimeni din afara României nu va putea determina reforma instituţiilor statului. [...] Propunem trecerea rapidă a terenurilor şi imobilelor care zac nefolosite în administrarea autorităţilor locale", a spus fostul premier şi ministru de finanţe.
Stolojan a dat exemplul unei cetăţi din judeţul Arad, care se află în administraţia Armatei Române. "Cetatea reprezintă un unicat în România şi în Europa de Sud-Est. Ar putea fi un adevărat magnet turistic. Armata refuză însă cedarea cetăţii către administraţia locală".
Theodor Stolojan a fost ministru de finanţe între iunie 1990 şi aprilie 1991. Apoi, a ocupat funcţia de premier al României, între octombrie 1991şi noiembrie 1992. Un episod interesant din cariera lui Stolojan este cel din octombrie 2004, când politicianul s-a retras din cursa prezidenţială, deschizând drumul spre Cotroceni lui Traian Băsescu.
Într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PDL, Stolojan a condamnat guvernul Tăriceanu pentru existenţa "baronilor bugetari, cu salarii nesimţit de mari, având în vedere că salariul mediu în România este sub 500 de euro
".
Stolojan consideră reforma administraţiei publice drept o măsură anticriză şi propune "alocarea de decizii şi resurse la nivel local", mizând că autorităţile locale pot folosi aceste resurse în mod eficient. "Nimeni din afara României nu va putea determina reforma instituţiilor statului. [...] Propunem trecerea rapidă a terenurilor şi imobilelor care zac nefolosite în administrarea autorităţilor locale", a spus fostul premier şi ministru de finanţe.
Stolojan a dat exemplul unei cetăţi din judeţul Arad, care se află în administraţia Armatei Române. "Cetatea reprezintă un unicat în România şi în Europa de Sud-Est. Ar putea fi un adevărat magnet turistic. Armata refuză însă cedarea cetăţii către administraţia locală".
Theodor Stolojan a fost ministru de finanţe între iunie 1990 şi aprilie 1991. Apoi, a ocupat funcţia de premier al României, între octombrie 1991şi noiembrie 1992. Un episod interesant din cariera lui Stolojan este cel din octombrie 2004, când politicianul s-a retras din cursa prezidenţială, deschizând drumul spre Cotroceni lui Traian Băsescu.
Băsescu: "Ne apropiem de 1 Decembrie, nu de alegeri"
eşedintele Traian Băsescu a afirmat, astăzi, că şi-ar dori ca românii să scoată la ferestre drapelul naţional cu ocazia Zilei Naţionale.
"Ne apropiem de 1 decembrie, nu de alegeri. Dacă ziua are o semnificaţie profundă în sufletele noastre, cred că nu ar fi cel mai rău lucru dacă, începând de astăzi, de mâine, la balcoane, la geamuri, ar apărea drapelul naţional, de care suntem legaţi", a subliniat şeful statului, citat de Mediafax.
"Am convingerea că valorile care i-au însufleţit pe români în 1918 sunt la fel de prezente şi astăzi în spiritul românilor, a românilor din ţară şi diaspora, şi că în numele aceluiaşi ideal al unităţii şi solidarităţii, vom accepta provocarea de a construi, împreună, binele nostru, ca naţiune europeană", a mai spus el, la vernisajul expoziţiei "90 de ani de la Marea Unire", găzduită de Muzeul Naţional de Istorie al României.
La eveniment au mai participat preşedintele Academiei Române şi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.
"Ne apropiem de 1 decembrie, nu de alegeri. Dacă ziua are o semnificaţie profundă în sufletele noastre, cred că nu ar fi cel mai rău lucru dacă, începând de astăzi, de mâine, la balcoane, la geamuri, ar apărea drapelul naţional, de care suntem legaţi", a subliniat şeful statului, citat de Mediafax.
"Am convingerea că valorile care i-au însufleţit pe români în 1918 sunt la fel de prezente şi astăzi în spiritul românilor, a românilor din ţară şi diaspora, şi că în numele aceluiaşi ideal al unităţii şi solidarităţii, vom accepta provocarea de a construi, împreună, binele nostru, ca naţiune europeană", a mai spus el, la vernisajul expoziţiei "90 de ani de la Marea Unire", găzduită de Muzeul Naţional de Istorie al României.
La eveniment au mai participat preşedintele Academiei Române şi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.
Felix cumpara cladiri ale romexpo cu pretul unui apartament
n plina campanie electorala, presedintele Camerei de Comert si Industrie a României (CCIR), deputatul liberal Mihai Vlasov, vinde trustului Intact Production, detinut de Dan Voiculescu, magazia Romexpo la valoare de 30 de ori mai mica decat pretul pietei. Aceasta daca luam in considerare si pretul terenului din zona. Spatiul, care include trei cladiri, se intinde pe circa 3.800 de metri patrati si este situat langa un cartier de vile ANL. Tranzactia se va incheia in ciuda declaratiei lui Vlasov ca nu va instraina nimic din Romexpo.
♦ Initial, pretul cerut de Romexpo pentru magazie a fost de 530.000 de euro, ne-au declarat surse apropiate tranzactiei. Cu toate acestea, conducerea complexului expozitional a acceptat aproape 310.000 de euro, de la Intact, care a dovedit, in urma unei evaluari, ca acela este pretul corect. Spatiul pe care se afla magazia este vandut cu 81 euro
/mp, desi terenul din zona este dintre cele mai scumpe. “Un metru patrat la Romexpo costa
intre 2.000 si 3.000 de euro”, spune expertul Radu Zilisteanu.
♦ Tranzactia este cu atat mai dubioasa, cu cat Romexpo nu este proprietarul tere-nului pe care se afla magazia, ci doar ii este dat in folosinta. La sfarsitul anului 2004, Guvernul Nastase a con-cesionat intreaga suprafata de teren a Romexpo, de aproximativ 420.000 de metri patrati, pe 49 de ani, Camerei de Comert si In-dustrie a Romaniei. Anuntul privind tranzatia, publicat intr-un ziar central, nu specifica nimic cu privire la terenul pe care se afla cele trei imobile
care vor intra in proprietatea lui Dan Voiculescu.
Camera de Comert ii vinde magazia lui Dan Voiculescu numai cu 81 de euro metrul patrat. Intact Production a depus deja cererea de cumparare a magaziei din centrul expozitional. Initial, Romexpo a solicitat un pret de circa 530.000 de euro, s-a multumit ulterior cu doar aproximativ 310.000 de euro. Aceasta intrucat firma Intact a angajat un evaluator care a decis ca cele trei cladiri cu titlul de “magazie” nu valoreaza mai mult de 290.000 de euro.
Vânzarea va fi validata pe 13 decembrie
Daca tot a inchiriat un pavilion din centrul expozitional in care se filmeaza diverse productii, Intact Production s-a gandit sa-si cumpere un spatiu in cadrul Romexpo. Si a reusit. Centrul expozitional Romexpo detine o magazie, formata din trei cladiri cu o suprafata totala de aproximativ 3.800 de metri patrati, aflata pe o platforma de circa un hectar de teren. Magazia, care va fi cumparata de trustul fondat de Dan Voiculescu, se afla in spatele complexului expozitional Romexpo, langa un cartier de 124 de vile construite de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL). Printr-un anunt publicat in ziarul “Romania Libera”, Consiliul de Administratie al Romexpo a convocat actionarii societatii pentru a valida vanzarea magaziei catre Intact Production. „Consiliul de Administratie al S.C. Rompexo S.A. convoca actionarii societatii la Adunarea generala ordinara care exercita si atributiile adunarii generale extraordinare, (...), care va avea loc in ziua de 13 decembrie orele 11, la sediul sau din Bucuresti, Bd. Marasti nr. 65-67, Sector 1, sala cupola situata in pavilionul 1 al complexului expozitional (...). Ordinea de zi a Adunarii Generale a Actionarilor este urmatoarea: (...). Validarea hotararii Consiliului de Administratie privind vanzarea magaziei S.C. Romexpo S.A. catre S. C. Intact Production SA (...)”, se arata in anuntul publicat in “Romania Libera”, la categoria «Diverse».
