Badr Hari a fost descalificat! Acesta a fost descalificat deoarece l-a calcat pe cap in timp ce era la podea pe Bonjasky.Hari a primit cartonasul rosu si l-a facut pe Bonjasky campion la Yokohama.Pentru Bonjasky nu a fost insa o victorie care sa o castige in acest fel.
Badr Hari pana sa ajunga in finala a trecut de Aerts si de Zimmerman cu lovituri de senzatie in timp ce Bonjasky a trecut de Le Banner din cauza unei accidentari a acestuia si de turcul Saki.
vineri, 28 august 2009
Partitda Chelsea-Cfr Cluj este arbitrata de catre Peter Frojdfeldt
Peter Frojdfeldt va arbitra meciul pe care Cfr Cluj il va sustine in compania formatiei engleze Chelsea Londra marti de la ora 21:45!
Peter Frojdfeldt ii are ca ajutor pe Henrik Andren si Magnus Sjoblom ca tusieri, iar arbitru de rezerva va fi Martin Ingvarsson. Delegat UEFA va fi slovacul Frantisek Laurinec urmand ca observatorul de arbitri sa fie danezul Jorn West Larsen.
Suedezul a mai arbitrat odata nationala Romaniei intr-un meci castigat cu 3-1 impotriva Belarusului in preliminariile EURO 2008
Peter Frojdfeldt ii are ca ajutor pe Henrik Andren si Magnus Sjoblom ca tusieri, iar arbitru de rezerva va fi Martin Ingvarsson. Delegat UEFA va fi slovacul Frantisek Laurinec urmand ca observatorul de arbitri sa fie danezul Jorn West Larsen.
Suedezul a mai arbitrat odata nationala Romaniei intr-un meci castigat cu 3-1 impotriva Belarusului in preliminariile EURO 2008
Mars pentru tricolore
EUROPENE. Au promovat in grupa principala, au intrat in cele mai bune 12 echipe a Europenelor din Macedonia dar ce e mai important este ca au depasit categoric adversarele din cea mai grea grupa a competitiei.
Nationala feminina de handbal a invins in toate cele 3 meciuri din grupa de debut. Ungaria, Franta sau Danemarca au trebuit sa se recunoasca invinse de extraordinarele fete ale lui Radu Voina.
Maine, fetele noastre, vor debuta in cea de a doua faza a grupelor impotriva selectionatei Spaniei. Celelalte adversare din aceasta grupa principala sunt : Norvegia, Danemarca, Ungaria si Ucraina.
Nationala feminina de handbal a invins in toate cele 3 meciuri din grupa de debut. Ungaria, Franta sau Danemarca au trebuit sa se recunoasca invinse de extraordinarele fete ale lui Radu Voina.
Maine, fetele noastre, vor debuta in cea de a doua faza a grupelor impotriva selectionatei Spaniei. Celelalte adversare din aceasta grupa principala sunt : Norvegia, Danemarca, Ungaria si Ucraina.
Rat dorit de Juventus
DAT IN URMARIRE. Desi evolutiile ambitiosului fundas dreapta din nationala Romaniei si a elevului lui Lucescu la Shaktior Donetsk nu mai sunt la inaltimea meciurilor de alta data, Razvan Rat nu duce lipsa de oferte.
Interesul lui Juventus pentru acesta poate surprinde dar este totusi doar o atentie preliminara acordata fundasului roman. Un eventual transfer este conditionat strict de evolutiile viitoare ale lui Rat.
Interesul lui Juventus pentru acesta poate surprinde dar este totusi doar o atentie preliminara acordata fundasului roman. Un eventual transfer este conditionat strict de evolutiile viitoare ale lui Rat.
Chelsea-Cfr Cluj 2-1
Visul european al clujenilor s-a incheiat aseara! Desi veniti in Anglia pentru un meci fara miza clujenii au aratat un joc frumos, complex care a impresionat.Dupa o prima repriza in care Cfr cluj si-a creat numeroase ocazii, londonezii la primul sut pe spatiul portii au reusit sa deschida scorul prin Salomon Kalou in minutul 40.Dupa pauza clujenii s-au mai stins in joc si au preferat contraatacurile prin care a si marcat Y. Kone din pasa senzationala a lui Panin in minutul 55.Dupa acest minut baietii lui Scolari au pus mana pe posesie si au reusit sa si marcheze golul 2 prin proaspatul intrat D. Drogba in minutul 71.
joi, 27 august 2009
Adrian Ganea: BVB va imita creşterile burselor occidentale
Cotaţiile de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi-ar putea continua creşterile de la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit lui Adrian Ganea, analist la societatea de brokeraj BT Securities din Cluj
. Indici BVB au închis vineri în creştere cu 1,5-3,08%, dar în uşoară scădere în comparaţie cu vinerea anterioară.
“Corelaţia cu bursele străine este foarte mare şi, pentru că săptămâna trecută s-a încheiat cu veşti bune pe pieţele externe, este de aşteptat ca şi la noi
să aibă loc creşteri de cotaţii susţinute, pe volume mari de acţiuni", crede Adrian Ganea.
Indicele american DJIA a închis vineri în creştere cu 1,67%, “ceea ce pentru bursa din New York este mult“, aminteşte analistul BT Securities.
La Londra, indicele FTSE 100 a crescut cu aproape 2%, la Frankfurt, indicele DAX a câştigat 2,86%, iar la Paris, CAC 40 a adăugat peste 4%. Indicele WIG 20 al bursei din Varşovia a câştigat 4%, dar la Praga acţiunile s-au apreciat cu numai 0,22%.
Investitorii locali speculează veştile bune
venite dinspre marile economii
ale lumii, tendinţa de însănătoşire a economiei autohtone va întârzia.
“Există un decalaj de un an, un an şi jumătate între progresele marilor economii şi economia românească“, apreciază Adrian Ganea.
Analistul remarcă, totuşi, că aprecierile cotaţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute s-au produs
pe fondul unor volume relativ mici de acţiuni tranzacţionate. Astfel, lichiditatea pieţei de vineri de la BVB s-a oprit la 3,7 mil. euro, puţin peste jumătate din media acestei luni şi sub media întreg anului.
“Au fost rulaje mai mici decât cele care au condus la maximele anului. Lumea se teme şi de prea multe veşti bune“, spune Adrian Ganea, făcând aluzie la incertitudinile care încă domină piaţa.
. Indici BVB au închis vineri în creştere cu 1,5-3,08%, dar în uşoară scădere în comparaţie cu vinerea anterioară.
“Corelaţia cu bursele străine este foarte mare şi, pentru că săptămâna trecută s-a încheiat cu veşti bune pe pieţele externe, este de aşteptat ca şi la noi
să aibă loc creşteri de cotaţii susţinute, pe volume mari de acţiuni", crede Adrian Ganea.
Indicele american DJIA a închis vineri în creştere cu 1,67%, “ceea ce pentru bursa din New York este mult“, aminteşte analistul BT Securities.
La Londra, indicele FTSE 100 a crescut cu aproape 2%, la Frankfurt, indicele DAX a câştigat 2,86%, iar la Paris, CAC 40 a adăugat peste 4%. Indicele WIG 20 al bursei din Varşovia a câştigat 4%, dar la Praga acţiunile s-au apreciat cu numai 0,22%.
Investitorii locali speculează veştile bune
venite dinspre marile economii
ale lumii, tendinţa de însănătoşire a economiei autohtone va întârzia.
“Există un decalaj de un an, un an şi jumătate între progresele marilor economii şi economia românească“, apreciază Adrian Ganea.
Analistul remarcă, totuşi, că aprecierile cotaţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute s-au produs
pe fondul unor volume relativ mici de acţiuni tranzacţionate. Astfel, lichiditatea pieţei de vineri de la BVB s-a oprit la 3,7 mil. euro, puţin peste jumătate din media acestei luni şi sub media întreg anului.
“Au fost rulaje mai mici decât cele care au condus la maximele anului. Lumea se teme şi de prea multe veşti bune“, spune Adrian Ganea, făcând aluzie la incertitudinile care încă domină piaţa.
Salarii pe credit pentru CFR
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat ca, in aceste zile, CFR Calatori se afla in negocieri
, cu mai multe banci, pentru a contracta un credit necesar platirii salariilor, fara a preciza insa suma.
"Sunt in discutii (cei din conducerea CFR Calatori, n.r.) cu niste banci
si o sa stabileasca suma exacta si conditiile, dar faptul ca mergem pe solutia de a lua credite ca sa platim salariile nu poate continua la nesfarsit. Pentru ca acum CFR Calatori a fost cat-de-cat solvabila pentru banci, in sensul ca a avut cum sa demonstreze ca acel credit are de unde sa fie returnat, are cu ce sa garanteze, dar pentru lunile urmatoare nu o sa mai aiba cum sa faca credite
ca sa plateasca salariile", a declarat Berceanu.
Ministrul a mai spus ca a avut discutii "cu cativa reprezentanti ai sindicatelor", acestea urmand sa fie finalizate dupa ce toti se vor intoarce din conce-
diu.
, cu mai multe banci, pentru a contracta un credit necesar platirii salariilor, fara a preciza insa suma.
"Sunt in discutii (cei din conducerea CFR Calatori, n.r.) cu niste banci
si o sa stabileasca suma exacta si conditiile, dar faptul ca mergem pe solutia de a lua credite ca sa platim salariile nu poate continua la nesfarsit. Pentru ca acum CFR Calatori a fost cat-de-cat solvabila pentru banci, in sensul ca a avut cum sa demonstreze ca acel credit are de unde sa fie returnat, are cu ce sa garanteze, dar pentru lunile urmatoare nu o sa mai aiba cum sa faca credite
ca sa plateasca salariile", a declarat Berceanu.
Ministrul a mai spus ca a avut discutii "cu cativa reprezentanti ai sindicatelor", acestea urmand sa fie finalizate dupa ce toti se vor intoarce din conce-
diu.
Berceanu vrea un parteneriat public-privat cu Bechtel pentru tronsonul Brasov-Turda
Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat ca in aceasta saptamâna va purta „discutii intense“ cu „un foarte înalt oficial de la firma Bechtel“ pentru constructia tronsonului de autostrada Brasov-Turda. „Saptamâna viitoare vine un foarte înalt oficial de la firma Bechtel din Statele Unite si se pare ca vor avea si un oarecare raspuns sau vom discuta niste variante privind portiunea Brasov-Turda. Eu le-am propus mai demult sa se gândeasca sa preia în parteneriat public-privat, saptamâna viitoare o sa avem discutii intense“, a anuntat Berceanu, citat de NewsIn.
Ministrul transporturilor a vizitat in weekend, împreuna cu premierul Emil Boc, santierul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, precum si cel al centurii ocolitoare a Ploiestiului. „Probabil de aici în patru ani va fi gata toata autostrada pâna la Brasov
. Ea merge de la Predeal, în stânga, si ajunge la Brasov pe sub Râsnov, urmând de acolo sa continue în Transilvania, sa se faca legatura cu autostrada Transilvania, portiunea de acolo de la Brasov pâna la Câmpia Turzii fiind în discutii“, a explicat Berceanu. El s-a aratat multumit de stadiul lucrarilor, argumentând ca „atunci când este resursa financiara prezenta si este si interesul ca acea resursa financiara sa fie cheltuita repede, corect, în lucrari care sa se vada, bineînteles ca lucrurile merg“.
Boc si Berceanu s-au laudat reciproc
Boc si Berceanu au profitat de vizita pe autostrada pentru a-si face reciproc complimente cu privire la cat de bine si-au facut treaba. Astfel, premierul Emil Boc a declarat ca Ministerul Transporturilor a investit cel mai bine banii publici, Radu Berceanu replicându-i, în gluma, ca daca este laudat se asteapta la o Comisie parlamentara de ancheta. „Ministerul Transporturilor se afla la 50% în investitiile din programul investitional“, a sustinut premierul. În acest context, Boc a anuntat ca la rectificarea de buget se vor aloca resurse financiare
suplimentare pentru infrastructura, iar Ministerul Transporturilor va primi suplimentar peste 125 milioane de euro, pentru a putea continua lucrarile de infrastructura“. „Vara aceasta, infrastructura nu are vacanta“, a spus premierul, subliniind ca pe santierul de constructie a Autostrazii Bucuresti - Ploiesti
sunt prezenti 650 de oameni care lucreaza cu 400 de utilaje, în conditiile în care la începutul anului „nu exista nimic“. Boc si-a exprimat speranta ca pâna la sfârsitul anului 2009 vor fi terminati 30 km de autostrada la strat de binder, urmând ca anul viitor sa se toarne ultimul strat, iar la sfârsitul lui 2010 „românii sa poata circula pe aceasta ruta de autostrada“.
Berceanu critica mentalitatea constructorilor
Firmele de constructii si-au creat „mentalitatea“ ca trebuie sa se îmbogateasca de pe urma lucrarilor de infrastructura ale Ministerului Transporturilor, a mai declarat Radu Berceanu.
„Mai avem piedici formate din legi nescrise. S-a creat mentalitatea ca în România te duci la licitatie, dai pretul cel mai mic, câstigi, primesti avansul
si astepti sa vina autoritatile la tine sa îti dea alti bani ca sa începi lucrarile, pentru ca înjura lumea“, a afirmat Berceanu, citat de Mediafax.
El a dat ca exemplu situatia de la autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde lucrarile au început în februarie 2007, însa pâna în februarie 2009 firmele constructoare nu au realizat „aproape nimic“, pentru ca nu s-au alocat bani si nici nu a existat interes din partea autoritatilor.
Basescu: Siturile arheologice blocheaza lucrarile
Presedintele Traian Basescu s-a declarat nemultumit ca tot mai multe situri arheologice blocheaza lucrarile pe traseul autostrazii Arad-Timisoara, spunând ca Guvernul a rezolvat problema exproprierilor, dar arheologii blocheaza derularea fireasca a proiectului.
„Daca tot vor sa caute dupa cioburi, sunt sigur ca ar gasi si putin mai la stânga sau la dreapta autostrazii. Am rezolvat exproprierile si acum am ramas cu siturile arheologice. Asta e problema la noi, ca trebuie blocata autostrada din orice motiv. În Italia, daca stateau dupa situri arheologice nu se mai construia nimic. La noi, daca se gaseste ceva pe traseul autostrazii, se blocheaza lucrarile“, a afirmat presedintele. Basescu a spus ca în România sunt cel putin cinci proiecte mari de infrastructura care sunt blocate din cauza siturilor arheologice. El a spus ca pentru evitarea acestor situatii solutia ar fi modificarea legislativa. „Sunt doua sute de utilaje aici care stau pâna se da descarcarea arheologica. Nu este permis asa ceva”, a afirmat Basescu.