Pret preferential pentru liderul PC
Cu toate ca in zona Romexpo un metru patrat de teren costa aproximativ 3.000 de euro, Camera de Comert a vandut magazia la un pret de numai 81 de euro metrul patrat. „Un metru patrat de teren in zona Romexpo costa intre 2.000 si 3.000 de euro. Este una din cele mai scumpe zone din Bucuresti”, ne-a declarat analistul imobiliar Radu Zilisteanu. Conform preturilor de pe piata imobiliara, terenul pe care se afla magazia de la Romexpo costa intre 7 si 11 milioane de euro. Tranzactia este cu atat mai dubioasa, cu cat terenul Romexpo a fost dat, in 2004, in folosinta Camerei de Comert, de catre RAAPPS, pentru 49 de ani. In anuntul dat de Consiliul de Administratie al Romexpo nu se specifica nimic despre terenul pe care se afla magazia. Cele trei cladiri care vor intra in proprietatea societatii Intact se afla pe o suprafata de aproximativ 3.800 de metri patrati si pe o platforma de circa un hectar. Terenul unde se afla complexul expozitional Romexpo a fost dat în administrarea Camerei de Comert si Industrie în anul 1972. La sfarsitul anului 2004, inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale, Guvernul Nastase a hotarat ca terenul unde se afla Romexpo sa fie concesionat pe 49 de ani Camerei de Comert si Industrie a României. Complexul Romexpo are o suprafata totala de aproximativ 421.700 de metri patrati. Spatiul de expunere interior
brut este de circa 55.000 de metri patrati, iar spatiul de expunere exterior este de circa 45.000 de metri patrati. Romexpo detine 2.200 de locuri de parcare pe o suprafata de 35.000 de metri patrati. Recent, presedintele CCIR, Mihail Vlasov, a declarat presei ca nu va instraina nimic din patrimoniul Romexpo.
Voiculescu isi disputa mandatul de senator cu pedelistul Razvan Ionescu
Cu cateva zile inaintea scrutinului pentru parlamentare, sondajele pe Bucuresti nu dau decat un singur castigator lejer, respectiv Aura Vasile de la PSD. Ea este cotata intre 51 si 57 de procente. Si senatorul PSD Sergiu Nicolaescu, candidat intr-un colegiu din sectorul 1, are sanse sa ia in jur de 50 de procente. Alianta PSD+PC nu se asteapta la nici un mandat parlamentar in sectorul 6 al lui Poteras, iar in sectorul 3 spera doar la un colegiu obtinut eventual prin redistribuire. Potrivit unor surse, liderul democrat-liberal Vasile Blaga se situeaza, in cele mai optimiste sondaje (realizate la comanda PD-L), la circa 43%, sprijinul fatis al primarului de la 3 (sector in care candideaza), Liviu Negoita, nefiind in masura sa-l propulseze direct in fotoliul de senator fara a mai astepta “redistribuirea”. De altfel, se pare ca PD-L nu va obtine nici un colegiu din Bucuresti cu un procent de 50% plus unu, in ciuda implicarii active a primarilor de la sectorul 3, Liviu Negoita, si sectorul 6, Cristian Poteras. Dintre candidatii PD-L sunt dati ca si “castigatori” Elena Udrea, Sulfina Barbu, Theodor Paleologu, Silviu Prigoana, Costica Canacheu, Tudorel Filimon.
Lupta strânsa in sectorul lui Piedone
In cazul liderului fondator al PC, Dan Voiculescu, sondajele PSD il dau cu 41%, secondat de candidatul PD-L Razvan Ionescu cu 37 de procente. In sondajele PD-L, Ionescu are 43%, iar Voiculescu - 36, pentru ca in cercetarile sociologice comandate de PNL, cei doi principali contracandidati sa fie cotati la egalitate, respectiv 38,5%. Desi au aparut pe afisele electorale alaturi de primarul de la sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, liderii PC, Daniela Popa (cotata intre 28 si 38 de procente), Dan Voiculescu sau Sergiu Andon (cu procente destul de mici, colegiul in care candideaza fiind fieful PD-L) sunt nemultumiti de modul superficial in care edilul s-a implicat in campania pentru parlamentare.
Liberalii au probleme
Potrivit unor surse, liberalii au probleme chiar si in colegiile situate in sectorul 1, coordonat de primarul lor, Andrei Chiliman. Candidatul Aliantei PSD+PC Marius Marinescu e cotat cu 41%, candidatul PNL Ludovic Orban cu 25,5%. Nici Crin Antonescu nu sta mai bine, el fiind creditat la egalitate cu candidatii PD-L si PSD din colegiul sau. “Foarte prost” sta in sondaje si presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, care ar fi “boicotat” chiar de colegii sai de la PNL.
♦ Initial, pretul cerut de Romexpo pentru magazie a fost de 530.000 de euro, ne-au declarat surse apropiate tranzactiei. Cu toate acestea, conducerea complexului expozitional a acceptat aproape 310.000 de euro, de la Intact, care a dovedit, in urma unei evaluari, ca acela este pretul corect. Spatiul pe care se afla magazia este vandut cu 81 euro
/mp, desi terenul din zona este dintre cele mai scumpe. “Un metru patrat la Romexpo costa
intre 2.000 si 3.000 de euro”, spune expertul Radu Zilisteanu.
♦ Tranzactia este cu atat mai dubioasa, cu cat Romexpo nu este proprietarul tere-nului pe care se afla magazia, ci doar ii este dat in folosinta. La sfarsitul anului 2004, Guvernul Nastase a con-cesionat intreaga suprafata de teren a Romexpo, de aproximativ 420.000 de metri patrati, pe 49 de ani, Camerei de Comert si In-dustrie a Romaniei. Anuntul privind tranzatia, publicat intr-un ziar central, nu specifica nimic cu privire la terenul pe care se afla cele trei imobile
care vor intra in proprietatea lui Dan Voiculescu.
Camera de Comert ii vinde magazia lui Dan Voiculescu numai cu 81 de euro metrul patrat. Intact Production a depus deja cererea de cumparare a magaziei din centrul expozitional. Initial, Romexpo a solicitat un pret de circa 530.000 de euro, s-a multumit ulterior cu doar aproximativ 310.000 de euro. Aceasta intrucat firma Intact a angajat un evaluator care a decis ca cele trei cladiri cu titlul de “magazie” nu valoreaza mai mult de 290.000 de euro.
Vânzarea va fi validata pe 13 decembrie
Daca tot a inchiriat un pavilion din centrul expozitional in care se filmeaza diverse productii, Intact Production s-a gandit sa-si cumpere un spatiu in cadrul Romexpo. Si a reusit. Centrul expozitional Romexpo detine o magazie, formata din trei cladiri cu o suprafata totala de aproximativ 3.800 de metri patrati, aflata pe o platforma de circa un hectar de teren. Magazia, care va fi cumparata de trustul fondat de Dan Voiculescu, se afla in spatele complexului expozitional Romexpo, langa un cartier de 124 de vile construite de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL). Printr-un anunt publicat in ziarul “Romania Libera”, Consiliul de Administratie al Romexpo a convocat actionarii societatii pentru a valida vanzarea magaziei catre Intact Production. „Consiliul de Administratie al S.C. Rompexo S.A. convoca actionarii societatii la Adunarea generala ordinara care exercita si atributiile adunarii generale extraordinare, (...), care va avea loc in ziua de 13 decembrie orele 11, la sediul sau din Bucuresti, Bd. Marasti nr. 65-67, Sector 1, sala cupola situata in pavilionul 1 al complexului expozitional (...). Ordinea de zi a Adunarii Generale a Actionarilor este urmatoarea: (...). Validarea hotararii Consiliului de Administratie privind vanzarea magaziei S.C. Romexpo S.A. catre S. C. Intact Production SA (...)”, se arata in anuntul publicat in “Romania Libera”, la categoria «Diverse».