Întrebat când crede ca va fi finalizata autostrada, termenul oficial fiind 2011, presedintele a raspuns ca, în opinia sa, va fi vorba de 2013.
Ministrul transporturilor a vizitat in weekend, împreuna cu premierul Emil Boc, santierul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, precum si cel al centurii ocolitoare a Ploiestiului. „Probabil de aici în patru ani va fi gata toata autostrada pâna la Brasov
. Ea merge de la Predeal, în stânga, si ajunge la Brasov pe sub Râsnov, urmând de acolo sa continue în Transilvania, sa se faca legatura cu autostrada Transilvania, portiunea de acolo de la Brasov pâna la Câmpia Turzii fiind în discutii“, a explicat Berceanu. El s-a aratat multumit de stadiul lucrarilor, argumentând ca „atunci când este resursa financiara prezenta si este si interesul ca acea resursa financiara sa fie cheltuita repede, corect, în lucrari care sa se vada, bineînteles ca lucrurile merg“.
Boc si Berceanu s-au laudat reciproc
Boc si Berceanu au profitat de vizita pe autostrada pentru a-si face reciproc complimente cu privire la cat de bine si-au facut treaba. Astfel, premierul Emil Boc a declarat ca Ministerul Transporturilor a investit cel mai bine banii publici, Radu Berceanu replicându-i, în gluma, ca daca este laudat se asteapta la o Comisie parlamentara de ancheta. „Ministerul Transporturilor se afla la 50% în investitiile din programul investitional“, a sustinut premierul. În acest context, Boc a anuntat ca la rectificarea de buget se vor aloca resurse financiare
suplimentare pentru infrastructura, iar Ministerul Transporturilor va primi suplimentar peste 125 milioane de euro, pentru a putea continua lucrarile de infrastructura“. „Vara aceasta, infrastructura nu are vacanta“, a spus premierul, subliniind ca pe santierul de constructie a Autostrazii Bucuresti - Ploiesti
sunt prezenti 650 de oameni care lucreaza cu 400 de utilaje, în conditiile în care la începutul anului „nu exista nimic“. Boc si-a exprimat speranta ca pâna la sfârsitul anului 2009 vor fi terminati 30 km de autostrada la strat de binder, urmând ca anul viitor sa se toarne ultimul strat, iar la sfârsitul lui 2010 „românii sa poata circula pe aceasta ruta de autostrada“.
Berceanu critica mentalitatea constructorilor
Firmele de constructii si-au creat „mentalitatea“ ca trebuie sa se îmbogateasca de pe urma lucrarilor de infrastructura ale Ministerului Transporturilor, a mai declarat Radu Berceanu.
„Mai avem piedici formate din legi nescrise. S-a creat mentalitatea ca în România te duci la licitatie, dai pretul cel mai mic, câstigi, primesti avansul
si astepti sa vina autoritatile la tine sa îti dea alti bani ca sa începi lucrarile, pentru ca înjura lumea“, a afirmat Berceanu, citat de Mediafax.
El a dat ca exemplu situatia de la autostrada Bucuresti-Ploiesti, unde lucrarile au început în februarie 2007, însa pâna în februarie 2009 firmele constructoare nu au realizat „aproape nimic“, pentru ca nu s-au alocat bani si nici nu a existat interes din partea autoritatilor.
Basescu: Siturile arheologice blocheaza lucrarile
Presedintele Traian Basescu s-a declarat nemultumit ca tot mai multe situri arheologice blocheaza lucrarile pe traseul autostrazii Arad-Timisoara, spunând ca Guvernul a rezolvat problema exproprierilor, dar arheologii blocheaza derularea fireasca a proiectului.
„Daca tot vor sa caute dupa cioburi, sunt sigur ca ar gasi si putin mai la stânga sau la dreapta autostrazii. Am rezolvat exproprierile si acum am ramas cu siturile arheologice. Asta e problema la noi, ca trebuie blocata autostrada din orice motiv. În Italia, daca stateau dupa situri arheologice nu se mai construia nimic. La noi, daca se gaseste ceva pe traseul autostrazii, se blocheaza lucrarile“, a afirmat presedintele. Basescu a spus ca în România sunt cel putin cinci proiecte mari de infrastructura care sunt blocate din cauza siturilor arheologice. El a spus ca pentru evitarea acestor situatii solutia ar fi modificarea legislativa. „Sunt doua sute de utilaje aici care stau pâna se da descarcarea arheologica. Nu este permis asa ceva”, a afirmat Basescu.
Întrebat când crede ca va fi finalizata autostrada, termenul oficial fiind 2011, presedintele a raspuns ca, în opinia sa, va fi vorba de 2013.
Scumpirea euro - mumă pentru proprietari, ciumă pentru chiriaşi
Valoarea chiriilor în iunie 2009 raportată la cea înregistrată în iunie 2008 s-a redus
cu 21% pentru garsoniere
şi cu 25% pentru imobilele de două camere, conform unei analize realizată de MagazinuldeCase.ro.
Astfel, dacă în luna iunie a anului 2008 chiria
medie pentru o garsonieră din Bucureşti era de 392 de euro, în luna iunie a acestui an a ajuns la 310 euro. În ceea ce priveşte apartamentele cu două camere, în iunie s-a ajuns la o valoare medie de 447 de euro/lună, faţă de 595 euro în aceeaşi lună a anului trecut.
Comparând chiriile din iulie 2009 cu cele din aceeaşi lună a anului trecut, se remarcă o diminuare de 21% pentru garsoniere, de la 392 euro lunar la 311 euro/lună, respectiv de 25% pentru apartamentele cu două camere, de la 584 euro/lună la 439 euro/lună.
“Într-adevăr, aceste procente sunt destul de ridicate. Dar asta pentru chiriile exprimate în euro. Însă salariile pentru majoritatea românilor angajaţi sunt plătite în lei, astfel încât trebuie avută în calcul şi o evoluţie a chiriilor exprimate în lei, de data aceasta. Am folosit cursul BNR valabil pentru perioada dorită”, spun autorii studiului.
În iunie 2009 comparativ cu iunie 2008, s-au înregistrat, pentru chiriile în lei, scăderi de 9% pentru garsoniere (de la 1.433 lei la 1.305 lei) şi respectiv 13% pentru imobilele de două camere
(de la 2.164 lei la 1.883 lei) . Cât despre iulie 2009 faţă de iulie 2008, scăderea a fost de 7% pentru garsoniere (de la 1.403 lei la 1.311 lei) şi de 11% pentru apartamentele de două camere (de la 2.090 lei la 1.851 lei) .
În aceste condiţii, românii care au salarii plătite în lei, nu în euro şi calculate în lei la cursul zilei, nu beneficiază de corecţia chiriei cu maximum 13%, nu cu până la 25%. Pe de altă parte, scumpirea euro face ca proprietarii de locuinţe destinate închirierii să nu fie foarte afectaţi de criza imobiliară.
cu 21% pentru garsoniere
şi cu 25% pentru imobilele de două camere, conform unei analize realizată de MagazinuldeCase.ro.
Astfel, dacă în luna iunie a anului 2008 chiria
medie pentru o garsonieră din Bucureşti era de 392 de euro, în luna iunie a acestui an a ajuns la 310 euro. În ceea ce priveşte apartamentele cu două camere, în iunie s-a ajuns la o valoare medie de 447 de euro/lună, faţă de 595 euro în aceeaşi lună a anului trecut.
Comparând chiriile din iulie 2009 cu cele din aceeaşi lună a anului trecut, se remarcă o diminuare de 21% pentru garsoniere, de la 392 euro lunar la 311 euro/lună, respectiv de 25% pentru apartamentele cu două camere, de la 584 euro/lună la 439 euro/lună.
“Într-adevăr, aceste procente sunt destul de ridicate. Dar asta pentru chiriile exprimate în euro. Însă salariile pentru majoritatea românilor angajaţi sunt plătite în lei, astfel încât trebuie avută în calcul şi o evoluţie a chiriilor exprimate în lei, de data aceasta. Am folosit cursul BNR valabil pentru perioada dorită”, spun autorii studiului.
În iunie 2009 comparativ cu iunie 2008, s-au înregistrat, pentru chiriile în lei, scăderi de 9% pentru garsoniere (de la 1.433 lei la 1.305 lei) şi respectiv 13% pentru imobilele de două camere
(de la 2.164 lei la 1.883 lei) . Cât despre iulie 2009 faţă de iulie 2008, scăderea a fost de 7% pentru garsoniere (de la 1.403 lei la 1.311 lei) şi de 11% pentru apartamentele de două camere (de la 2.090 lei la 1.851 lei) .
În aceste condiţii, românii care au salarii plătite în lei, nu în euro şi calculate în lei la cursul zilei, nu beneficiază de corecţia chiriei cu maximum 13%, nu cu până la 25%. Pe de altă parte, scumpirea euro face ca proprietarii de locuinţe destinate închirierii să nu fie foarte afectaţi de criza imobiliară.
După recesiune urmează recesiunea
Spre deosebire de acum câteva luni când toţi analiştii economici spuneau că lucrurile stau foarte prost, acum ne aflăm într-un moment în care experţii s-au împărţit în două tabere: cei care spun că cifrele pozitive înregistrate de curând sunt doar o perdea de fum
întrucât economia este departe de a-şi reveni şi cei care spun că, dimpotrivă, criza fredonează ultimele acorduri.
Invitat la o masă rotundă, profesorul Paul Krugman, deţinătorul premiului
Nobel în economie
, spune că există o mare problemă cu terminologia, în sensul că se vorbeşte fie de revenire economică fie de recesiune, aşa cum s-ar vorbi de rai şi iad.
întrucât economia este departe de a-şi reveni şi cei care spun că, dimpotrivă, criza fredonează ultimele acorduri.
Invitat la o masă rotundă, profesorul Paul Krugman, deţinătorul premiului
Nobel în economie
, spune că există o mare problemă cu terminologia, în sensul că se vorbeşte fie de revenire economică fie de recesiune, aşa cum s-ar vorbi de rai şi iad.
Preţul petrolului creşte, pe fondul speranţelor legate de revenirea economiei globale
Preţul petrolului a crescut luni la bursele asiatice, la 74,14 dolari pe baril, piaţa fiind susţinută de speranţele legate de revenirea economiei
globale, afirmă traderii, citaţi de AFP.
În schimburile matinale, preţul petrolului "light sweet crude", cu livrare în octombrie, a crescut cu 25 cenţi, la 74,14 dolari pe baril, în timp
ce petrolul Brent, din Marea Nordului, cu livrare în octombrie, a câştigat 44 cenţi, la 74,63 dolari pe baril.
Preţul petrolului a urcat la sfârşitul săptămânii trecute până la cel mai ridicat nivel atins din octombrie 2008, pe fondul optimismului investitorilor după publicarea unor noi date statistice favorabile în Statele Unite ale Americii.
globale, afirmă traderii, citaţi de AFP.
În schimburile matinale, preţul petrolului "light sweet crude", cu livrare în octombrie, a crescut cu 25 cenţi, la 74,14 dolari pe baril, în timp
ce petrolul Brent, din Marea Nordului, cu livrare în octombrie, a câştigat 44 cenţi, la 74,63 dolari pe baril.
Preţul petrolului a urcat la sfârşitul săptămânii trecute până la cel mai ridicat nivel atins din octombrie 2008, pe fondul optimismului investitorilor după publicarea unor noi date statistice favorabile în Statele Unite ale Americii.
Bursa de la Tokyo
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului, relatează AFP.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp
ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
Volumul tranzacţionat a fost slab, de 1,76 miliarde titluri vândute.
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului, relatează AFP.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp
ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
Volumul tranzacţionat a fost slab, de 1,76 miliarde titluri vândute.
Cum se bate moneda în România
Monetăria statului produce bani pe bandă rulantă. O cantitate de peste 1 miliard de rondele de metal este transformată anual în monede de 1 ban
, 5, 10 şi 50 de bani.
Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie.
Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru evz.ro că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.
Drumul Leului
Dar să fabrici bani nu este nici ieftin
şi nici uşor. De la producţia de prese monetare, maşinăriile care imprimă monedele, şi până la depunerea mărunţişului în seiful Băncii Naţionale, toate operaţiunile se fac cu costuri
ridicate.
, 5, 10 şi 50 de bani.
Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie.
Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru evz.ro că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.
Drumul Leului
Dar să fabrici bani nu este nici ieftin
şi nici uşor. De la producţia de prese monetare, maşinăriile care imprimă monedele, şi până la depunerea mărunţişului în seiful Băncii Naţionale, toate operaţiunile se fac cu costuri
ridicate.
MFP rambursează astăzi TVA de 322 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va rambursa astăzi agenţilor economici TVA de 322 milioane lei, respectiv 702 deconturi, potrivit ministrului Gheorghe Pogea, relatează Agerpres.
MFP va rambursa agenţilor economici, pe tot parcursul lunii august, TVA de 255 milioane de euro
(1,072 miliarde lei), sumă ce corespunde unui număr de 2.810 deconturi.
În 6 august, MFP a rambursat TVA de 250 milioane lei
/542 deconturi, iar pe 29 august 500 milioane lei/1.566 deconturi.
MFP va rambursa agenţilor economici, pe tot parcursul lunii august, TVA de 255 milioane de euro
(1,072 miliarde lei), sumă ce corespunde unui număr de 2.810 deconturi.
În 6 august, MFP a rambursat TVA de 250 milioane lei
/542 deconturi, iar pe 29 august 500 milioane lei/1.566 deconturi.
Blugii Levi Strauss, vânduţi în rate
Indienilor le plac blugii Levi Strauss, însă criza le-a afectat veniturile. Pentru a-şi spori vânzările pe piaţa indiană, producătorul va vinde blugii în cel mult trei rate.
Preţul unei perechi de blugi comercializată de Levi Strauss în India pleacă de la 33 de dolari (1.599 rupii). Compania
a făcut câteva teste la magazinele din oraşul Bungalore.
Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare. Atraşi de posibilitatea de a plăti în rate
, clienţii au cheltuit, în medie, cu 50% mai mult decât de obicei, potrivit directorului operaţional al companiei
pe piaţa locală, Shumone Chatterjee, citat de cotidianul Financial Times.
Preţul unei perechi de blugi comercializată de Levi Strauss în India pleacă de la 33 de dolari (1.599 rupii). Compania
a făcut câteva teste la magazinele din oraşul Bungalore.
Rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare. Atraşi de posibilitatea de a plăti în rate
, clienţii au cheltuit, în medie, cu 50% mai mult decât de obicei, potrivit directorului operaţional al companiei
pe piaţa locală, Shumone Chatterjee, citat de cotidianul Financial Times.
Relansarea economică, afectată de virusul H1N1
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că relansarea economiei mondiale ar putea fi afectată de gripa H1N1 , în contextul creşterii numărului angajaţiilor companiilor
care absentează de la serviciu, relatează AFP.
OMS mai adaugă că este greu de estimat cu precizie care va fi efectul asupra economiei al virusului H1N1.
Potrivit ulrimelor estimări, până în prezent, aproximativ 1.800 de persoane, din 170 de ţări, au decedat din cauza gripei H1N1.
Economiştii întâmpină dificultăţi în a aprecia consecinţele pandemiei asupra economiei
mondiale, afectată de cea mai gravă recesiune de după al doilea război mondial, din cauza incertitudinilor legate de gravitatea şi răspândirea virusului.
care absentează de la serviciu, relatează AFP.
OMS mai adaugă că este greu de estimat cu precizie care va fi efectul asupra economiei al virusului H1N1.
Potrivit ulrimelor estimări, până în prezent, aproximativ 1.800 de persoane, din 170 de ţări, au decedat din cauza gripei H1N1.
Economiştii întâmpină dificultăţi în a aprecia consecinţele pandemiei asupra economiei
mondiale, afectată de cea mai gravă recesiune de după al doilea război mondial, din cauza incertitudinilor legate de gravitatea şi răspândirea virusului.
Sectorul SIF de la Bursă creştea cu 3,2% după primele schimburi de luni, în ton cu pieţele externe
Bursa de la Bucureşti urmează tendinţa marilor pieţe internaţionale şi creşte puternic după primele tranzacţii ale şedinţei de luni, presiunea la cumpărare resimţindu-se cel mai mult pe sectorul societăţilor de investiţii financiare
(SIF), care avansa
cu 3,23%.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,10%, până la 4.234,02 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,66%, până la 2.534,61puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), câştiga 3,23%, până la 21.483,44 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, urca cu 2,67%, ajungând la 8.942,65 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, câştiga 2,45%, până la 411,94 puncte, în timp ce indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 1,13%, până la 548,72 puncte.
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
(SIF), care avansa
cu 3,23%.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,10%, până la 4.234,02 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,66%, până la 2.534,61puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), câştiga 3,23%, până la 21.483,44 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, urca cu 2,67%, ajungând la 8.942,65 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, câştiga 2,45%, până la 411,94 puncte, în timp ce indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 1,13%, până la 548,72 puncte.
Bursa de la Tokyo a închis şedinţa de luni în creştere puternică, de 3,35%, în siajul burselor din SUA şi Europa
, fiind susţinută şi de deprecierea yenului în faţa dolarului.
La închidere, indicele Nikkei 225 a închis în urcare cu 3,35%, la 10.581,05 puncte, în timp ce indicele Topix a urcat cu 2,42%, la 970,27 puncte.
Investitorii au reacţionat pozitiv la creşterea accentuată a burselor din SUA şi Europa de la sfârşitul săptămânii trecute, indicele Dow Jones atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, dar şi la deprecierea yenului în faţa dolarului, ce favorizează exportatorii niponi.
S1 2009, „aproape dramatic” pentru majoritatea firmelor din industria de soft şi servicii IT - PAC
S1 2009 a fost foarte greu, "aproape dramatic", pentru majoritatea actorilor din industria locală de soft şi servicii IT din România, însă mult mai dificil pentru distribuitorii şi comercianţii de echipamente şi software de bază, a declarat, într-un interviu pentru NewsIn, Eugen Schwab-Chesaru.
"Prin contrast, S1 2008 a fost cel mai bun semestru din istoria IT-ului din România, ca şi valori atinse. În mod evident, scăderea de la S1 2008 la S1 2009 a fost mare, estimată de noi
la aproximativ 20% în software şi servicii şi la aproximativ 30% pe partea de echipamente B2B (business to business, nu retail către consumatori casnici)", a spus directorul general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants (PAC), Eugen Schwab-Chesaru într-un interviu publicat în cadrul raportului lunar IT realizat de NewsIn.
Astfel, România a avut foarte mult de suferit, comparativ cu alte ţări din regiune. În primul
rând, pentru că România are o piaţă mult mai imatură şi instabilă decât ţările de la vest (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, chiar şi Ungaria). România, Ucraina, Rusia şi Bulgaria sunt ţările din regiune, cu excepţia Ţărilor Baltice, care au avut cea mai abruptă scădere odată cu criza financiară şi economică.
La polul opus, cel mai puţin afectate ţări sunt Polonia, Cehia şi Slovacia, motivele fiind diferite de la ţară la ţară, însă creşterile din anii anteriori au fost mult mai mari în România decât în ţările menţionate.
Conform ultimei actualizări a studiului SITSI (Software
and IT Services Industry) al Pierre Audoin Consultants (PAC), achiziţiile de servicii
IT în România s-au ridicat la 360 milioane de euro în 2008, iar piaţa de produse software s-a ridicat la 375 milioane euro.
Totalul cheltuielilor IT din România a fost, în 2008, de peste două miliarde de euro. Aici intră atât achiziţiile de pe piaţă (hardware, software, serviciile IT), precum şi cheltuielile cu departamentele IT (personalul, chiriile, alte cheltuieli diverse).
În ceea ce priveşte investiţiile IT din sectorul public din primele şase luni din acest an, acesta şi-a păstrat o pondere de 35%, ceea ce este contrar aşteptărilor PAC. "În mod firesc şi logic, ţinând cont de nevoia de IT în administraţie, dar şi de suportul pe care sectorul public ar fi trebuit să-l acorde industriei IT pe timp de criză, ponderea sectorului public era de aşteptat să crească spre 40% ... E posibil ca ultimele patru luni din an să aducă o accelerare a proiectelor în sectorul public, însă incertitudinile politice şi electorale nu oferă o perspectivă clară", a precizat Eugen Schwab-Chesaru.
Întrebat ce măsuri ar trebui să ia Executivul pentru a îmbunătăţi această situaţie, reprezentantul PAC este de părere că, în primul rând, ar trebui să depăşească stadiul în care să se focuseze pe PC-uri, Windows şi Office, deoarece IT-ul, tehnologia, înseamnă mult mai mult decât atât. "Guvernul ar trebui să se concentreze pe eficientizare şi optimizare în tot ce înseamnă procese în administraţia publică locală şi centrală. Şi la acest nivel, să lanseze cât mai rapid şi mai transparent proiecte pentru soluţii IT profesionale, garantate, probate", potrivit directorului general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants.
Aplicând aceste măsuri, s-ar stimula zona cu valoarea adăugată cea mai mare din industria IT, şi nu doar importul şi comerţul de echipamente şi licenţe, rezultatul fiind în final vizibil de ambele părţi, inclusiv în taxe, impozite, dar şi în cheltuirea bugetului.
Referitor la evoluţia pieţei de tehnologie a informaţiei în următoarea perioadă, reprezentanţii PAC sunt relativ optimişti cu privire la ultimele patru luni din acest an. "Companiile
private vor aloca bugete rămase, iar sectorul public va da semne de ieşire din amorţeală. Ne aştepăm ca zona de Project Services să scadă pe întreg anul 2009 cu circa 8%, iar serviciile de externalizare şi cele de mentenanţă hardware să crească - externalizarea cu 20-25%, iar mentenanţa cu 2-3%", a conchis Eugen Schwab-Chesaru.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este un grup internaţional cu o istorie de peste 30 de ani, fondat în 1976 la Paris.
Prin birourile deschise în ultimii 20 de ani la Munchen, Londra, New York şi Bucureşti, PAC oferă analiză de piaţă şi consultanţă pentru companiile din industria de soft şi servicii informatice din 21 de ţări.
De 10 ani, PAC are un birou regional la Bucureşti, echipa de consultanţi din România fiind responsabilă de regiunea Europa Centrală şi de Est (Cehia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ungaria).
Cele mai importante studii PAC în România sunt SITSI (Software and IT Services Industry) şi ERP România.
"Prin contrast, S1 2008 a fost cel mai bun semestru din istoria IT-ului din România, ca şi valori atinse. În mod evident, scăderea de la S1 2008 la S1 2009 a fost mare, estimată de noi
la aproximativ 20% în software şi servicii şi la aproximativ 30% pe partea de echipamente B2B (business to business, nu retail către consumatori casnici)", a spus directorul general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants (PAC), Eugen Schwab-Chesaru într-un interviu publicat în cadrul raportului lunar IT realizat de NewsIn.
Astfel, România a avut foarte mult de suferit, comparativ cu alte ţări din regiune. În primul
rând, pentru că România are o piaţă mult mai imatură şi instabilă decât ţările de la vest (Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, chiar şi Ungaria). România, Ucraina, Rusia şi Bulgaria sunt ţările din regiune, cu excepţia Ţărilor Baltice, care au avut cea mai abruptă scădere odată cu criza financiară şi economică.
La polul opus, cel mai puţin afectate ţări sunt Polonia, Cehia şi Slovacia, motivele fiind diferite de la ţară la ţară, însă creşterile din anii anteriori au fost mult mai mari în România decât în ţările menţionate.
Conform ultimei actualizări a studiului SITSI (Software
and IT Services Industry) al Pierre Audoin Consultants (PAC), achiziţiile de servicii
IT în România s-au ridicat la 360 milioane de euro în 2008, iar piaţa de produse software s-a ridicat la 375 milioane euro.
Totalul cheltuielilor IT din România a fost, în 2008, de peste două miliarde de euro. Aici intră atât achiziţiile de pe piaţă (hardware, software, serviciile IT), precum şi cheltuielile cu departamentele IT (personalul, chiriile, alte cheltuieli diverse).
În ceea ce priveşte investiţiile IT din sectorul public din primele şase luni din acest an, acesta şi-a păstrat o pondere de 35%, ceea ce este contrar aşteptărilor PAC. "În mod firesc şi logic, ţinând cont de nevoia de IT în administraţie, dar şi de suportul pe care sectorul public ar fi trebuit să-l acorde industriei IT pe timp de criză, ponderea sectorului public era de aşteptat să crească spre 40% ... E posibil ca ultimele patru luni din an să aducă o accelerare a proiectelor în sectorul public, însă incertitudinile politice şi electorale nu oferă o perspectivă clară", a precizat Eugen Schwab-Chesaru.
Întrebat ce măsuri ar trebui să ia Executivul pentru a îmbunătăţi această situaţie, reprezentantul PAC este de părere că, în primul rând, ar trebui să depăşească stadiul în care să se focuseze pe PC-uri, Windows şi Office, deoarece IT-ul, tehnologia, înseamnă mult mai mult decât atât. "Guvernul ar trebui să se concentreze pe eficientizare şi optimizare în tot ce înseamnă procese în administraţia publică locală şi centrală. Şi la acest nivel, să lanseze cât mai rapid şi mai transparent proiecte pentru soluţii IT profesionale, garantate, probate", potrivit directorului general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants.
Aplicând aceste măsuri, s-ar stimula zona cu valoarea adăugată cea mai mare din industria IT, şi nu doar importul şi comerţul de echipamente şi licenţe, rezultatul fiind în final vizibil de ambele părţi, inclusiv în taxe, impozite, dar şi în cheltuirea bugetului.
Referitor la evoluţia pieţei de tehnologie a informaţiei în următoarea perioadă, reprezentanţii PAC sunt relativ optimişti cu privire la ultimele patru luni din acest an. "Companiile
private vor aloca bugete rămase, iar sectorul public va da semne de ieşire din amorţeală. Ne aştepăm ca zona de Project Services să scadă pe întreg anul 2009 cu circa 8%, iar serviciile de externalizare şi cele de mentenanţă hardware să crească - externalizarea cu 20-25%, iar mentenanţa cu 2-3%", a conchis Eugen Schwab-Chesaru.
Pierre Audoin Consultants (PAC) este un grup internaţional cu o istorie de peste 30 de ani, fondat în 1976 la Paris.
Prin birourile deschise în ultimii 20 de ani la Munchen, Londra, New York şi Bucureşti, PAC oferă analiză de piaţă şi consultanţă pentru companiile din industria de soft şi servicii informatice din 21 de ţări.
De 10 ani, PAC are un birou regional la Bucureşti, echipa de consultanţi din România fiind responsabilă de regiunea Europa Centrală şi de Est (Cehia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ungaria).
Cele mai importante studii PAC în România sunt SITSI (Software and IT Services Industry) şi ERP România.
BNR pune în circulaţie o medalie de argint şi un set de monetărie cu anul de emisiune 2009
Banca Naţională a României (BNR) pune de miercuri în circulaţie, în scop numismatic, un set de monetărie cu anul de emisiune 2009, ce conţine monede româneşti aflate în circulaţie, precum şi o medalie de argint, dedicată aniversării Anului Internaţional al Astronomiei, a anunţat luni banca
centrală.
Setul de monetărie conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, cu valorile nominale de 1 ban
, 5 bani, 10 bani şi 50 bani, iar medalia de argint este realizată din argint 800‰ şi are o greutate de 15,5 grame. Forma acesteia este rotundă, diametrul de 28 mm, calitatea - proof, iar marginea este netedă, potrivit datelor BNR.
Aversul medaliei prezintă emblema oficială a Anului Internaţional al Astronomiei şi inscripţia circulară "ANUL INTERNATIONAL AL ASTRONOMIEI ROMANIA 2009".
centrală.
Setul de monetărie conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, cu valorile nominale de 1 ban
, 5 bani, 10 bani şi 50 bani, iar medalia de argint este realizată din argint 800‰ şi are o greutate de 15,5 grame. Forma acesteia este rotundă, diametrul de 28 mm, calitatea - proof, iar marginea este netedă, potrivit datelor BNR.
Aversul medaliei prezintă emblema oficială a Anului Internaţional al Astronomiei şi inscripţia circulară "ANUL INTERNATIONAL AL ASTRONOMIEI ROMANIA 2009".
Toyota recheama pentru reparatii 690.000 vehicule fabricate in China
Producatorul auto japonez Toyota Motor recheama pentru reparatii aproape 690.000 de vehicule
fabricate in China, dupa ce autoritatile chineze au gasit probleme la sistemul de control electric al geamurilor, transmite AP, citata de Agerpres. Rechemarea implica 407.503 automobile de pasageri Camry si Yaris, construite de Toyota impreuna cu Guangzhou Automobile Group si 280.811 automobile Vios si Corolla fabricate de producatorul japonez impreuna cu Tianjin FAW.
Conducerea Toyota din Japonia nu a facut luni comentarii asupra rechemarii vehiculelor companiei
fabricate in China. Proprietarii masinilor Toyota pot contacta incepand de marti sucursala din China a Toyota pentru a li se reparat gratuit sistemul lor de control electric al geamurilor.
Toyota, cel mai mare producator auto din lume intentioneaza sa produca 5,95 milioane de vehicule in 2009, in crestere
fata de estimarea precedenta de 5,8 milioane.
Cmpania se bucura de cresterea cererii pentru autoturismul sau Prius, cel mai bine vandut model din Japonia in ultimele luni, dupa ce subventiile guvernului nipon au dus la cresterea cererii pentru vehiculele eficiente
energetic.
Toyota Motor Corp a raportat recent pierderi de 77,8 miliarde yeni (590 milioane euro) in primul trimestru al exercitiului fiscal 2009-2010, dar a estimat ca pe ansamblul anului pierderile sale vor fi mai mici decat estimase anterior, gratie relansarii anumitor piete, in urma masurilor de sprijin guvernamental. Vanzarile mondiale de autovehicule
Toyota au scazut cu 27,9% in ritm anual pana la 1,401 milioane unitati. Scaderea vanzarilor a fost una semnificativa in America de Nord (minus 46,9%) si mai lejera in Europa (minus 29,2%), Japonia (minus 20,5%) si restul Asiei (minus 26%).
fabricate in China, dupa ce autoritatile chineze au gasit probleme la sistemul de control electric al geamurilor, transmite AP, citata de Agerpres. Rechemarea implica 407.503 automobile de pasageri Camry si Yaris, construite de Toyota impreuna cu Guangzhou Automobile Group si 280.811 automobile Vios si Corolla fabricate de producatorul japonez impreuna cu Tianjin FAW.
Conducerea Toyota din Japonia nu a facut luni comentarii asupra rechemarii vehiculelor companiei
fabricate in China. Proprietarii masinilor Toyota pot contacta incepand de marti sucursala din China a Toyota pentru a li se reparat gratuit sistemul lor de control electric al geamurilor.
Toyota, cel mai mare producator auto din lume intentioneaza sa produca 5,95 milioane de vehicule in 2009, in crestere
fata de estimarea precedenta de 5,8 milioane.
Cmpania se bucura de cresterea cererii pentru autoturismul sau Prius, cel mai bine vandut model din Japonia in ultimele luni, dupa ce subventiile guvernului nipon au dus la cresterea cererii pentru vehiculele eficiente
energetic.
Toyota Motor Corp a raportat recent pierderi de 77,8 miliarde yeni (590 milioane euro) in primul trimestru al exercitiului fiscal 2009-2010, dar a estimat ca pe ansamblul anului pierderile sale vor fi mai mici decat estimase anterior, gratie relansarii anumitor piete, in urma masurilor de sprijin guvernamental. Vanzarile mondiale de autovehicule
Toyota au scazut cu 27,9% in ritm anual pana la 1,401 milioane unitati. Scaderea vanzarilor a fost una semnificativa in America de Nord (minus 46,9%) si mai lejera in Europa (minus 29,2%), Japonia (minus 20,5%) si restul Asiei (minus 26%).
Ministerul Muncii vrea să dea 2 milioane euro pe consultanţă pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane
vMinisterul Muncii vrea să dea peste 8,4 milioane lei (2 milioane euro) fără TVA, pe servicii
de consultanţă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) şi Organismele Intermediare (OI) în vederea implementării acestui program
comunitar.
Licitaţia se referă la sprijin pentru consolidarea structurilor instituţionale de la nivel central, regional şi local, în scopul obţinerii unui sistem eficient
privind Fondul Social European (FSE), a unui sistem corespunzător de gestionare şi implementare a POS DRU, precum şi asigurarea
unui nivel cât mai mare de absorbţie a fondurilor, iar contractul va fi executat în Bucureşti şi în cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit anunţului de intenţie publicat pe sistemul electronic
de achiziţii publice.
Contractul nu va fi împărţit în loturi. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire este 12 octombrie 2009.
Contractul se înscrie într-un program finanţat din fonduri comunitare, respectiv Fondul Social European – POSDRU, AP 7 Asistenţă tehnică, DMI 7.1 "Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU. Sprijin pentru AMPOSDRU şi OI în vederea implementării POSDRU", se mai precizează în anunţ.
de consultanţă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) şi Organismele Intermediare (OI) în vederea implementării acestui program
comunitar.
Licitaţia se referă la sprijin pentru consolidarea structurilor instituţionale de la nivel central, regional şi local, în scopul obţinerii unui sistem eficient
privind Fondul Social European (FSE), a unui sistem corespunzător de gestionare şi implementare a POS DRU, precum şi asigurarea
unui nivel cât mai mare de absorbţie a fondurilor, iar contractul va fi executat în Bucureşti şi în cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit anunţului de intenţie publicat pe sistemul electronic
de achiziţii publice.
Contractul nu va fi împărţit în loturi. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire este 12 octombrie 2009.
Contractul se înscrie într-un program finanţat din fonduri comunitare, respectiv Fondul Social European – POSDRU, AP 7 Asistenţă tehnică, DMI 7.1 "Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU. Sprijin pentru AMPOSDRU şi OI în vederea implementării POSDRU", se mai precizează în anunţ.
România a avut în iunie una dintre cele mai mici scăderi ale comenzilor noi în industrie din UE
Comenzile noi în industrie din România s-au diminuat în iunie cu 16,3% faţă de luna
similară din 2008, ritm mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 24%, în timp ce, în zona euro
, acestea s-au redus şi mai mult, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat.
Biroul
european de statistică a centralizat date pentru 21 de state membre şi a raportat că numai Irlanda a înregistrat o creştere a comenzilor noi în industrie în iunie, de 4,2% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai mici scăderi ale comenzilor industriale noi au fost înregistrate în iunie de Cehia, Marea Britanie şi România, de 13%, 14%, respectiv 16,3%.
În schimb, cele mai semnificative scăderi ale acestui indicator au avut loc în Lituania (-41,3%), Grecia (-36,2%) şi Finlanda (-34,5%).
Comenzile noi în industrie din zona euro au scăzut în a şasea lună a acestui an cu 25,1% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai marie scăderi au fost înregistrate în iunie de comenzile noi pentru bunurile intermediare, de 29,5% în UE şi de 31,1% în zona euro, urmate de cele pentru bunuri
de capital, cu 25,3% în toate statele din blocul comunitar, respectiv cu 25,9% în zona euro.
Faţă de luna anterioară, comenzile industriale noi au scăzut în iunie cu 1,6% în România. În UE, comenzile industriale noi s-au diminuat în iunie cu 0,4% faţă de luna mai, în timp ce în zona euro au crescut cu 3,1%.
similară din 2008, ritm mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 24%, în timp ce, în zona euro
, acestea s-au redus şi mai mult, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat.
Biroul
european de statistică a centralizat date pentru 21 de state membre şi a raportat că numai Irlanda a înregistrat o creştere a comenzilor noi în industrie în iunie, de 4,2% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai mici scăderi ale comenzilor industriale noi au fost înregistrate în iunie de Cehia, Marea Britanie şi România, de 13%, 14%, respectiv 16,3%.
În schimb, cele mai semnificative scăderi ale acestui indicator au avut loc în Lituania (-41,3%), Grecia (-36,2%) şi Finlanda (-34,5%).
Comenzile noi în industrie din zona euro au scăzut în a şasea lună a acestui an cu 25,1% faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai marie scăderi au fost înregistrate în iunie de comenzile noi pentru bunurile intermediare, de 29,5% în UE şi de 31,1% în zona euro, urmate de cele pentru bunuri
de capital, cu 25,3% în toate statele din blocul comunitar, respectiv cu 25,9% în zona euro.
Faţă de luna anterioară, comenzile industriale noi au scăzut în iunie cu 1,6% în România. În UE, comenzile industriale noi s-au diminuat în iunie cu 0,4% faţă de luna mai, în timp ce în zona euro au crescut cu 3,1%.
Cursul de referinţă coboară la 4,2238 lei/euro, după o uşoară apreciere a leului în debutul şedinţei
Cursul de referinţă al băncii centrale a coborât luni cu aproape un ban
(0,14%), până la 4,2238 lei/euro, în urma aprecierii monedei naţionale în prima parte a şedinţei, în ton cu alte valute emergente din regiune, pe o piaţă cu puţine tranzacţii.
Vineri, banca
centrală afişase un curs de referinţă de 4,2298 lei/euro.
"Leul s-a apreciat puţin în deschiderea şedinţei, dar apoi a început să piardă teren. Mişcarea a fost apropiată celorlalte monede din regiune, în condiţiile în care pe piaţa locală nu sunt multe tranzacţii", a declarat, pentru NewsIn, Ciprian Mihai, şef de departament în cadrul trezoreriei Volksbank România.
Leul a fluctuat pe un interval foarte restrâns pe parcursul şedinţei valutare de luni. Astfel, dacă la începutul zilei moneda europeană se vindeau cu 4,2250 lei, ulterior cursul de schimb a coborât uşor, la 4,2225 lei/euro, nivel în jurul căruia a oscilat apoi. La 13:05, băncile cumpărau un euro
cu 4,2220 lei şi îl vindeau cu 4,2310 lei.
În regiune, zlotul a câştigat teren în primele tranzacţii de la 4,1215 până la 4,0975 unităţi/euro, după care s-a depreciat la 4,1150 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a apreciat de la 268,75 la 268,35 unităţi/euro, penru ca apoi să revină la cotaţiile iniţiale.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă al BNR a coborât luni cu 0,08%, la 2,9546 lei/dolar, de la nivelul de vineri, de 2,9571 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană a urmat o tendinţă de apreciere,întărindu-se de la 1,4360 până sub 1,43 dolari/euro. La 13:05, ora României, euro era cotat la 1,4298 dolari.
Dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight din piaţa monetară au revenit la 8,5-9% pe an, uşor peste dobânda de politică monetară, de 8,5% pe an, în condiţiile în care luni a început o nouă perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii
.
Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de luni, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 8,57% pe an, semnificativ peste cel din şedinţa anterioară, de 5,04% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 9,07% pe an, de la nivelul de vineri, de 5,54% pe an.
(0,14%), până la 4,2238 lei/euro, în urma aprecierii monedei naţionale în prima parte a şedinţei, în ton cu alte valute emergente din regiune, pe o piaţă cu puţine tranzacţii.
Vineri, banca
centrală afişase un curs de referinţă de 4,2298 lei/euro.
"Leul s-a apreciat puţin în deschiderea şedinţei, dar apoi a început să piardă teren. Mişcarea a fost apropiată celorlalte monede din regiune, în condiţiile în care pe piaţa locală nu sunt multe tranzacţii", a declarat, pentru NewsIn, Ciprian Mihai, şef de departament în cadrul trezoreriei Volksbank România.
Leul a fluctuat pe un interval foarte restrâns pe parcursul şedinţei valutare de luni. Astfel, dacă la începutul zilei moneda europeană se vindeau cu 4,2250 lei, ulterior cursul de schimb a coborât uşor, la 4,2225 lei/euro, nivel în jurul căruia a oscilat apoi. La 13:05, băncile cumpărau un euro
cu 4,2220 lei şi îl vindeau cu 4,2310 lei.
În regiune, zlotul a câştigat teren în primele tranzacţii de la 4,1215 până la 4,0975 unităţi/euro, după care s-a depreciat la 4,1150 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a apreciat de la 268,75 la 268,35 unităţi/euro, penru ca apoi să revină la cotaţiile iniţiale.
Faţă de dolarul american, cursul de referinţă al BNR a coborât luni cu 0,08%, la 2,9546 lei/dolar, de la nivelul de vineri, de 2,9571 lei/dolar.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană a urmat o tendinţă de apreciere,întărindu-se de la 1,4360 până sub 1,43 dolari/euro. La 13:05, ora României, euro era cotat la 1,4298 dolari.
Dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight din piaţa monetară au revenit la 8,5-9% pe an, uşor peste dobânda de politică monetară, de 8,5% pe an, în condiţiile în care luni a început o nouă perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii
.
Banca Naţională a României a afişat, în prima parte a zilei de luni, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 8,57% pe an, semnificativ peste cel din şedinţa anterioară, de 5,04% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 9,07% pe an, de la nivelul de vineri, de 5,54% pe an.
PepsiAmericas va deschide o nouă fabrică în judeţul Ilfov, pentru care a investit 150 mil. dolari
PepsiAmericas, una dintre cele mai importante companii
producătoare de băuturi răcoritoare la nivel mondial, va deschide, în septembrie, în judeţul Ilfov cea mai mare fabrică din Europa
, pentru care a fost alocată suma de 150 milioane dolari, a anunţat luni compania.
Astfel, PepsiAmericas va inaugura cea mai mare fabrică din Europa a companiei în localitatea Dragomireşti, judeţul Ilfov
, care se întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi.
PepsiAmericas a finalizat în luna mai a acestui an o investiţie de aproximativ 10 milioane de dolari pentru modernizarea şi mărirea capacităţii liniei de producţie pentru apa minerală Roua Munţilor din fabrica de la Covasna.
producătoare de băuturi răcoritoare la nivel mondial, va deschide, în septembrie, în judeţul Ilfov cea mai mare fabrică din Europa
, pentru care a fost alocată suma de 150 milioane dolari, a anunţat luni compania.
Astfel, PepsiAmericas va inaugura cea mai mare fabrică din Europa a companiei în localitatea Dragomireşti, judeţul Ilfov
, care se întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi.