Pret preferential pentru liderul PC
Cu toate ca in zona Romexpo un metru patrat de teren costa aproximativ 3.000 de euro, Camera de Comert a vandut magazia la un pret de numai 81 de euro metrul patrat. „Un metru patrat de teren in zona Romexpo costa intre 2.000 si 3.000 de euro. Este una din cele mai scumpe zone din Bucuresti”, ne-a declarat analistul imobiliar Radu Zilisteanu. Conform preturilor de pe piata imobiliara, terenul pe care se afla magazia de la Romexpo costa intre 7 si 11 milioane de euro. Tranzactia este cu atat mai dubioasa, cu cat terenul Romexpo a fost dat, in 2004, in folosinta Camerei de Comert, de catre RAAPPS, pentru 49 de ani. In anuntul dat de Consiliul de Administratie al Romexpo nu se specifica nimic despre terenul pe care se afla magazia. Cele trei cladiri care vor intra in proprietatea societatii Intact se afla pe o suprafata de aproximativ 3.800 de metri patrati si pe o platforma de circa un hectar. Terenul unde se afla complexul expozitional Romexpo a fost dat în administrarea Camerei de Comert si Industrie în anul 1972. La sfarsitul anului 2004, inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale, Guvernul Nastase a hotarat ca terenul unde se afla Romexpo sa fie concesionat pe 49 de ani Camerei de Comert si Industrie a României. Complexul Romexpo are o suprafata totala de aproximativ 421.700 de metri patrati. Spatiul de expunere interior
brut este de circa 55.000 de metri patrati, iar spatiul de expunere exterior este de circa 45.000 de metri patrati. Romexpo detine 2.200 de locuri de parcare pe o suprafata de 35.000 de metri patrati. Recent, presedintele CCIR, Mihail Vlasov, a declarat presei ca nu va instraina nimic din patrimoniul Romexpo.
Voiculescu isi disputa mandatul de senator cu pedelistul Razvan Ionescu
Cu cateva zile inaintea scrutinului pentru parlamentare, sondajele pe Bucuresti nu dau decat un singur castigator lejer, respectiv Aura Vasile de la PSD. Ea este cotata intre 51 si 57 de procente. Si senatorul PSD Sergiu Nicolaescu, candidat intr-un colegiu din sectorul 1, are sanse sa ia in jur de 50 de procente. Alianta PSD+PC nu se asteapta la nici un mandat parlamentar in sectorul 6 al lui Poteras, iar in sectorul 3 spera doar la un colegiu obtinut eventual prin redistribuire. Potrivit unor surse, liderul democrat-liberal Vasile Blaga se situeaza, in cele mai optimiste sondaje (realizate la comanda PD-L), la circa 43%, sprijinul fatis al primarului de la 3 (sector in care candideaza), Liviu Negoita, nefiind in masura sa-l propulseze direct in fotoliul de senator fara a mai astepta “redistribuirea”. De altfel, se pare ca PD-L nu va obtine nici un colegiu din Bucuresti cu un procent de 50% plus unu, in ciuda implicarii active a primarilor de la sectorul 3, Liviu Negoita, si sectorul 6, Cristian Poteras. Dintre candidatii PD-L sunt dati ca si “castigatori” Elena Udrea, Sulfina Barbu, Theodor Paleologu, Silviu Prigoana, Costica Canacheu, Tudorel Filimon.
Lupta strânsa in sectorul lui Piedone
In cazul liderului fondator al PC, Dan Voiculescu, sondajele PSD il dau cu 41%, secondat de candidatul PD-L Razvan Ionescu cu 37 de procente. In sondajele PD-L, Ionescu are 43%, iar Voiculescu - 36, pentru ca in cercetarile sociologice comandate de PNL, cei doi principali contracandidati sa fie cotati la egalitate, respectiv 38,5%. Desi au aparut pe afisele electorale alaturi de primarul de la sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, liderii PC, Daniela Popa (cotata intre 28 si 38 de procente), Dan Voiculescu sau Sergiu Andon (cu procente destul de mici, colegiul in care candideaza fiind fieful PD-L) sunt nemultumiti de modul superficial in care edilul s-a implicat in campania pentru parlamentare.
Liberalii au probleme
Potrivit unor surse, liberalii au probleme chiar si in colegiile situate in sectorul 1, coordonat de primarul lor, Andrei Chiliman. Candidatul Aliantei PSD+PC Marius Marinescu e cotat cu 41%, candidatul PNL Ludovic Orban cu 25,5%. Nici Crin Antonescu nu sta mai bine, el fiind creditat la egalitate cu candidatii PD-L si PSD din colegiul sau. “Foarte prost” sta in sondaje si presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, care ar fi “boicotat” chiar de colegii sai de la PNL.
SIF-urile îşi accentuează creşterea după prima jumătate de oră
ursa de Valori Bucuresti a deschis sedinta de tranzactionare de astazi in crestere moderata, exceptie facand Societatile de Investitii Financiare
.
Dupa o jumatate de ora de la deschidere, BET inregistra o crestere de 1,67%, iar BET-C se apropia de 1%, mai exact, 0,9%.
Pe de alta parte, BET-FI consemna, in acelasi interval de timp, o crestere ce tindea spre patru procente, mai exact 3,75%, ajutat in special de cresterea de 6,30% inregistrata de SIF 2.
.
Dupa o jumatate de ora de la deschidere, BET inregistra o crestere de 1,67%, iar BET-C se apropia de 1%, mai exact, 0,9%.
Pe de alta parte, BET-FI consemna, in acelasi interval de timp, o crestere ce tindea spre patru procente, mai exact 3,75%, ajutat in special de cresterea de 6,30% inregistrata de SIF 2.
Rafinăria Petrotel, oprită pentru modernizare
ctivitatea rafinăriei Petrotel-Lukoil Ploieşti va fi oprită, la 1 decembrie, pentru două luni, întrucât unitatea se va afla în revizie tehnică planificată, pentru modernizarea instalaţiilor, iar în perioada respectivă o parte dintre angajaţi ar putea intra în concediu fără plată.
"Obiectivul principal al reviziei este modernizarea instalaţiilor, în vederea producerii carburanţilor în conformitate cu standardele EURO
5. Totodată, conform planului de acţiune inclus în Autorizaţia integrată de mediu, se vor efectua lucrări care au ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului şi monitorizarea emisiilor ", se arată într-un comunicat al rafinăriei, citat de Mediafax.
Măsurile fac parte dintr-un grafic de modernizare a rafinăriei şi vor fi finalizate indiferent de consecinţele crizei mondiale, spun reprezentanţii companiei
.
"În ciuda situaţiei economice mondiale dificile, conducerea rafinăriei nu va aplica măsuri legate de disponibilizarea în masă a angajaţilor sau de micşorarea pachetului social al personalului, însă dacă se vor lua în calcul anumite acţiuni, acestea se vor îndrepta în principal către reducerea cheltuielilor", se menţionează în acelaşi comunicat.
Rafinăria este deţinută de grupul Lukoil, din Rusia, prezent pe piaţa românească şi printr-o reţea de circa 300 de benzinării.
"Obiectivul principal al reviziei este modernizarea instalaţiilor, în vederea producerii carburanţilor în conformitate cu standardele EURO
5. Totodată, conform planului de acţiune inclus în Autorizaţia integrată de mediu, se vor efectua lucrări care au ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului şi monitorizarea emisiilor ", se arată într-un comunicat al rafinăriei, citat de Mediafax.
Măsurile fac parte dintr-un grafic de modernizare a rafinăriei şi vor fi finalizate indiferent de consecinţele crizei mondiale, spun reprezentanţii companiei
.
"În ciuda situaţiei economice mondiale dificile, conducerea rafinăriei nu va aplica măsuri legate de disponibilizarea în masă a angajaţilor sau de micşorarea pachetului social al personalului, însă dacă se vor lua în calcul anumite acţiuni, acestea se vor îndrepta în principal către reducerea cheltuielilor", se menţionează în acelaşi comunicat.
Rafinăria este deţinută de grupul Lukoil, din Rusia, prezent pe piaţa românească şi printr-o reţea de circa 300 de benzinării.
Rusia pune la cale împreună cu OPEC creşterea preţului petrolului
educerea drastica a pretului petrolului, care a pierdut aproape doua treimi din nivelul record de 147 dolari
pe baril inregistrat in iulie anul acesta, starneste frisoane tarilor producatoare care isi vad astfel amenintate profiturile uriase in contextul in care se poate spune ca au cumparat pielea ursului din padure.
Problema cea mai mare pentru aceste tari este aceea ca la stabilirea veniturilor bugetare pentru 2009 a fost luat in calcul un pret
mult mai mare al petrolului decat cel inregistrat in momentul de fata astfel ca se confrunta cu riscul unor deficite importante.
Crestere prin scadere!
Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol - OPEC a operat deja luna trecuta o reducere importanta a productiei, de 1,5 milioane barili pe zi (consumul mediu zilnic la nivel mondial situandu-se in jurul nivelului de 80 de milioane de barili) dar fara niciun efect asupra pretului.
pe baril inregistrat in iulie anul acesta, starneste frisoane tarilor producatoare care isi vad astfel amenintate profiturile uriase in contextul in care se poate spune ca au cumparat pielea ursului din padure.
Problema cea mai mare pentru aceste tari este aceea ca la stabilirea veniturilor bugetare pentru 2009 a fost luat in calcul un pret
mult mai mare al petrolului decat cel inregistrat in momentul de fata astfel ca se confrunta cu riscul unor deficite importante.
Crestere prin scadere!
Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol - OPEC a operat deja luna trecuta o reducere importanta a productiei, de 1,5 milioane barili pe zi (consumul mediu zilnic la nivel mondial situandu-se in jurul nivelului de 80 de milioane de barili) dar fara niciun efect asupra pretului.
miercuri, 8 iulie 2009
Rusia avertizează Republica Moldova să nu repete greşeala Georgiei
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a avertizat astăzi, Republica Moldova să nu repete greşeala Georgiei încercând să recurgă la forţă pentru a prelua din nou controlul asupra regiunii separatiste Transnistria, relatează Reuters, citat de Mediafax.
Rusia a trimis trupe de menţinere a păcii în Republica Moldova la începutul anilor '90 pentru a pune capăt conflictului dintre această ţară şi regiunea separatistă Transnistria, şi încearcă să medieze o înţelegere între cele două părţi.
Transnistria, unul dintre numeroasele "conflicte îngheţate" de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, a reflectat disputa dintre Georgia şi regiunile sale separatiste Osetia de Sud şi Abhazia până când aceasta a izbucnit într-un conflict, la începutul acestei luni.
Rusia a trimis trupe de menţinere a păcii în Republica Moldova la începutul anilor '90 pentru a pune capăt conflictului dintre această ţară şi regiunea separatistă Transnistria, şi încearcă să medieze o înţelegere între cele două părţi.
Transnistria, unul dintre numeroasele "conflicte îngheţate" de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, a reflectat disputa dintre Georgia şi regiunile sale separatiste Osetia de Sud şi Abhazia până când aceasta a izbucnit într-un conflict, la începutul acestei luni.
Conflictul din Georgia afectează relaţiile economice dintre Rusia şi UE
Ofensiva militara a Moscovei din Georgia afecteaza relatiile economice dintre o Europa consumatoare de hidrocarburi rusesti si o Rusie aflata mereu in cautare de tehnologie pentru diversificarea economiei
.
De departe cel mai important partener comercial al Rusiei, intrucat reprezinta mai mult de jumatate din exporturile rusesti de gaz, Uniunea Europeana joaca un rol foarte important in sectorul de investitii straine ale Rusiei.
"Relatia cu Europa, asta este lucrul care atrage investitorii in Rusia", comenteaza Christopher Weafer, reprezentant al grupului financiar
rus Uralsib. "Daca situatia se va agrava, vom vedea cum investitorii vor pleca de aici", afirma acesta.
Companile rusesti care se finanteaza din relatiile cu exteriorul Rusiei vor deveni din ce in ce mai fragile, remarca Ed Parker, un analist in probeleme economice internationale.
.
De departe cel mai important partener comercial al Rusiei, intrucat reprezinta mai mult de jumatate din exporturile rusesti de gaz, Uniunea Europeana joaca un rol foarte important in sectorul de investitii straine ale Rusiei.
"Relatia cu Europa, asta este lucrul care atrage investitorii in Rusia", comenteaza Christopher Weafer, reprezentant al grupului financiar
rus Uralsib. "Daca situatia se va agrava, vom vedea cum investitorii vor pleca de aici", afirma acesta.
Companile rusesti care se finanteaza din relatiile cu exteriorul Rusiei vor deveni din ce in ce mai fragile, remarca Ed Parker, un analist in probeleme economice internationale.
Rusia ramane pe pozitii de forta
arlamentul de la Moscova analizeaza azi cererea de independenta a Abhaziei si Osetiei de Sud
Rusia refuza sa isi retraga soldatii care ocupa in continuare pozitii strategice in afara zonei de conflict sud-osetine, relateaza Reuters. Moscova acuza NATO ca sprijina militar Georgia sub pretextul "ajutoarelor umanitare". Ieri, de Ziua Nationala a Ucrainei, presedintele Viktor Iuscenko a cerut integrarea rapida a fostei republici sovietice in NATO.
Trupele ruse ocupa cel putin sase pozitii strategice pe o raza de 80 de km in jurul orasului-port de la Marea Neagra
, din vestul Georgiei, relateaza Reuters. Anatoli Nogovitin, adjunct al sefului Statului Major rus, a adaugat ca fortele ruse vor fi prezente in continuare in Poti, chiar daca acesta nu se afla in zona tampon in care Rusia afirmase ca trupele sale de mentinere a pacii vor actiona. Nogovitin a subliniat ca "aceasta functie este prevazuta in pozitia comuna a Rusiei si Frantei". Afirmatiile generalului rus vin dupa o serie de incidente, un tren cu produse
petroliere fiind aruncat in aer de o mina pe principala magistrala feroviara din Georgia. Oficialii georgieni, citati de Reuters, au declarat sambata ca fortele ruse intentioneaza sa infiinteze puncte de control in opt locuri din jurul regiunii separatiste Osetia de Sud si principalei autostrazi care face legatura intre estul si vestul Georgiei. La randul sau, adjunctul subsecretarului de stat american, Matthew Bryza, citat de Reuters, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca "ceea ce a facut Rusia este cel mai puternic catalizator pe care il putea crea pentru aderarea Georgiei la NATO". "Avem nevoie de Georgia si de Ucraina in NATO pentru a descuraja acest gen de aventuri militare tragice din partea Rusiei", a adaugat acesta. Totodata presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ieri ca Moscova si Kiev-ul ar trebui sa ia in considerare interesele reciproce atunci cand isi formuleaza politica externa. "Statele noastre sunt unite de multe secole de legaturi religioase, culturale si istorice. Principala noastra sarcina este sa nu lasam ca acest bun valoros, transmis de generatiile anterioare sa piarda" a adaugat Medvedev intr-un mesaj de felicitare adresat cu ocazia zilei independentei Ucrainei.
Kremlinul acuza
La sfarsitul saptamanii trecute, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a avut consultari cu presedintele rus Dmitri Medvedev, privind viitoarea colaborare dintre Moscova si NATO, relateaza RIA-Novosti. Aceste consultari au loc dupa ce Rusia si-a suspendat "temporar" cooperarea militara cu statele membre NATO. Federatia Rusa a mai acuzat NATO ca se foloseste de livrarea ajutoarelor umanitare pentru Georgia ca pretext pentru a trimite forte navale suplimentare in Marea
Meagra, relateaza Reuters. "Sub pretextul ca trimit ajutoare umanitare, tarile NATO continua sa acumuleze forte navale" a declarat generalul Nagovitin. "Nu cred ca acest lucru va ajuta la stabilizarea situatiei in regiune" a adaugat acesta. La randul sau, NATO a cerut din nou retragerea fortelor ruse "pe pozitiile dinaintea crizei", a declarat un purtator de cuvant al NATO.
Alianta a anuntat ca a inceput "exercitii de rutina" in Marea Neagra, implicand cate un vas american, german, spaniol si polonez, relateaza Reuters. Ieri un distrugator al SUA, transportand ajutoare umanitare, a ajuns in Georgia.
Vise separatiste
Legislativul de la Moscova examineaza azi o posibila recunoastere de catre Moscova a independentei regiunilor separatiste Ahbazia si Osetia de Sud. Seful camerei
superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, afirmase anterior ca aceasta este "gata sa recunoasca statutul de independenta al Osetiei de Sud si Abhaziei", dar dupa o "decizie in acest sens a presedintelui" Dmitri Medvedev. Presedintele rus a declarat la randul sau ca Rusia "va recunoaste si garanta" pe scena internationala "orice decizie" vor lua abhazii si osetii cu privire la propriul statut.
Rusia refuza sa isi retraga soldatii care ocupa in continuare pozitii strategice in afara zonei de conflict sud-osetine, relateaza Reuters. Moscova acuza NATO ca sprijina militar Georgia sub pretextul "ajutoarelor umanitare". Ieri, de Ziua Nationala a Ucrainei, presedintele Viktor Iuscenko a cerut integrarea rapida a fostei republici sovietice in NATO.