PepsiAmericas a finalizat în luna mai a acestui an o investiţie de aproximativ 10 milioane de dolari pentru modernizarea şi mărirea capacităţii liniei de producţie pentru apa minerală Roua Munţilor din fabrica de la Covasna.
Bursele asiatice au înregistrat creşteri puternice, susţinute de Wall Street
Bursele asiatice au revenit puternic
în şedinţa de luni, susţinute de performanţele bune
ale pieţelor din Statele unite şi din Europa, şi de o revenire a optimismului cu privire la starea economiei mondiale, relatează AFP.
La Tokyo, cea mai mare piaţă financiară din Asia, indicele Nikkei a încheiat şedinţa în urcare cu 3,35%, revenind după scăderea puternică înregistrată vineri.
Investitorii japonezi au reacţionat pozitiv la aprecierea dolarului, care se apropia, la momentul închiderii, de nivelul de 95 yeni. Constructorii auto japonezi, care au înregistrat vineri o depreciere a acţiunilor, după anunţarea încheierii programului
de prime de casare
din Statele Unite, au revenit puternic în şedinţa de luni.
Toate celelalte pieţe financiare din Asia au avut câştiguri semnificative, chiar dacă mai moderate. Indicele Hang Seng, al bursei din Hong Kong, a avansat cu 1,67%, în timp
ce indicele bursei din Shanghai a câştigat 1,10%.
Bursa din Shanghai a înregistrat pierderi mari săptămâna trecută, ducând la scăderea celorlalte burse la nivel mondial. "Piaţa s-a corectat, prin urmare, până la un nivel rezonabil", a declarat Zhang Yong, analist în cadrul Great Wall Securities, citat de Dow Jones Newswires.
Bursa din Sydney a avansat cu 3,16%, susţinută de acţiunile din sectorul minier şi metalurgic, care s-au apreciat puternic datorită scumpirii materiilor prime din ultimele zile.
La Seul, indicele Kospi a încheiat în urcare cu 1,98%, şi a atins cel mai mare nivel din ultimele 13 luni. Manila a avansat cu 5,11%, iar Taipei cu 2,76%. Bursa din Noua Zeelandă a câştigat 1,07%.
"Este vorba despre un nou val de optimism", a comentat Chris Weston, trader la IG MArkets din Sydney, citat de Dow Jones Newswires.
în şedinţa de luni, susţinute de performanţele bune
ale pieţelor din Statele unite şi din Europa, şi de o revenire a optimismului cu privire la starea economiei mondiale, relatează AFP.
La Tokyo, cea mai mare piaţă financiară din Asia, indicele Nikkei a încheiat şedinţa în urcare cu 3,35%, revenind după scăderea puternică înregistrată vineri.
Investitorii japonezi au reacţionat pozitiv la aprecierea dolarului, care se apropia, la momentul închiderii, de nivelul de 95 yeni. Constructorii auto japonezi, care au înregistrat vineri o depreciere a acţiunilor, după anunţarea încheierii programului
de prime de casare
din Statele Unite, au revenit puternic în şedinţa de luni.
Toate celelalte pieţe financiare din Asia au avut câştiguri semnificative, chiar dacă mai moderate. Indicele Hang Seng, al bursei din Hong Kong, a avansat cu 1,67%, în timp
ce indicele bursei din Shanghai a câştigat 1,10%.
Bursa din Shanghai a înregistrat pierderi mari săptămâna trecută, ducând la scăderea celorlalte burse la nivel mondial. "Piaţa s-a corectat, prin urmare, până la un nivel rezonabil", a declarat Zhang Yong, analist în cadrul Great Wall Securities, citat de Dow Jones Newswires.
Bursa din Sydney a avansat cu 3,16%, susţinută de acţiunile din sectorul minier şi metalurgic, care s-au apreciat puternic datorită scumpirii materiilor prime din ultimele zile.
La Seul, indicele Kospi a încheiat în urcare cu 1,98%, şi a atins cel mai mare nivel din ultimele 13 luni. Manila a avansat cu 5,11%, iar Taipei cu 2,76%. Bursa din Noua Zeelandă a câştigat 1,07%.
"Este vorba despre un nou val de optimism", a comentat Chris Weston, trader la IG MArkets din Sydney, citat de Dow Jones Newswires.
luni, 10 august 2009
BVB: SIF-urile au pierdut 3,63% din valoare
Prima sedinta de tranzactionare a saptamanii a debutat cu cresteri usoare, insa indicii bursieri s-au depreciat pana la sfarsitul zilei. Noi declaratii controversate au inflamat tranzactiile cu cele cinci societati de investitii financiare
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata
RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
(SIF) si indicele BET-FI a pierdut 3,63% din valoare. Titlurile SIF Oltenia s-au depreciat cu 4,17% pana la 0,9200 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 3,47%, pana la cotatia de 0,8350 lei.Titlurile SIF Transilvania (SIF3) s-au ieftinit cu 3,20%, pana la pretul de 0,4850 lei, in vreme ce
actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) au scazut cu 5,05%, pana la 0,9400 lei. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) au coborat cu 2,22%, la 0,6600 lei.
Indicele general al bursei a inchis cu o scadere de 1,38%, iar BRD a fost cel mai tranzactionat emitent cu un rulaj de 6,67 milioane lei si pretul actiunilor a scazut cu 1,74% pana la 8,45 lei. Actiunile Erste Bank (EBS) au crescut 4,05% pana la 87,40 lei, in timp ce titlurile Bancii Transilvania au scazut cu 3,57% pana la 1,08 lei.
Indicele energetic a scazut cu 0,44%, in timp ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) s-au scumpit cu 5,41% la 0,0390 lei. Actiunile Petrom (SNP) au urcat cu 2,48% pana la 0,2080 lei, in timp ce titlurile Rompetrol Well Services au cazut cu 1,99% pana laa 0,3950 lei. Titlurile Transgaz Medias (TGN) s-au depreciat cu 6,74% la 161,80 lei, in vreme ce actiunile Transelectrica (TEL) au scazut cu 5,19% la 12,80 lei.
Cel mai tranzactionat emitent de pe piata
RASDAQ a fost Prodlacta Brasov (PRAE) care a inregistrat un rulaj de 1.133.900 lei. Pretul de inchidere a fost de 4,6000 lei/actiune, in crestere cu 2,22% fata de cursul de referinta al ultimei sedinte. A doua lichiditatea a zilei a fost consemnata la Armax Medias (ARAX), actiunile au urcat cu 0,89% la cotatia de 0,0681 lei/actiune, iar rulajul a fost de 170.425 lei.
Banca Carpatica (BCC) a trecut pe pierderi în trimestrul I, cu un rezultat negativ de 11,63 milioane lei
Banca Comericală Carpatica (BCC) a raportat pierderi de 11,63 milioane lei, în primele trei luni din 2009, comparativ cu profitul obţinut în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care veniturile totale atrase de bancă
au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
au scăzut cu 10%, potrivit rezultatelor financiare
transmise Bursei.
În primul trimestru din 2008, Banca Carpatica a avut un profit net de 2,64 milioane lei.
În schimb, activele băncii au crescut cu 16,5% în primele trei luni din an, până la 2,67 miliarde lei, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 2,29 miliarde lei.
Veniturile Băncii Carpatica s-au ridicat în trimestru I din 2009 la 136,31 milioane lei (31,95 milioane euro), în scădere cu 10% faţă de perioada similară de anul trecut, când banca a avut încasări de 151,27 milioane lei. În acelaşi timp, costurile s-au majorat nesemnificativ în intervalul ianuarie - martie, până la 147,95 milioane lei (34,68 milioane euro), faţă de cheltuielile totale din primul trimestru din 2008, de 148,63 milioane lei.
Banca Carpatica anticipează creşterea de peste 10 ori a profitului brut în acest an, până la 8 milioane lei, în condiţiile creşterii cu 7,7% a plasamentelor în credite, până la 1,5 miliarde lei la finalul acestui an, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari.
La finalul lui 2008, reţeaua BCC număra 236 unităţi teritoriale, structurate astfel: 64 sucursale, 41 agenţii şi 131 reprezentanţe.
Ba
Piaţa Rasdaq scade uşor luni, în ton cu evoluţia BVB, pe un rulaj susţinut de acţiunile Prodlacta
Acţiunile tranzacţionate pe piaţa Rasdaq au pierdut în medie 0,47%, în şedinţa de luni, corelându-se la evoluţia descendentă a Bursei, pe o lichiditate totală de aproape 2 milioane lei (468.500 euro) susţinută de o tranzacţie specială cu acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE).
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei (1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
În ultima şedinţă a săptămânii trecute, rulajul pieţei Rasdaq sporise la 7,37 milioane lei (1,78 milioane euro), după ce SIF Oltenia (SIF5) şi-a vândut pachetul de 37,64% deţinut la Pim Sibiu (PIMS), pentru circa 6 milioane lei.
În prima şedinţă a săptămânii, indicele principal al pieţei, Rasdaq-C, a scăzut cu 0,47% până la 2.060,66 puncte, iar la categoria de bază schimburile au totalizat 782.350 lei.
Luni, a fost vândut un pachet de 246.500 acţiuni Prodlacta Braşov (PRAE), pentru 1,13 milioane lei, prin intermediul unei tranzacţii speciale (negociate), la un preţ de 4,60 lei/unitate, cu 2,2% mai mare decât cel din piaţă.
AIG anunţă restructurări multianuale
Compania
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
de asigurări AIG se aşetaptă la un proces de restructurări care se va întinde pe mai mulţi ani, anunţă Wall Street Journal, care citează un document oficial din partea companiei.
Actul făcea referire la o iniţiativă care poartă numele de cod "Project Destiny" şi în care sunt prezentate rezultatele a 45 de zile de analiză a afacerii AIG, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că se impune un plan multianual de restructurare.
O mare parte a documentului
, care a fost trimisă prin email şi angajaţilor companiei, este reprezantată de o informaţiile actualizate cu privire la proiectul pus la punct de către şeful biroului de restructurări al AIG, Paula Reynolds.
Senatul a aprobat înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare
Plenul Senatului a adoptat luni, cu 72 de voturi pentru şi o abţinere, Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Legea merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Fondul este o instituţie financiară nebancară al cărei scop este să acopere maxim 80% din riscurile financiare
ce decurg din garantarea creditelor şi altor instrumente financiare obţinute de persoane juridice române. Capitalul social iniţial este de 400 de milioane lei.
Ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Constantin Niţă, declara în martie că vrea ca până la 8.000 de firme
să beneficieze de garanţii în 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri. "Prin înfiinţarea fondului de contragarantare, dăm posibilitatea să crească şi mai mult numărul acestor garanţii.
Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garanţii de 600-700 milioane euro şi, în general, prin înfiinţarea unui fond de contragarantare, până la cinci ori mai multe firme pot accesa garanţii", a spus Niţă.
Românii şi-au dublat achiziţiile la BVB în aprilie
Jucătorii autohtoni au intrat puternic la cumpărare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aprilie, achiziţiile acestora dublându-se faţă de luna precedentă, până la 434,33 milioane lei (103,48 milioane euro), în timp ce entuziasmul străinilor a fost moderat, potrivit statisticilor BVB. Totodată, românii au fost şi cei mai importanţi vânzători în ultima lună la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Plictisitor 100%
Dacă are cineva argumente, sunt dispusă să-mi revizuiesc părerea, dar, aşa cum merg lucrurile până acum, Crin Antonescu, candidatul PNL la prezidenţiale, este mult mai plictisitor decât atunci când era un simplu lider de grup parlamentar. Odată cu instalarea lui în funcţia de preşedinte al PNL, Crin s-a transformat dintr-un politician simpatic, cu replici acide
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
, într-unul plictisitor, care mestecă aceleaşi vorbe despre schimbare, pe un ton extrem de neconvingător. Discursurile sale politice, altădată savuroase, par a fi concepute acum de oameni care nu şi-l doresc pe Crin nici măcar în turul doi al prezidenţialelor.
Total neproductivă pentru un candidat la preşedinţie este şi atitudinea sanitară a liderului PNL, care evită orice contact direct cu alegătorii. Deoarece au apărut şi critici pe această temă, Crin a scornit şi nişte explicaţii absolut jenante: „Am fost în mijlocul oamenilor, nu stårnesc antipatii şi ostilitate, îmi place să merg la stadion, dar nu şi la pescuit, şi mă simt bine în mijlocul oamenilor. Am însă nişte limite în ceea ce înseamnă tipul de campanie
electorală. Nu îmi place să mă prefac că am chef de dansat sau de băut numai ca să fiu dat la televizor“, s-a justificat Antonescu.
Baia de mulţime nu-i de Crin
oria Ghibuţiu: „Indiferent cât i-ar displăcea spiritul gregar al rivalilor, strânsul mâinilor e un sport pe care Crin Antonescu e obligat să-l practice”.
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Duminică de duminică, Crin Antonescu îi atacă făţiş pe contracandidaţii săi, mai bine plasaţi în sondajele privind alegerile prezidenţiale Luările de poziţie ale preşedintelui PNL au, în esenţă, acelaşi mesaj: cât de diferit e faţă de Traian Băsescu şi de Mircea Geoană!
Pe 3 mai, Crin Antonescu şi-a luat pe sus adversarii care participaseră la serbarea câmpenească de la Sâmbra Oilor, pe motiv că ţara arde, iar primii doi oameni în stat preferă să se facă simpatici la o duşcă. Ieri, Antonescu a reluat refrenul, punând accentul pe faptul că intrarea în turul doi a rivalilor săi ar fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie, deoarece „nu e o schimbare esenţială de la Băsescu la Geoană”. Simţindu-se pe val, liberalul a explicat şi de ce a stat departe de petrecerea desfăşurată la Huta Certeze: s-a răzgândit, întrucât „confruntarea la preşedinţie nu se face în funcţie de câte mâini strângi şi câte pahare bei”.
În esenţă, liderul partidului de opoziţie ar avea dreptate să se dezică de captarea facilă a bunăvoinţei norodului după care se dau în vânt trimişii coaliţiei în cursa prezidenţială. O dezbatere de idei şi de principii e, evident, preferabilă unei competiţii de vărsat licori tradiţionale pe gâtlej. În loc să verifice periodic scorul la strâns mâinile, candidaţii ar face bine să se aplece asupra impozitului forfetar, subiect pe seama căruia, zice Antonescu, Băsescu tace mâlc, în timp ce Geoană îl driblează. Întrebarea este însă ce succes
ar avea la alegători focalizarea pe „adevăratele probleme ale ţării”, dar nu din mijlocul oamenilor, ci de la o masă rotundă.