Trupele ruse ocupa cel putin sase pozitii strategice pe o raza de 80 de km in jurul orasului-port de la Marea Neagra
, din vestul Georgiei, relateaza Reuters. Anatoli Nogovitin, adjunct al sefului Statului Major rus, a adaugat ca fortele ruse vor fi prezente in continuare in Poti, chiar daca acesta nu se afla in zona tampon in care Rusia afirmase ca trupele sale de mentinere a pacii vor actiona. Nogovitin a subliniat ca "aceasta functie este prevazuta in pozitia comuna a Rusiei si Frantei". Afirmatiile generalului rus vin dupa o serie de incidente, un tren cu produse
petroliere fiind aruncat in aer de o mina pe principala magistrala feroviara din Georgia. Oficialii georgieni, citati de Reuters, au declarat sambata ca fortele ruse intentioneaza sa infiinteze puncte de control in opt locuri din jurul regiunii separatiste Osetia de Sud si principalei autostrazi care face legatura intre estul si vestul Georgiei. La randul sau, adjunctul subsecretarului de stat american, Matthew Bryza, citat de Reuters, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca "ceea ce a facut Rusia este cel mai puternic catalizator pe care il putea crea pentru aderarea Georgiei la NATO". "Avem nevoie de Georgia si de Ucraina in NATO pentru a descuraja acest gen de aventuri militare tragice din partea Rusiei", a adaugat acesta. Totodata presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ieri ca Moscova si Kiev-ul ar trebui sa ia in considerare interesele reciproce atunci cand isi formuleaza politica externa. "Statele noastre sunt unite de multe secole de legaturi religioase, culturale si istorice. Principala noastra sarcina este sa nu lasam ca acest bun valoros, transmis de generatiile anterioare sa piarda" a adaugat Medvedev intr-un mesaj de felicitare adresat cu ocazia zilei independentei Ucrainei.
Kremlinul acuza
La sfarsitul saptamanii trecute, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a avut consultari cu presedintele rus Dmitri Medvedev, privind viitoarea colaborare dintre Moscova si NATO, relateaza RIA-Novosti. Aceste consultari au loc dupa ce Rusia si-a suspendat "temporar" cooperarea militara cu statele membre NATO. Federatia Rusa a mai acuzat NATO ca se foloseste de livrarea ajutoarelor umanitare pentru Georgia ca pretext pentru a trimite forte navale suplimentare in Marea
Meagra, relateaza Reuters. "Sub pretextul ca trimit ajutoare umanitare, tarile NATO continua sa acumuleze forte navale" a declarat generalul Nagovitin. "Nu cred ca acest lucru va ajuta la stabilizarea situatiei in regiune" a adaugat acesta. La randul sau, NATO a cerut din nou retragerea fortelor ruse "pe pozitiile dinaintea crizei", a declarat un purtator de cuvant al NATO.
Alianta a anuntat ca a inceput "exercitii de rutina" in Marea Neagra, implicand cate un vas american, german, spaniol si polonez, relateaza Reuters. Ieri un distrugator al SUA, transportand ajutoare umanitare, a ajuns in Georgia.
Vise separatiste
Legislativul de la Moscova examineaza azi o posibila recunoastere de catre Moscova a independentei regiunilor separatiste Ahbazia si Osetia de Sud. Seful camerei
superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, afirmase anterior ca aceasta este "gata sa recunoasca statutul de independenta al Osetiei de Sud si Abhaziei", dar dupa o "decizie in acest sens a presedintelui" Dmitri Medvedev. Presedintele rus a declarat la randul sau ca Rusia "va recunoaste si garanta" pe scena internationala "orice decizie" vor lua abhazii si osetii cu privire la propriul statut.
Ruşii acuză NATO că vrea să schimbe echilibrul de forţe la Marea Neagră
a dintre dovezi: prezenţa navei militare germane la Constanţa
„Pretextul“ pentru intrarea navelor militare – aducerea de ajutoare umanitare în Georgia
Principalul port georgian la Marea
Neagră – Poti – rămâne în continuare controlat de forţele ruseşti. Intrarea pe uscat este blocată de tancuri, tranşee şi o mulţime de soldaţi ruşi, notează Associated Press. Chiar dacă Poti nu face parte din „zona tampon” stabilită de Moscova pentru a proteja activitatea trupelor sale (graniţa cu Abhazia şi Osetia de Sud), portul strategic va fi şi pe mai departe patrulat de forţele ruseşti, a anunţat, potrivit Reuters, adjunctul statului major rus, Anatoli Nogoviţân.
„Acest aspect este stabilit în documentul
(n.r. acordul de încetare a focului) negociat de Franţa şi Rusia”, a explicat Nogoviţân. Generalul rus a acuzat NATO că are ca obiectiv aducerea de forţe navale suplimentare în Marea Neagră, sub pretextul livrării de ajutoare umanitare, relatează AFP. Româ nia este şi ea implicată în acest proces, a lăsat de înţeles oficialul rus.
Manevre inclusiv la Constanţa
„Pe lângă fregatele spaniolă şi germană intrate în Marea Neagră la 21 august, o fregată poloneză şi un distrugător al Marinei americane au traversat strâmtoarea Bosfor”, a spus oficialul în conferinţa de presă de sâmbătă. Eforturile NATO vor fi pe cât de inutile, pe atât de dăunătoare „stabilizării situaţiei în regiune”, potrivit generalului Nogoviţân. Menţionăm că fregata germană Lübeck (care face parte din Standing NATO Maritime Group 1) s-a aflat în portul Constanţa între 22 şi 24 august şi că, în cursul vizitei, a avut loc şi o prezentare a industriei de apărare maritime germane, la care a fost prezent şi preşedinte român, Traian Băsescu.
Potrivit comunicatului de presă emis de Ambasada Germaniei, este pentru prima dată după trei ani că o navă militară vine într-un port românesc, ea urmând să desfăşoare exerciţii comune cu Marina română şi cea bulgară.
Exerciţiile de rutină ale NATO în Marea Neagră au fost planificate de multă vreme, a încercat Alianţa să se apere de acuzaţiile ruseşti. „Este vorba de vizite în porturi şi exerciţii de rutină care au fost planificate de circa 18 luni”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Carmen Romero. Ea a explicat şi că manevrele nu au nicio legătură cu conflictul ruso-georgian.
Ajutoare umanitare ajunse cu distrugătoare americane
Ajutoare umanitare au început într-adevăr să sosească, în Georgia, cu ajutorul navelor de război americane. Distrugătorul USS Mc Faul a ajuns, ieri, lângă coastele georgiene, fiind obligat să ancoreze la Batumi (port insuficient echipat pentru nave de asemenea dimensiuni), având în vedere că portul Poti este încă sub control rusesc. Distrugătorul american (de mari dimensiuni, având o lungime de 154 de metri) a fost deplasat în Marea Neagră dinspre Marea Mediterană, obţinând aprobarea Turciei să intre prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Lui USS Mc Faul urmează să i se alăture alte două vase de război americane: Dallas şi, spre sfârşitul lui august, USS Mount Whitney, nava amiral a celei de-a şasea Flote americane. Ele vor transporta
ajutoare umanitare: pături, alimente pentru copii
, precum şi medicamente şi produse
de igienă, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Toate navele sunt obligate să obţină acordul Turciei pentru intrare şi staţionare în Marea Neagră şi pot rămâne aici maximum trei săptămâni. Iar Turcia, deşi este membră NATO, nu este de acord cu o prezenţă militară de durată în Marea Neagră. „Convenţia de la Montreux este în vigoare de peste 70 de ani şi se aplică fără excepţie”, avertizase preşedintele turc, Abdullah Gul, în conferinţa de presă cu liderul de la Cotroceni. Potrivit Convenţiei de la Montreux (acord prin care Rusia şi Turcia îşi împart influenţa navală în Marea Neagră), este interzisă pătrunderea în Marea Neagră a portavioanelor, iar Turcia poate refuza să permită intrarea unor nave militare mai mari de un anumit tonaj.