Să faci praf populismul demonstrat de băile de mulţime în care se scaldă, cu vădită plăcere, Traian Băsescu şi Mircea Geoană poate avea însă şi un efect de bumerang asupra celui care îl denunţă. Există riscul ca electoratul, brusc „iluminat” de un tip ferchezuit care îi vorbeşte prin intermediul conferinţelor de presă, să nu se renunţe la cei cu campanii
, să le zicem, lumeşti. Dimpotrivă, să se simtă ofensat de atitudinea exagerat de pedantă a politicianului din PNL şi să îl respingă tocmai pe cel care vine cu o conduită diferită!
Europrezidenţialele
Fatalitatea intersectării europarlamentarelor cu prezidenţialele anulează, practic, specificul tematic al proximelor alegeri. Li s-a întâmplat, de multe ori, şi altora.
Vom avea, de fapt, vreme de câteva săptămâni, europrezidenţiale. Apoi, peste câteva luni, prezidenţiale. La europrezidenţiale şi la prezidenţiale vom avea în prim-plan cam aceleaşi figuri pe care vom fi chemaţi să le votăm la sfârşitul anului.
Va fi, în 7 iunie, şi vot pentru europarlamentare, dar acesta nu va conta prea mult în economia
electorală a acestui an. Va conta, desigur, pentru bătălia de moral care se va da între PDL şi PSD în legătură cu partidul care va obţine prima poziţie în urma scrutinului pentru Parlamentul European. Va conta pentru echipele tehnice ale partidelor care au o bună ocazie să îşi verifice potenţialul acum, cu câteva luni înainte de marea confruntare, aşa încât, după august-septembrie, să ştie în detaliu ce reglaje fine mai au de făcut.
Pentru că euro-tematica de campanie
nu va fi decât accidental vizibilă în săptămânile care vor urma, candidaţii vor fi condamnaţi să mimeze preocuparea pentru o asemenea perspectivă prea puţin seducătoare pentru electoratul autohton. E inevitabil să contabilizăm multă plictiseală în prestaţiile eurocandidaţilor noştri, în această campanie care a început deja, inclusiv pentru motivul că, în mare parte (două, cel mult trei locuri sunt sub semnul întrebării), se cam ştie cine va merge, din partea României, în Parlamentul European.
Precampania, lansările de candidaţi pentru europarlamentare sau desemnările oficiale de candidaţi pentru Preşedinţia României ne indică, în schimb, faptul că e de aşteptat să inventariem, în cele câteva săptămâni de campanie ce se derulează acum, multe mesaje şi gesturi care au legătură directă cu lupta electorală pentru funcţia numărul unu în stat. În acest sens, sună, desigur, frumos invitaţia pe care Traian Băsescu a făcut-o singurului partid din România care „nu îşi înjură preşedintele” - anume aceea de a nu depăşi limitele tematice specifice pe care le presupune o campanie electorală pentru PE -, dar sună şi nerealist! E aşa din mai multe motive! Incultura politică a majorităţii votanţilor români, otevizarea spaţiului public şi mediatic, lehamitea indusă în electorat, insensibilitatea civică accentuată reprezintă bariere teribile, aproape de netrecut pentru un tip de mesaj complicat precum sunt cele care au legătură cu Uniunea Europeană. Punctual, despre mass-media: aplecarea, naturală, a acestora către conflict barează, o dată
în plus, tematici europene consistente către public. Conflictul însă are toate şansele să fie prezent în această campanie electorală - Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Traian Băsescu (deşi, mai des şi mai probabil, „locotenenţii” săi din PDL) pot livra lejer aşa ceva!
Vom avea, de fapt, vreme de câteva săptămâni, europrezidenţiale. Apoi, peste câteva luni, prezidenţiale. La europrezidenţiale şi la prezidenţiale vom avea în prim-plan cam aceleaşi figuri pe care vom fi chemaţi să le votăm la sfârşitul anului.
Va fi, în 7 iunie, şi vot pentru europarlamentare, dar acesta nu va conta prea mult în economia
electorală a acestui an. Va conta, desigur, pentru bătălia de moral care se va da între PDL şi PSD în legătură cu partidul care va obţine prima poziţie în urma scrutinului pentru Parlamentul European. Va conta pentru echipele tehnice ale partidelor care au o bună ocazie să îşi verifice potenţialul acum, cu câteva luni înainte de marea confruntare, aşa încât, după august-septembrie, să ştie în detaliu ce reglaje fine mai au de făcut.
Pentru că euro-tematica de campanie
nu va fi decât accidental vizibilă în săptămânile care vor urma, candidaţii vor fi condamnaţi să mimeze preocuparea pentru o asemenea perspectivă prea puţin seducătoare pentru electoratul autohton. E inevitabil să contabilizăm multă plictiseală în prestaţiile eurocandidaţilor noştri, în această campanie care a început deja, inclusiv pentru motivul că, în mare parte (două, cel mult trei locuri sunt sub semnul întrebării), se cam ştie cine va merge, din partea României, în Parlamentul European.
Precampania, lansările de candidaţi pentru europarlamentare sau desemnările oficiale de candidaţi pentru Preşedinţia României ne indică, în schimb, faptul că e de aşteptat să inventariem, în cele câteva săptămâni de campanie ce se derulează acum, multe mesaje şi gesturi care au legătură directă cu lupta electorală pentru funcţia numărul unu în stat. În acest sens, sună, desigur, frumos invitaţia pe care Traian Băsescu a făcut-o singurului partid din România care „nu îşi înjură preşedintele” - anume aceea de a nu depăşi limitele tematice specifice pe care le presupune o campanie electorală pentru PE -, dar sună şi nerealist! E aşa din mai multe motive! Incultura politică a majorităţii votanţilor români, otevizarea spaţiului public şi mediatic, lehamitea indusă în electorat, insensibilitatea civică accentuată reprezintă bariere teribile, aproape de netrecut pentru un tip de mesaj complicat precum sunt cele care au legătură cu Uniunea Europeană. Punctual, despre mass-media: aplecarea, naturală, a acestora către conflict barează, o dată
în plus, tematici europene consistente către public. Conflictul însă are toate şansele să fie prezent în această campanie electorală - Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Traian Băsescu (deşi, mai des şi mai probabil, „locotenenţii” săi din PDL) pot livra lejer aşa ceva!
Republica Vanghelie
Excluderea lui Mădălin Voicu este o nouă misiune murdară prin care Vanghelie îl îndatorează şi mai mult pe Geoană. Dacă nu îşi plăteşte „ratele”, liderul riscă execuţia.
„Vreau să salut conducerea organizaţiei Bucureşti, în frunte cu Daniel Vanghelie. Felicitări pentru această organizare.” Cu aceste cuvinte, rostite joi, la lansarea candidaţilor PSD pentru Parlamentul European organizată în Capitală, Mircea Geoană şi-a făcut oficial intrarea în campania europrezidenţială, prilej cu care şi-a făcut totodată datoria de a omagia public o nouă “ctitorie” politică marca Vanghelie. De la ultima defilare la braţ cu primarul de Ferentari, preşedintele social democraţilor a păstrat ca amintire o pată de muştar, acum va reţine în memorie răcnetul isteric al celui plătit de Vanghelie să urle pe scenă “Geoană preşedinte!”. Dar preşedintele PSD dă semne că a început să guste din plin indecenţa electorală practicată şi mai ales plătită de Vanghelie.
Dar primarul cu probleme de exprimare nu-şi cumpără dragostea liderilor doar cu bani
.
Din când în când mai face pentru aceştia şi câte-o treabă murdară, aşa cum a fost şi execuţia lui Mădălin Voicu, dorită intens de Mircea Geoană, dar dusă la îndeplinire de “călăul” Vanghelie. Daniel, după cum îl alintă cu accent american liderul PSD, ştie că o astfel de misiune îl îndatorează şi mai mult pe Mircea Geoană. O tactică simplă, prin care Vanghelie a reuşit să devină astăzi unul dintre cei mai importanţi centri de putere din PSD. Nu se pricepe el la impozit forfetar şi la deficit excesiv, dar tare îi e frică de poliţie. Iar ca el sunt foarte mulţi şi în PSD, şi în alte partide, ca şi în sectorul pe care îl mulge în calitate
de primar de atâţia ani.
„Vreau să salut conducerea organizaţiei Bucureşti, în frunte cu Daniel Vanghelie. Felicitări pentru această organizare.” Cu aceste cuvinte, rostite joi, la lansarea candidaţilor PSD pentru Parlamentul European organizată în Capitală, Mircea Geoană şi-a făcut oficial intrarea în campania europrezidenţială, prilej cu care şi-a făcut totodată datoria de a omagia public o nouă “ctitorie” politică marca Vanghelie. De la ultima defilare la braţ cu primarul de Ferentari, preşedintele social democraţilor a păstrat ca amintire o pată de muştar, acum va reţine în memorie răcnetul isteric al celui plătit de Vanghelie să urle pe scenă “Geoană preşedinte!”. Dar preşedintele PSD dă semne că a început să guste din plin indecenţa electorală practicată şi mai ales plătită de Vanghelie.
Dar primarul cu probleme de exprimare nu-şi cumpără dragostea liderilor doar cu bani
.
Din când în când mai face pentru aceştia şi câte-o treabă murdară, aşa cum a fost şi execuţia lui Mădălin Voicu, dorită intens de Mircea Geoană, dar dusă la îndeplinire de “călăul” Vanghelie. Daniel, după cum îl alintă cu accent american liderul PSD, ştie că o astfel de misiune îl îndatorează şi mai mult pe Mircea Geoană. O tactică simplă, prin care Vanghelie a reuşit să devină astăzi unul dintre cei mai importanţi centri de putere din PSD. Nu se pricepe el la impozit forfetar şi la deficit excesiv, dar tare îi e frică de poliţie. Iar ca el sunt foarte mulţi şi în PSD, şi în alte partide, ca şi în sectorul pe care îl mulge în calitate
de primar de atâţia ani.
Îndreptarea lui Teodosie
ocmai când Teodosie, tomitanul nisipurilor de pe plajă, era pe punctul de a face o minune, se amestecă procuratura să i-o strice.
Minunea pe care o punea la cale Teodosie, de a face diacon din cineva care n-avea acest drept, a fost greşit înţeleasă şi de presă, şi de procuratură şi târâtă în noroiul delictelor de drept comun. Arhiepiscopul care ţine slujba de Înviere pe plajă, nu în biserică, o fi fost luat de o inspiraţie, că poate trece de legile pământene ale Ortodoxiei autohtone pentru a ajuta printr-o minune discretă un ucenic merituos în aspiraţiile sale. De unde să ştie curatul la cuget Teodosie că aspirantul la producerea minunii era un şarpe care i-a întins mărul mitei în schimbul intervenţiei sale miraculoase, cu gândul de a o povesti ca pe un act lumesc supus legilor.
Încât ce puteau face cei trei avocaţi ai tomitanului, cu tot cu Paula Iacob, decât să sară la beregata ziaristului cu acuzaţia că l-ar fi provocat ticălos pe arhiepiscop să devină complice la o luare de mită şi la un fals intelectual şi să reproşeze Parchetului
că s-a grăbit să se autosesizeze.
Înainte ca treimea avocaţilor, cu tot cu Paula Iacob, să-şi intre în atribuţii, un tânăr purtător de cuvânt al arhiepiscopiei a înfierat, cam împiedicându-se, probele prezentate de ziarist, despre care a spus că ar fi o făcătură. Patriarhia însă, prin vocea părintelui Costel Stoica, afirmă că aceste probe sunt indubitabile şi că paralel cu ancheta procuraturii va face propriile investigaţii în acest caz. E prima oară când Patriarhia are o atât de tranşantă atitudine, şi asta nu faţă de vreun preot paroh care s-a luat cu cele lumeşti până la delincvenţă, ci faţă de una dintre înaltele feţe bisericeşti.
Când Daniel Ciobotea a fost ales patriarh al BOR, nişte pârdalnici de ziarişti s-au găsit să-l întrebe ce măsuri are de gând să ia pentru a pune capăt traficului
cu parohii de care se plâng absolvenţii de la Teologie care n-au cu ce să-şi cumpere viitorul preoţesc. Preafericitul i-a trimis să vadă de corupţia din presă, lăsându-i fără răspuns. Unii s-au grăbit să tragă de aici concluzia că noul patriarh va accepta că îndemnul „cere şi ţi se va da“ va rămâne principiu imuabil de tranzacţionare în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Aceşti neîncrezători ar trebui să caute niscai cenuşă pentru a avea ce-şi pune în cap. Dar după ce găsesc cenuşa, ar face bine să nu se precipite la vreun gest de căinţă, înainte de a vedea cu ce rezultate se alege cercetarea Patriarhiei.
Minunea pe care o punea la cale Teodosie, de a face diacon din cineva care n-avea acest drept, a fost greşit înţeleasă şi de presă, şi de procuratură şi târâtă în noroiul delictelor de drept comun. Arhiepiscopul care ţine slujba de Înviere pe plajă, nu în biserică, o fi fost luat de o inspiraţie, că poate trece de legile pământene ale Ortodoxiei autohtone pentru a ajuta printr-o minune discretă un ucenic merituos în aspiraţiile sale. De unde să ştie curatul la cuget Teodosie că aspirantul la producerea minunii era un şarpe care i-a întins mărul mitei în schimbul intervenţiei sale miraculoase, cu gândul de a o povesti ca pe un act lumesc supus legilor.
Încât ce puteau face cei trei avocaţi ai tomitanului, cu tot cu Paula Iacob, decât să sară la beregata ziaristului cu acuzaţia că l-ar fi provocat ticălos pe arhiepiscop să devină complice la o luare de mită şi la un fals intelectual şi să reproşeze Parchetului
că s-a grăbit să se autosesizeze.