„Pretextul“ pentru intrarea navelor militare – aducerea de ajutoare umanitare în Georgia
Principalul port georgian la Marea
Neagră – Poti – rămâne în continuare controlat de forţele ruseşti. Intrarea pe uscat este blocată de tancuri, tranşee şi o mulţime de soldaţi ruşi, notează Associated Press. Chiar dacă Poti nu face parte din „zona tampon” stabilită de Moscova pentru a proteja activitatea trupelor sale (graniţa cu Abhazia şi Osetia de Sud), portul strategic va fi şi pe mai departe patrulat de forţele ruseşti, a anunţat, potrivit Reuters, adjunctul statului major rus, Anatoli Nogoviţân.
„Acest aspect este stabilit în documentul
(n.r. acordul de încetare a focului) negociat de Franţa şi Rusia”, a explicat Nogoviţân. Generalul rus a acuzat NATO că are ca obiectiv aducerea de forţe navale suplimentare în Marea Neagră, sub pretextul livrării de ajutoare umanitare, relatează AFP. Româ nia este şi ea implicată în acest proces, a lăsat de înţeles oficialul rus.
Manevre inclusiv la Constanţa
„Pe lângă fregatele spaniolă şi germană intrate în Marea Neagră la 21 august, o fregată poloneză şi un distrugător al Marinei americane au traversat strâmtoarea Bosfor”, a spus oficialul în conferinţa de presă de sâmbătă. Eforturile NATO vor fi pe cât de inutile, pe atât de dăunătoare „stabilizării situaţiei în regiune”, potrivit generalului Nogoviţân. Menţionăm că fregata germană Lübeck (care face parte din Standing NATO Maritime Group 1) s-a aflat în portul Constanţa între 22 şi 24 august şi că, în cursul vizitei, a avut loc şi o prezentare a industriei de apărare maritime germane, la care a fost prezent şi preşedinte român, Traian Băsescu.
Potrivit comunicatului de presă emis de Ambasada Germaniei, este pentru prima dată după trei ani că o navă militară vine într-un port românesc, ea urmând să desfăşoare exerciţii comune cu Marina română şi cea bulgară.
Exerciţiile de rutină ale NATO în Marea Neagră au fost planificate de multă vreme, a încercat Alianţa să se apere de acuzaţiile ruseşti. „Este vorba de vizite în porturi şi exerciţii de rutină care au fost planificate de circa 18 luni”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Carmen Romero. Ea a explicat şi că manevrele nu au nicio legătură cu conflictul ruso-georgian.
Ajutoare umanitare ajunse cu distrugătoare americane
Ajutoare umanitare au început într-adevăr să sosească, în Georgia, cu ajutorul navelor de război americane. Distrugătorul USS Mc Faul a ajuns, ieri, lângă coastele georgiene, fiind obligat să ancoreze la Batumi (port insuficient echipat pentru nave de asemenea dimensiuni), având în vedere că portul Poti este încă sub control rusesc. Distrugătorul american (de mari dimensiuni, având o lungime de 154 de metri) a fost deplasat în Marea Neagră dinspre Marea Mediterană, obţinând aprobarea Turciei să intre prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Lui USS Mc Faul urmează să i se alăture alte două vase de război americane: Dallas şi, spre sfârşitul lui august, USS Mount Whitney, nava amiral a celei de-a şasea Flote americane. Ele vor transporta
ajutoare umanitare: pături, alimente pentru copii
, precum şi medicamente şi produse
de igienă, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Toate navele sunt obligate să obţină acordul Turciei pentru intrare şi staţionare în Marea Neagră şi pot rămâne aici maximum trei săptămâni. Iar Turcia, deşi este membră NATO, nu este de acord cu o prezenţă militară de durată în Marea Neagră. „Convenţia de la Montreux este în vigoare de peste 70 de ani şi se aplică fără excepţie”, avertizase preşedintele turc, Abdullah Gul, în conferinţa de presă cu liderul de la Cotroceni. Potrivit Convenţiei de la Montreux (acord prin care Rusia şi Turcia îşi împart influenţa navală în Marea Neagră), este interzisă pătrunderea în Marea Neagră a portavioanelor, iar Turcia poate refuza să permită intrarea unor nave militare mai mari de un anumit tonaj.
Miza procesului de la Haga: independenta energetica a Romaniei
Oficialii ucraineni fac fel de fel de declaratii referitoare la procesul privind delimitarea platoului continental, aflat în desfasurare la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, incercand sa influenteze decizia judecatorilor.
Începând cu data de 19 septembrie, Curtea va delibera timp de trei pâna la sase luni. Cel târziu în aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la începerea procesului, România va sti care este deznodamântul acestui caz ale carui câstiguri se cuantifica în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze
naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a României pentru 18 ani. Curtea Internationala de Justitie a anuntat în 24 iulie ca o noua etapa din cadrul procesului privind delimitarea maritima în Marea
Neagra dintre Ucraina si România - pledoariile orale - se va desfasura în perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga. Decizia nu va da câstig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel încât sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.
În cazul unei solutionari favorabile, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se învecineaza. În mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se întinda pâna la 200 de mile de la coasta, însa Marea Neagra
având o întindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultând zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Decizia CIJ este obligatorie
Cei 12.000 de kilometri patrati disputati nu apartin în acest moment nici României si nici Ucrainei, astfel ca nici una dintre tari nu poate poate exploata în vreun fel zona respectiva. De aceea, miza procesului de la Haga este cât din acesti 12.000 de km patrati si ce resurse aferente de hidrocarburi revin României. Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei în Monitorul Oficial - pentru a intra în vigoare. În cazul în care un stat nu pune în aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international. În cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotarârile având un obiect similar cu cazul România contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate. Mai mult, dintre cele 97 de hotarâri pe care le-a adoptat CIJ în total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar în trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, în circumstante cu totul speciale.
Bucurestiul a angajat consultanti de renume
Costurile procesului sunt împartite de partile implicate cu CIJ, întrucât aceasta plateste salariile celor 15 judecatori, costurile de organizare si traducerea documentelor. România plateste echipa care o reprezinta la Haga - atât membri straini (trei reputati profesori în drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford), cât si cei români (agentul, doi co-agenti, consilieri si avocati), cât si costurile de redactare a documentelor. Agentul României pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general în MAE român. Bogdan Aurescu este agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curtii. A participat (începând cu 2001 si pâna la sesizarea CIJ în 2004) ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina. Co-agenti pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE român, si Calin Fabian, ambasadorul României la Haga. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este în prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu însarcinari speciale în MAE ucrainean. Co-agentii Ucrainei pentru procesul de la Haga sunt directorul Departamentului Juridic si Tratate din MAE ucrainean si fostul ambasador al Ucrainei la Haga.
Începând cu data de 19 septembrie, Curtea va delibera timp de trei pâna la sase luni. Cel târziu în aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la începerea procesului, România va sti care este deznodamântul acestui caz ale carui câstiguri se cuantifica în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze
naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a României pentru 18 ani. Curtea Internationala de Justitie a anuntat în 24 iulie ca o noua etapa din cadrul procesului privind delimitarea maritima în Marea
Neagra dintre Ucraina si România - pledoariile orale - se va desfasura în perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga. Decizia nu va da câstig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel încât sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.
În cazul unei solutionari favorabile, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se învecineaza. În mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se întinda pâna la 200 de mile de la coasta, însa Marea Neagra
având o întindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultând zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Decizia CIJ este obligatorie
Cei 12.000 de kilometri patrati disputati nu apartin în acest moment nici României si nici Ucrainei, astfel ca nici una dintre tari nu poate poate exploata în vreun fel zona respectiva. De aceea, miza procesului de la Haga este cât din acesti 12.000 de km patrati si ce resurse aferente de hidrocarburi revin României. Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei în Monitorul Oficial - pentru a intra în vigoare. În cazul în care un stat nu pune în aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international. În cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotarârile având un obiect similar cu cazul România contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate. Mai mult, dintre cele 97 de hotarâri pe care le-a adoptat CIJ în total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar în trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, în circumstante cu totul speciale.