Înainte ca treimea avocaţilor, cu tot cu Paula Iacob, să-şi intre în atribuţii, un tânăr purtător de cuvânt al arhiepiscopiei a înfierat, cam împiedicându-se, probele prezentate de ziarist, despre care a spus că ar fi o făcătură. Patriarhia însă, prin vocea părintelui Costel Stoica, afirmă că aceste probe sunt indubitabile şi că paralel cu ancheta procuraturii va face propriile investigaţii în acest caz. E prima oară când Patriarhia are o atât de tranşantă atitudine, şi asta nu faţă de vreun preot paroh care s-a luat cu cele lumeşti până la delincvenţă, ci faţă de una dintre înaltele feţe bisericeşti.
Când Daniel Ciobotea a fost ales patriarh al BOR, nişte pârdalnici de ziarişti s-au găsit să-l întrebe ce măsuri are de gând să ia pentru a pune capăt traficului
cu parohii de care se plâng absolvenţii de la Teologie care n-au cu ce să-şi cumpere viitorul preoţesc. Preafericitul i-a trimis să vadă de corupţia din presă, lăsându-i fără răspuns. Unii s-au grăbit să tragă de aici concluzia că noul patriarh va accepta că îndemnul „cere şi ţi se va da“ va rămâne principiu imuabil de tranzacţionare în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Aceşti neîncrezători ar trebui să caute niscai cenuşă pentru a avea ce-şi pune în cap. Dar după ce găsesc cenuşa, ar face bine să nu se precipite la vreun gest de căinţă, înainte de a vedea cu ce rezultate se alege cercetarea Patriarhiei.
Enigma Razvan Ungureanu
Conform sondajului de opinie Insomar dat publicitatii ieri, Traian Basescu, in cursa prezidentiala, urmeaza sa fie votat de 38 la suta dintre cetateni iar Mircea Geoana si Crin Antonescu, relativ egali, il secondeaza la mare distanta. Ceea ce inseamna ca seful statului se poate califica linistit in turul doi, unde, in eventualitatea in care va lupta cu Mircea Geoana, are sanse mai mari sa invinga decat in ipoteza in care rivalul sau ar fi Crin Antonescu.
Explicatia este ca votul maghiarilor ii va fi refuzat lui Geoana pentru ca, in doua randuri, PSD a blocat venirea UDMR la guvernare. In acelasi timp, PSD ar fi mai tentat sa voteze cu Crin Antonescu, decat liberalii cu Mircea Geoana. Numai ca ne impiedicam de un "detaliu". Alegerile prezidentiale nu au loc astazi sau maine. Pana atunci, Traian Basescu are toate sansele sa se erodeze. Trendul sau este constant descrescator, in ultimele luni el pierzand, pe toate sondajele, cel putin sase puncte. In timp ce trendurile candidatilor PSD si PNL sunt crescatoare. Din aceasta perspectiva, cel mai relevant raspuns dat de persoanele intervievate de operatorii Insomar este ca, intr-o proportie covarsitoare, cetatenii Romaniei apreciaza ca cea mai mare influenta asupra evolutiei acestui stat o are Traian Baescu. Iar evolutia este negativa, considera majoritatea romanilor. Iar la intrebarea "cine conduce, in realitate, Guvernul?", raspunsul este acelasi. Cei mai multi il indica pe Traian Basescu. Si tot cei mai multi considera ca avem un Guvern slab. Si atunci, ce e de facut din perspectiva PDL si a lui Traian Basescu?
Marja PDL de rasturnare a acestei dinamici negative se ingusteaza. O sansa o are acest partid - poate ultima sansa - de a se arata muschiulos, cu prilejul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc peste o luna. Intr-o luna, PD-L nu poate sa cada prea mult. Intr-o luna, poate adopta cateva masuri cu caracter populist. Tot in aceasta luna, PD-L poate arata ca, descentralizand masiv actul de decizie intr-o multitudine de domenii, responsabilitatea pentru nemultumirile cetatenilor trebuie sa se deplaseze in jos. Spre liderii locali, care fac parte din toate partidele. Si mai putin catre Guvernul dominat de PDL si condus de Traian Basescu. Masura descentralizarii, chiar luata in scop electoral, este necesara si va da, in timp, rezultate bune pe fond. Dar nu este si suficienta pentru ca PDL sa ia un avans considerabil la europarlamentare, in raport cu PSD. Avans care, cinstit vorbind, are mai mult o importanta psihologica. Realitatea schitata mai sus este cea care a generat un scenariu de rezerva. Scenariul Razvan Ungureanu.
Daca nemultumirea populatiei continua sa creasca, alimentata fiind de somaj, de nesiguranta slujbelor, de inflatia care diminueaza veniturile inghetate, daca aceste fenomene negative sunt amplificate de erori grave savarsite de Guvern - cum este, de exemplu, impozitul forfetar - si daca toate acestea sunt identificate cu "presedintele-jucator", atunci, pana la alegeri, Basescu urmeaza sa scada constant. Daca nu cumva galopant. Luand in calcul ca acest fenomen ar putea sa fie de neevitat si ca nu este deloc exclus ca Basescu sa fie eliminat inca din primul tur de scrutin, este inevitabila optiunea pentru un candidat de rezerva. Retragandu-se din cursa prezidentiala, Basescu trebuie sa plaseze pe altcineva in locul sau. Preferabil din afara PDL, care se va subrezi si el pe parcurs.
Asa ca, din ce in ce mai frecvent, este analizat, la Cotroceni, scenariul lansarii pe orbita, in eventualitatea mai sus enuntata, a lui Razvan Ungureanu. Actualul sef al spionilor ar putea juca un rol gen Oprescu. Nelegat fiind de vreun partid dar sustinut de PDL, Ungureanu are exact varsta si experienta ideale, aratate de toate sondajele de opinie care fac portretul-robot al presedintelui dorit de romani. Si, in plus
, are raporturi bune
cu o societate civila pe care Basescu este pe cale sa o piarda. S-ar putea sa tina figura!
Explicatia este ca votul maghiarilor ii va fi refuzat lui Geoana pentru ca, in doua randuri, PSD a blocat venirea UDMR la guvernare. In acelasi timp, PSD ar fi mai tentat sa voteze cu Crin Antonescu, decat liberalii cu Mircea Geoana. Numai ca ne impiedicam de un "detaliu". Alegerile prezidentiale nu au loc astazi sau maine. Pana atunci, Traian Basescu are toate sansele sa se erodeze. Trendul sau este constant descrescator, in ultimele luni el pierzand, pe toate sondajele, cel putin sase puncte. In timp ce trendurile candidatilor PSD si PNL sunt crescatoare. Din aceasta perspectiva, cel mai relevant raspuns dat de persoanele intervievate de operatorii Insomar este ca, intr-o proportie covarsitoare, cetatenii Romaniei apreciaza ca cea mai mare influenta asupra evolutiei acestui stat o are Traian Baescu. Iar evolutia este negativa, considera majoritatea romanilor. Iar la intrebarea "cine conduce, in realitate, Guvernul?", raspunsul este acelasi. Cei mai multi il indica pe Traian Basescu. Si tot cei mai multi considera ca avem un Guvern slab. Si atunci, ce e de facut din perspectiva PDL si a lui Traian Basescu?
Marja PDL de rasturnare a acestei dinamici negative se ingusteaza. O sansa o are acest partid - poate ultima sansa - de a se arata muschiulos, cu prilejul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc peste o luna. Intr-o luna, PD-L nu poate sa cada prea mult. Intr-o luna, poate adopta cateva masuri cu caracter populist. Tot in aceasta luna, PD-L poate arata ca, descentralizand masiv actul de decizie intr-o multitudine de domenii, responsabilitatea pentru nemultumirile cetatenilor trebuie sa se deplaseze in jos. Spre liderii locali, care fac parte din toate partidele. Si mai putin catre Guvernul dominat de PDL si condus de Traian Basescu. Masura descentralizarii, chiar luata in scop electoral, este necesara si va da, in timp, rezultate bune pe fond. Dar nu este si suficienta pentru ca PDL sa ia un avans considerabil la europarlamentare, in raport cu PSD. Avans care, cinstit vorbind, are mai mult o importanta psihologica. Realitatea schitata mai sus este cea care a generat un scenariu de rezerva. Scenariul Razvan Ungureanu.
Daca nemultumirea populatiei continua sa creasca, alimentata fiind de somaj, de nesiguranta slujbelor, de inflatia care diminueaza veniturile inghetate, daca aceste fenomene negative sunt amplificate de erori grave savarsite de Guvern - cum este, de exemplu, impozitul forfetar - si daca toate acestea sunt identificate cu "presedintele-jucator", atunci, pana la alegeri, Basescu urmeaza sa scada constant. Daca nu cumva galopant. Luand in calcul ca acest fenomen ar putea sa fie de neevitat si ca nu este deloc exclus ca Basescu sa fie eliminat inca din primul tur de scrutin, este inevitabila optiunea pentru un candidat de rezerva. Retragandu-se din cursa prezidentiala, Basescu trebuie sa plaseze pe altcineva in locul sau. Preferabil din afara PDL, care se va subrezi si el pe parcurs.
Asa ca, din ce in ce mai frecvent, este analizat, la Cotroceni, scenariul lansarii pe orbita, in eventualitatea mai sus enuntata, a lui Razvan Ungureanu. Actualul sef al spionilor ar putea juca un rol gen Oprescu. Nelegat fiind de vreun partid dar sustinut de PDL, Ungureanu are exact varsta si experienta ideale, aratate de toate sondajele de opinie care fac portretul-robot al presedintelui dorit de romani. Si, in plus
, are raporturi bune
cu o societate civila pe care Basescu este pe cale sa o piarda. S-ar putea sa tina figura!
Politica pe blat la europarlamentare
S-au lansat candidatii pentru alegerile prezidentiale. S-au lansat pe blat. Era vorba, de fapt, despre alegerile europarlamentare. Mircea Geoana de la PSD a fost prezentat românilor de catre maestrul de ceremonii Marian Vanghelie, ceva între DJ si tobosarul satului, care si-a strigat „marfa” ca în piata
de vechituri, unde concurenta pe mize mici e crâncena. Presedintele PSD a uitat de Europa. Mesajul lui pentru Parlamentul European a fost ca „adevarata schimbare în 2009 este întreruperea regimului de dreapta al lui Traian Basescu”. A recunoscut, implicit, ca România nu face decât sa-si bifeze prezenta la Bruxelles. Europarlamentari „pe blat”, deci. Europarlamentari fara misie din partea partidului sau partea statului, care nu pot decât sa actioneze pe cont propriu. Si asta numai daca, cum este cazul rarisim al lui Adrian Severin, stiu despre ce e vorba la Bruxelles. Covârsitoarea majoritate a tatelor si a smecherilor merg la Bruxelles, pe blat, pentru a-si face cumparaturile si a-i umple de oftica pe cunoscuti. La PD-L, blatul a fost si mai flagrant. Presedintele Traian Basescu s-a strecurat pe blat la „partidul sau de suflet, singurul care nu-l înjura”. În momentul în care a aparut, a facut din echipa europarlamentara a democratilor o echipa de figuranti, în frunte cu „demisionarul” mizelor importante si al bataliilor decisive Theodor Stolojan. Nu s-a mai vorbit decât despre candidatura la presedintie a lui Basescu din clipa în care a anuntat ca va umbla prin tara „si în mai, si în noiembrie, si în decembrie”. La fel, Crin Antonescu si-a lansat candidatura la prezidentialele din decembrie, în timpul europarlamentarelor din mai-iunie. Al treilea blat. Blatul reprezinta viciul, necazul si deliciul principal al tuturor gura casca din România ultimilor 50 de ani. Societatea româneasca de dupa ’89 a mers pe burta, a facut blatul si în capitalismul de tip Iliescu de dupa ’89. Blatul este principala “actiune politica” si astazi când guvernul anunta una, pentru prostirea “maselor” electorale, si face alta. E însa un blat care tine numai aici pe malurile Dâmbovitei. La Bruxelles, România va fi pusa mereu acolo unde este locul blatistilor si al simulantilor: în circoteca Europei.
de vechituri, unde concurenta pe mize mici e crâncena. Presedintele PSD a uitat de Europa. Mesajul lui pentru Parlamentul European a fost ca „adevarata schimbare în 2009 este întreruperea regimului de dreapta al lui Traian Basescu”. A recunoscut, implicit, ca România nu face decât sa-si bifeze prezenta la Bruxelles. Europarlamentari „pe blat”, deci. Europarlamentari fara misie din partea partidului sau partea statului, care nu pot decât sa actioneze pe cont propriu. Si asta numai daca, cum este cazul rarisim al lui Adrian Severin, stiu despre ce e vorba la Bruxelles. Covârsitoarea majoritate a tatelor si a smecherilor merg la Bruxelles, pe blat, pentru a-si face cumparaturile si a-i umple de oftica pe cunoscuti. La PD-L, blatul a fost si mai flagrant. Presedintele Traian Basescu s-a strecurat pe blat la „partidul sau de suflet, singurul care nu-l înjura”. În momentul în care a aparut, a facut din echipa europarlamentara a democratilor o echipa de figuranti, în frunte cu „demisionarul” mizelor importante si al bataliilor decisive Theodor Stolojan. Nu s-a mai vorbit decât despre candidatura la presedintie a lui Basescu din clipa în care a anuntat ca va umbla prin tara „si în mai, si în noiembrie, si în decembrie”. La fel, Crin Antonescu si-a lansat candidatura la prezidentialele din decembrie, în timpul europarlamentarelor din mai-iunie. Al treilea blat. Blatul reprezinta viciul, necazul si deliciul principal al tuturor gura casca din România ultimilor 50 de ani. Societatea româneasca de dupa ’89 a mers pe burta, a facut blatul si în capitalismul de tip Iliescu de dupa ’89. Blatul este principala “actiune politica” si astazi când guvernul anunta una, pentru prostirea “maselor” electorale, si face alta. E însa un blat care tine numai aici pe malurile Dâmbovitei. La Bruxelles, România va fi pusa mereu acolo unde este locul blatistilor si al simulantilor: în circoteca Europei.