Bucurestiul a angajat consultanti de renume
Costurile procesului sunt împartite de partile implicate cu CIJ, întrucât aceasta plateste salariile celor 15 judecatori, costurile de organizare si traducerea documentelor. România plateste echipa care o reprezinta la Haga - atât membri straini (trei reputati profesori în drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford), cât si cei români (agentul, doi co-agenti, consilieri si avocati), cât si costurile de redactare a documentelor. Agentul României pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general în MAE român. Bogdan Aurescu este agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curtii. A participat (începând cu 2001 si pâna la sesizarea CIJ în 2004) ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina. Co-agenti pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE român, si Calin Fabian, ambasadorul României la Haga. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este în prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu însarcinari speciale în MAE ucrainean. Co-agentii Ucrainei pentru procesul de la Haga sunt directorul Departamentului Juridic si Tratate din MAE ucrainean si fostul ambasador al Ucrainei la Haga.
Medvedev catre Voronin: Sunt "sanse" pentru reglementarea conflictului din Transnistria
resedintele rus Dmitri Medvedev apreciaza ca sunt "sanse" reale pentru reglementarea conflictului din Transnistria, regiune separatista prorusa din Republica Moldova, a declarat el luni intr-o intalnire cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, potrivit agentiilor ruse preluate de Mediafax.
"Avem toate motivele sa discutam astazi despre problema transnistreana, vad sanse reale de a o rezolva", a declarat Medvedev in cadrul intalnirii de la Soci, in sudul Rusiei.
Evenimentele recente din republica separatista georgiana Osetia de Sud "au demonstrat cat de periculoase pot fi asa-zisele conflicte inghetate, in conditiile in care liderii georgieni si-au pierdut, cum se spune, capul", a adaugat el.
Intalnirea dintre cei doi sefi de stat are loc in ziua in care Parlamentul rus a votat recunoasterea independentei regiunilor georgiene separatiste Abhazia si Osetia de Sud.
"Avem toate motivele sa discutam astazi despre problema transnistreana, vad sanse reale de a o rezolva", a declarat Medvedev in cadrul intalnirii de la Soci, in sudul Rusiei.
Evenimentele recente din republica separatista georgiana Osetia de Sud "au demonstrat cat de periculoase pot fi asa-zisele conflicte inghetate, in conditiile in care liderii georgieni si-au pierdut, cum se spune, capul", a adaugat el.
Intalnirea dintre cei doi sefi de stat are loc in ziua in care Parlamentul rus a votat recunoasterea independentei regiunilor georgiene separatiste Abhazia si Osetia de Sud.
Israelul elibereaza 200 de detinuti palestinieni pentru intarirea autoritatii lui Mahmoud Abbas
raelul a anuntat luni eliberarea a circa 200 de detinuti palestinieni, decizie aprobata de Consiliul de ministri, care vizeaza sa consolideze pozitia presedintelui Autoritatii Nationale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, si sa amelioreze climatul pentru convorbirile de pace, informeaza AP. Abbas solicita frecvent Israelului punerea in libertate a detinutilor palestinieni - in numar de 9.000 - din inchisorile israeliene.
Eliberarea de luni va avea loc cu cateva ore inainte de sosirea in regiune a secretarului de stat american, Condoleezza Rice, pentru a continua convorbirile de pace cu responsabili israelieni si palestinieni, potrivit Agerpres.
Printre detinutii care vor fi eliberati se va afla Said Atba, care a petrecut 32 de ani dupa gratii pentru ca a organizat atentate impotriva unor piete din Petah Tikva si Tel Aviv, precum si impotriva unor autobuze. In varsta de 57 de ani, el este cel mai vechi detinut palestinian in Israel, fiind considerat erou printre palestinieni. Atba a fost arestat in 1977 si condamnat la inchisoare pe viata
pentru uciderea unei femei de nationalitate israeliana si ranirea catorva zeci de persoane. Cei 198 de detinuti dintre care patru femei vor fi primiti ca niste eroi de catre Autoritea Palestiniana la Ramallah.
Israelul spera prin aceasta miscare ca popularitatea lui Abbas va spori, a carui factiune (Fatah - n.red.) a pierdut, anul trecut, controlul Fasiei Gaza in fata islamistilor Hamas.
"Nu este usor sa eliberezi detinuti, in special acei detinuti direct implicati in atentate teroriste impotriva civililor nevinovati", a declarat Mark Regev, un purtator de cuvant al premierului Ehud Olmert. "Aceasta masura va intari procesul de pace israeliano-palestian", a mai adaugat oficialul. De partea cealalta, Ahmed Abdel Rahman, purtator de cuvant al lui Abbas a afirmat ca: "Rezolvand problema detinutilor, se deschide calea pentru solutionarea altor probleme in termeni de negociere pasnica".
Noi amenintari
Intensificarea negocierilor dintre israelieni si palestinieni vin pe fondul unor noi amenintari a gruparii siite libaneze Hezbollah. Numarul unu al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a amenintat duminica Israelul ca-l va distruge daca statul evreu isi va pune in practica amenintarile de a ataca infrastructurile civile ale Libanului in cazul unui nou conflict cu miscarea siita, informeaza AFP, citat de Agerpres.
"Unitatile voastre vor fi distruse in muntii nostri, in vaile noastre, in satele si casele
noastre, iar statul vostru uzurpator al pamantului nostru sfant va fi distrus", a lansat el intr-un discurs televizat, adresat ministrului israelian al Apararii, Ehud Barak.
Seicul Nasrallah, citat de televiziunea Hezbollah Al-Manar, a estimat ca recentele avertismente ale conducatorilor israelieni raspund unor "necesitati interne", evocand alegerile primare din septembrie din Kadima, partidul premierului Ehud Olmert demisionar ca urmare a unor cazuri de coruptie in care a fost implicat.
El a recomandat "conducatorilor sionisti" ca, dupa conflictul din 2006, "sa se gandeasca de zeci de mii de ori inainte de a comite o noua agresiune impotriva Libanului".
Liderii israelieni estimeaza ca noul guvern libanez, in care opozitia condusa de Hezbollah a obtinut o minoritate de blocaj, refuza sa dezarmeze miscarea siita si i-a aprobat sa controleze din punct de vedere militar sudul Libanului.
Eliberarea de luni va avea loc cu cateva ore inainte de sosirea in regiune a secretarului de stat american, Condoleezza Rice, pentru a continua convorbirile de pace cu responsabili israelieni si palestinieni, potrivit Agerpres.
Printre detinutii care vor fi eliberati se va afla Said Atba, care a petrecut 32 de ani dupa gratii pentru ca a organizat atentate impotriva unor piete din Petah Tikva si Tel Aviv, precum si impotriva unor autobuze. In varsta de 57 de ani, el este cel mai vechi detinut palestinian in Israel, fiind considerat erou printre palestinieni. Atba a fost arestat in 1977 si condamnat la inchisoare pe viata
pentru uciderea unei femei de nationalitate israeliana si ranirea catorva zeci de persoane. Cei 198 de detinuti dintre care patru femei vor fi primiti ca niste eroi de catre Autoritea Palestiniana la Ramallah.
Israelul spera prin aceasta miscare ca popularitatea lui Abbas va spori, a carui factiune (Fatah - n.red.) a pierdut, anul trecut, controlul Fasiei Gaza in fata islamistilor Hamas.
"Nu este usor sa eliberezi detinuti, in special acei detinuti direct implicati in atentate teroriste impotriva civililor nevinovati", a declarat Mark Regev, un purtator de cuvant al premierului Ehud Olmert. "Aceasta masura va intari procesul de pace israeliano-palestian", a mai adaugat oficialul. De partea cealalta, Ahmed Abdel Rahman, purtator de cuvant al lui Abbas a afirmat ca: "Rezolvand problema detinutilor, se deschide calea pentru solutionarea altor probleme in termeni de negociere pasnica".
Noi amenintari
Intensificarea negocierilor dintre israelieni si palestinieni vin pe fondul unor noi amenintari a gruparii siite libaneze Hezbollah. Numarul unu al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a amenintat duminica Israelul ca-l va distruge daca statul evreu isi va pune in practica amenintarile de a ataca infrastructurile civile ale Libanului in cazul unui nou conflict cu miscarea siita, informeaza AFP, citat de Agerpres.
"Unitatile voastre vor fi distruse in muntii nostri, in vaile noastre, in satele si casele
noastre, iar statul vostru uzurpator al pamantului nostru sfant va fi distrus", a lansat el intr-un discurs televizat, adresat ministrului israelian al Apararii, Ehud Barak.
Seicul Nasrallah, citat de televiziunea Hezbollah Al-Manar, a estimat ca recentele avertismente ale conducatorilor israelieni raspund unor "necesitati interne", evocand alegerile primare din septembrie din Kadima, partidul premierului Ehud Olmert demisionar ca urmare a unor cazuri de coruptie in care a fost implicat.
El a recomandat "conducatorilor sionisti" ca, dupa conflictul din 2006, "sa se gandeasca de zeci de mii de ori inainte de a comite o noua agresiune impotriva Libanului".
Liderii israelieni estimeaza ca noul guvern libanez, in care opozitia condusa de Hezbollah a obtinut o minoritate de blocaj, refuza sa dezarmeze miscarea siita si i-a aprobat sa controleze din punct de vedere militar sudul Libanului.
Lideri separatisti arestati in Kashmir
olitia indiana a arestat la Kashmir pe 3 dintre cei mai lideri separatisti. Syed Ali Shah Geelani, Mirwaiz Omar Farooq si Yasin Malik au fost arestati inainte de a-si pune in aplicare planul in Srinagar. Un numar insemnat de persoane au fost implicate in ciocniri intre fortele de ordine si protestatari in zona de nord a districtului Bandipora.
Conform BBC, Syed Ali Shah Geelani si Mirwaiz Omar Farooq au fost arestati duminica noaptea din casele
lor, cu cateva ore inainte de inceperea atacurilor in Srinagar. Yasin Malik a fost arestat luni dimineata, cand acesta se pregatea de asediu. Politia a reusit sa aresteze si alti protestatari si sa opreasca actiunea separatistilor.
Politia indiana inconjurase inca de duminica zona, pentru a preveni atacurile separatistilor. Autoritatile au facut apel la populatie sa nu incerce sa sparga cordoanele de protectie, dupa ce liderii separatisti au anuntat intentia lor de a trece in forta spre Lal Chowk si Red Square, in Srinaga. Protestul a continuat insa duminica in Srinagar. O persoana a murit, iar alte cateva au fost ranite.
Conform BBC, Syed Ali Shah Geelani si Mirwaiz Omar Farooq au fost arestati duminica noaptea din casele
lor, cu cateva ore inainte de inceperea atacurilor in Srinagar. Yasin Malik a fost arestat luni dimineata, cand acesta se pregatea de asediu. Politia a reusit sa aresteze si alti protestatari si sa opreasca actiunea separatistilor.
Politia indiana inconjurase inca de duminica zona, pentru a preveni atacurile separatistilor. Autoritatile au facut apel la populatie sa nu incerce sa sparga cordoanele de protectie, dupa ce liderii separatisti au anuntat intentia lor de a trece in forta spre Lal Chowk si Red Square, in Srinaga. Protestul a continuat insa duminica in Srinagar. O persoana a murit, iar alte cateva au fost ranite.
71 de persoane au murit după ce un Boeing 737 s-a prăbuşit la decolare în capitala Kârgâzstanului
1 de persoane au murit după ce un avion Boeing 737 s-a prăbuşit, astăzi, la decolare, la circa doi kilometri de aeroportul Manas din Bişkek, capitala Kârgâzstanului, şi a luat foc la impactul cu solul.
Autorităţile din Kârgâzstan au anunţat iniţial că există un număr de 25 de supravieţuitori, pentru ca apoi să se declare că aceştia sunt 34.
Piloţii avionului au raportat o problemă tehnică după decolare şi au cerut permisiunea de a reveni pe aeroport, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta a spus că aparatul de zbor care aparţine companiei
Itek Air avea la bord 123 de persoane şi decolase spre Iran.
O sursă din aviaţia civilă a declarat însă că avionul avea la bord 90 de persoane şi pornise spre Moscova.
Echipe de salvare, pompieri şi ambulanţe se îndreaptă spre locul unde s-a prăbuşit avionul la Bişkek, a declarat o purtătoare de cuvânt a bazei aeriene americane din Kârgâzstan.
Compania Itek-Air, căreia îi aparţinea avionul Boeing 737, se află pe lista neagră a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde companii care au interdicţie de zbor în spaţiul Uniunii, deoarece nu îndeplinesc standardele de siguranţă.
Compania a fost înfiinţată în 1999, avea o flotă de trei avioane cu o vechime medie de 28 de ani şi deservea patru destinaţii. Compania nu mai înregistrase niciun accident până în prezent.
Statele Unite au o bază militară aeriană la Manas, iar un purtător de cuvânt al acesteia a anunţat că "militarii americani ajută" la operaţiuni.
Autorităţile din Kârgâzstan au anunţat iniţial că există un număr de 25 de supravieţuitori, pentru ca apoi să se declare că aceştia sunt 34.
Piloţii avionului au raportat o problemă tehnică după decolare şi au cerut permisiunea de a reveni pe aeroport, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta a spus că aparatul de zbor care aparţine companiei
Itek Air avea la bord 123 de persoane şi decolase spre Iran.
O sursă din aviaţia civilă a declarat însă că avionul avea la bord 90 de persoane şi pornise spre Moscova.
Echipe de salvare, pompieri şi ambulanţe se îndreaptă spre locul unde s-a prăbuşit avionul la Bişkek, a declarat o purtătoare de cuvânt a bazei aeriene americane din Kârgâzstan.
Compania Itek-Air, căreia îi aparţinea avionul Boeing 737, se află pe lista neagră a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde companii care au interdicţie de zbor în spaţiul Uniunii, deoarece nu îndeplinesc standardele de siguranţă.
Compania a fost înfiinţată în 1999, avea o flotă de trei avioane cu o vechime medie de 28 de ani şi deservea patru destinaţii. Compania nu mai înregistrase niciun accident până în prezent.
Statele Unite au o bază militară aeriană la Manas, iar un purtător de cuvânt al acesteia a anunţat că "militarii americani ajută" la operaţiuni.
Autoritatile din Thinvali: Fortele georgiene au deschis focul in directia unor sate osetine
Un nou razboi ar putea izbucni in Caucaz. Purtatoarea de cuvant a "Guvernului" Osetiei de Sud, Irina Gagloeva, a declarat luni, intr-un interviu pentru Interfax, ca fortele georgiene, concentrate de-a lungul frontierei georgiano-osetine, au deschis focul in directia satelor din districtul Leningor. Potrivit ei, acest incident s-a produs
in noaptea de sambata spre duminica. "Locuitorii din satele Irciosan, Abrev si Tsinagar s-au ascuns in padure si se tem sa se intoarca in casele
lor. Vehiculele blindate au ramas in apropiere de frontiera", spune Gagloeva. De asemenea, "ministrul" Apararii Osetiei de Sud, Vasili Lunev, a afirmat ca mai multe forte de politie georgiene s-au concentrat in satele Hurvaneti si Tserebani, in apropiere de zona de conflict. Temandu-se de un nou atac din partea Georgiei, autoritatile de la Thinvsali au cerut fortelor ruse de mentinere a pacii sa-si mareasca substantial prezenta militara de-a lungul frontierei cu Georgia.
Pe de alta parte, autoritatile georgiene resping acuzatiile oficialilor sud-osetini. Ministrul georgian pentru Reintegrarea regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, Temur Iakobasvili, a declarat ca fortele militare ale Georgiei "sunt in locurile lor de cantonare obisnuite", potrivit acordului de incetare a focului.
in noaptea de sambata spre duminica. "Locuitorii din satele Irciosan, Abrev si Tsinagar s-au ascuns in padure si se tem sa se intoarca in casele
lor. Vehiculele blindate au ramas in apropiere de frontiera", spune Gagloeva. De asemenea, "ministrul" Apararii Osetiei de Sud, Vasili Lunev, a afirmat ca mai multe forte de politie georgiene s-au concentrat in satele Hurvaneti si Tserebani, in apropiere de zona de conflict. Temandu-se de un nou atac din partea Georgiei, autoritatile de la Thinvsali au cerut fortelor ruse de mentinere a pacii sa-si mareasca substantial prezenta militara de-a lungul frontierei cu Georgia.
Pe de alta parte, autoritatile georgiene resping acuzatiile oficialilor sud-osetini. Ministrul georgian pentru Reintegrarea regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, Temur Iakobasvili, a declarat ca fortele militare ale Georgiei "sunt in locurile lor de cantonare obisnuite", potrivit acordului de incetare a focului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