Ce-are, dom’le, Germania cu Basescu?
um nemtii inteleg tradarea, dar nu prea ii lasa inima
sa-i ierte pe tradatori, ne-au harazit anul asta o nefacuta, la care n-am fi visat nici in cele mai uråte cosmaruri. Am ajuns in coalitia antihitlerista, in urma tradarii de la 23 august 1944, caci påna atunci am luptat cot la cot cu armata führerului impotriva URSS. In preajma glorioasei zile de 9 mai, in care a fost infrånt cel de al III-lea Reich, ai zice ca nemtii au ceva de impartit cu noi. Nu noua, poporului romån, care n-are nicio vina, ne-au harazit nemtii pocinogul cu pricina, care nu inceteaza sa-i umple de oroare pe basesti si boci, ci celor care ne conduc prin minciuna, frauda si fals intelectual, adica geoanii, predoii, pogii, bercenii si blagii. Bundestagul a votat in unanimitate o rezolutie impotriva administratiei romånesti, prin care solicita sistarea alocarii fondurilor europene, pentru halul in care s-au derulat reformele in justitie si a fost combatuta coruptia incepånd din 2004, de cånd tara este condusa de un badaran limbut si obscur, care s-a angajat sa denunte sistemul ticalosit. Nimeni, in toata Europa, in afara de Germania cea corecta, precisa si democrata, nu are atåta dreptate cånd acuza fosta Alianta Dreptate si Adevar sau actuala coalitie PD-L plus
PSD de tradarea promisiunilor cu care a cåstigat alegerile de anul trecut. Clica ticaloasa, incompetenta, lacoma si ipocrita aflata la guvernare a tradat de sus påna jos idealurile care anima natia romåneasca, aceleasi cu nazuintele intregii Europe civilizate, incepånd cu justitia, atunci cånd a mimat ca lupta impotriva coruptiei, dar a bagat la racoare doar niste pårliti de arbitri dintr-un fotbal mort, cåt sa ia gura lumii. Sleahta cocotata in toate posturile de decizie este in stare sa-si sacrifice propriii cetateni, decåt sa-i mature pe adevaratii corupti, protejati de sistem si laudati la scena deschisa de Basescu, nasul si protectorul sistemului ticalosit. Exact ca Ceausescu care a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate, asa si Basescu ameninta ca va respinge imprumutul UE, daca Europa in frunte cu Germania il conditioneaza de progresul reformei in justitiei.
sa-i ierte pe tradatori, ne-au harazit anul asta o nefacuta, la care n-am fi visat nici in cele mai uråte cosmaruri. Am ajuns in coalitia antihitlerista, in urma tradarii de la 23 august 1944, caci påna atunci am luptat cot la cot cu armata führerului impotriva URSS. In preajma glorioasei zile de 9 mai, in care a fost infrånt cel de al III-lea Reich, ai zice ca nemtii au ceva de impartit cu noi. Nu noua, poporului romån, care n-are nicio vina, ne-au harazit nemtii pocinogul cu pricina, care nu inceteaza sa-i umple de oroare pe basesti si boci, ci celor care ne conduc prin minciuna, frauda si fals intelectual, adica geoanii, predoii, pogii, bercenii si blagii. Bundestagul a votat in unanimitate o rezolutie impotriva administratiei romånesti, prin care solicita sistarea alocarii fondurilor europene, pentru halul in care s-au derulat reformele in justitie si a fost combatuta coruptia incepånd din 2004, de cånd tara este condusa de un badaran limbut si obscur, care s-a angajat sa denunte sistemul ticalosit. Nimeni, in toata Europa, in afara de Germania cea corecta, precisa si democrata, nu are atåta dreptate cånd acuza fosta Alianta Dreptate si Adevar sau actuala coalitie PD-L plus
PSD de tradarea promisiunilor cu care a cåstigat alegerile de anul trecut. Clica ticaloasa, incompetenta, lacoma si ipocrita aflata la guvernare a tradat de sus påna jos idealurile care anima natia romåneasca, aceleasi cu nazuintele intregii Europe civilizate, incepånd cu justitia, atunci cånd a mimat ca lupta impotriva coruptiei, dar a bagat la racoare doar niste pårliti de arbitri dintr-un fotbal mort, cåt sa ia gura lumii. Sleahta cocotata in toate posturile de decizie este in stare sa-si sacrifice propriii cetateni, decåt sa-i mature pe adevaratii corupti, protejati de sistem si laudati la scena deschisa de Basescu, nasul si protectorul sistemului ticalosit. Exact ca Ceausescu care a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate, asa si Basescu ameninta ca va respinge imprumutul UE, daca Europa in frunte cu Germania il conditioneaza de progresul reformei in justitiei.
Test important pentru Patriarh
Daca dezvalui coruptia unui inalt ierarh, dai in Biserica. Daca dai in Biserica, dai in Dumnezeu. Asta a fost logica dupa care slujitorii Arhiepiscopului Tomisului, avocatii si jurnalistii pomanagii au infierat investigatia realizata de Romania libera – "Cat costa Duhul Sfant in Romania". O ancheta care a demonstrat clar mecanismele coruptiei in sutana – daca platesti cat si unde trebuie, poti convinge chiar si un inalt prelat sa te ajute sa devii preot "in regim de urgenta", incalcand legi si regulamente.
In timp ce avocatii si jurnalistii-case de marcat nu au de dat socoteala decat in fata propriei constiinte (acolo unde e cazul), pentru clericii care se folosesc de astfel de argumente lucrurile sunt mult mai complicate. Tonul belicos, atacurile la persoana indreptate impotriva reporterilor si evitarea raspunsurilor transante la acuzatiile cat se poate de concrete care i se aduc Arhiepiscopului Teodosie fac un deserviciu intregii Biserici si mai ales acelor preoti si ierarhi care au un comportament ireprosabil.
Nu poti veni cu argumente strambe de genul "Teodosie a vrut sa faca un bine", "a crezut ca banii
pe care i-au dat reporterii erau un cadou", "este o lovitura data chiar din interiorul Bisericii" si sa speri, in acelasi timp, ca vei mai putea predica unei tari aflate in cautare disperata de modele de comportament moral. Poate o vreme vei mai putea convinge acea patura a populatiei mai putin educata, dar in nici un caz nu vei mai avea rezonanta in inimile si mintile oamenilor care imping Romania inainte si care sunt prea satui de minciunile si matrapazlacurile politicienilor ca sa mai aiba vreo urma de toleranta pentru un comportament similar din partea preotilor.
In ochii lor, astfel de raspunsuri caraghioase, care le insulta inteligenta, pun Biserica in intregul ei intr-o lumina proasta. Cu atat mai mult cu cat, prin comparatie, alte institutii vitale ale Romaniei au inceput sa dea semne palpabile ca nu le mai este indiferent ce cred cetatenii. si fac progrese vizibile.
In urma cu o luna, Romania libera a inceput o serie de articole despre o alta afacere
revoltatoare si ilegala – radarele "private". Dupa primele dezvaluiri care au demonstrat ca aceasta inginerie financiara nu ajuta la cresterea sigurantei rutiere, in schimb imbogateste niste firme private cu sustinere in politie si politica, reactia autoritatilor a fost similara cu aceea a Arhiepiscopului Tomisului: Romania libera nu doreste radare pe sosele, nu vrea un trafic
mai sigur, vrea mai multi morti pe sosele. O sa aveti oameni pe constiinta, ni s-a spus.
Un asemenea artificiu logic tembel nu era altceva decat o diversiune menita sa abata atentia de la esenta problemei: in loc sa ajunga la stat, pentru a fi investiti in masuri de siguranta rutiera, banii din amenzi ajungeau, in proportie de aproape 80%, in buzunarul unor firme private si, probabil, al unor politisti, primari si politicieni corupti. smecherii care pusesera mana pe o afacere de zeci de milioane de euro credeau ca o vor putea pastra atacand demersul ziarului nostru. Pentru asta, au incercat sa mute discutia catre jurnalistii iresponsabili care nu isi doresc altceva decat sa vada cat mai multi oameni morti pe sosele, convinsi ca astfel vor reusi sa scape de acuzatiile de evidenta ilegalitate, sustinute cu argumente juridice imbatabile.
In final insa, presiunea opiniei publice, a numerosilor specialisti in politici publice, inclusiv a unor primari care au refuzat sa fie partasi intr-o afacere oneroasa, a infrant inertia autoritatilor si le-au obligat sa ceara intrarea in legalitate. Radarele "private" au fost inchise.
Ziua in care Guvernul a anuntat suspendarea radarelor "private" a coincis cu ziua in care ziarul nostru a publicat investigatia despre rotitele coruptiei din Arhiepiscopia Tomisului. Vor lua masuri la fel de drastice liderii Bisericii Ortodoxe?
Din pacate, la aceasta intrebare este dificil de raspuns. Surprinzator si trist, in anii trecuti statul a dat mai multe semne de reforma decat Biserica. si avand in vedere cat de departe este administratia Romaniei de standardele europene, concluzia nu este nici pe departe magulitoare pentru BOR. Doar doua exemple: politicienii au acceptat in final sa fie verificati in privinta legaturilor cu Securitatea (atat cat ne mai permit azi arhivele), preotii – nu; politicienii au acceptat sa-si declare averile, inaltii prelati – nu.
Daca inainte de 1990 Biserica ramasese pentru multi romani ultimul bastion de speranta in fata unui stat opresor, astazi am ajuns in situatia de a astepta de la stat sa dea un semnal de curatire in randul preotimii: sansele ca Parchetul
sa ancheteze cu impartialitate cazul Teodosie sunt mult mai mari decat cele ca ancheta interna a BOR sa transeze cu fermitate acuzatiile care i se aduc inaltului prelat.
Este adevarat insa ca aceasta presupunere se bazeaza pe reactiile din trecut fata de cazuri similare. Intre timp insa, a avut loc o schimbare extrem de importanta: Biserica are un nou Patriarh, un pastor pe care multi il vad ca pe un adevarat reformator. Avand in vedere magnitudinea reactiilor si nenumaratele dezvaluiri care au urmat investigatiei Romaniei libere, cazul Teodosie va fi un prim test important pentru cum intelege noul patriarh sa se raporteze la problemele care afecteaza grav credibilitatea Bisericii: le va baga sub pres, cum s-a intamplat in trecut, cu justificari sforaitoare de genul "Biserica trebuie sa ramana unita", "este o chestiune interna, nu priveste opinia publica", sau le va pedepsi fara ezitare pentru a da un exemplu intregului cler. Sa speram ca, atunci cand va lua o decizie, o va face cu gandul in primul rand la milioanele de romani care au incredere totala in Biserica Ortodoxa.
In timp ce avocatii si jurnalistii-case de marcat nu au de dat socoteala decat in fata propriei constiinte (acolo unde e cazul), pentru clericii care se folosesc de astfel de argumente lucrurile sunt mult mai complicate. Tonul belicos, atacurile la persoana indreptate impotriva reporterilor si evitarea raspunsurilor transante la acuzatiile cat se poate de concrete care i se aduc Arhiepiscopului Teodosie fac un deserviciu intregii Biserici si mai ales acelor preoti si ierarhi care au un comportament ireprosabil.
Nu poti veni cu argumente strambe de genul "Teodosie a vrut sa faca un bine", "a crezut ca banii
pe care i-au dat reporterii erau un cadou", "este o lovitura data chiar din interiorul Bisericii" si sa speri, in acelasi timp, ca vei mai putea predica unei tari aflate in cautare disperata de modele de comportament moral. Poate o vreme vei mai putea convinge acea patura a populatiei mai putin educata, dar in nici un caz nu vei mai avea rezonanta in inimile si mintile oamenilor care imping Romania inainte si care sunt prea satui de minciunile si matrapazlacurile politicienilor ca sa mai aiba vreo urma de toleranta pentru un comportament similar din partea preotilor.
In ochii lor, astfel de raspunsuri caraghioase, care le insulta inteligenta, pun Biserica in intregul ei intr-o lumina proasta. Cu atat mai mult cu cat, prin comparatie, alte institutii vitale ale Romaniei au inceput sa dea semne palpabile ca nu le mai este indiferent ce cred cetatenii. si fac progrese vizibile.
In urma cu o luna, Romania libera a inceput o serie de articole despre o alta afacere
revoltatoare si ilegala – radarele "private". Dupa primele dezvaluiri care au demonstrat ca aceasta inginerie financiara nu ajuta la cresterea sigurantei rutiere, in schimb imbogateste niste firme private cu sustinere in politie si politica, reactia autoritatilor a fost similara cu aceea a Arhiepiscopului Tomisului: Romania libera nu doreste radare pe sosele, nu vrea un trafic
mai sigur, vrea mai multi morti pe sosele. O sa aveti oameni pe constiinta, ni s-a spus.
Un asemenea artificiu logic tembel nu era altceva decat o diversiune menita sa abata atentia de la esenta problemei: in loc sa ajunga la stat, pentru a fi investiti in masuri de siguranta rutiera, banii din amenzi ajungeau, in proportie de aproape 80%, in buzunarul unor firme private si, probabil, al unor politisti, primari si politicieni corupti. smecherii care pusesera mana pe o afacere de zeci de milioane de euro credeau ca o vor putea pastra atacand demersul ziarului nostru. Pentru asta, au incercat sa mute discutia catre jurnalistii iresponsabili care nu isi doresc altceva decat sa vada cat mai multi oameni morti pe sosele, convinsi ca astfel vor reusi sa scape de acuzatiile de evidenta ilegalitate, sustinute cu argumente juridice imbatabile.
In final insa, presiunea opiniei publice, a numerosilor specialisti in politici publice, inclusiv a unor primari care au refuzat sa fie partasi intr-o afacere oneroasa, a infrant inertia autoritatilor si le-au obligat sa ceara intrarea in legalitate. Radarele "private" au fost inchise.
Ziua in care Guvernul a anuntat suspendarea radarelor "private" a coincis cu ziua in care ziarul nostru a publicat investigatia despre rotitele coruptiei din Arhiepiscopia Tomisului. Vor lua masuri la fel de drastice liderii Bisericii Ortodoxe?
Din pacate, la aceasta intrebare este dificil de raspuns. Surprinzator si trist, in anii trecuti statul a dat mai multe semne de reforma decat Biserica. si avand in vedere cat de departe este administratia Romaniei de standardele europene, concluzia nu este nici pe departe magulitoare pentru BOR. Doar doua exemple: politicienii au acceptat in final sa fie verificati in privinta legaturilor cu Securitatea (atat cat ne mai permit azi arhivele), preotii – nu; politicienii au acceptat sa-si declare averile, inaltii prelati – nu.
Daca inainte de 1990 Biserica ramasese pentru multi romani ultimul bastion de speranta in fata unui stat opresor, astazi am ajuns in situatia de a astepta de la stat sa dea un semnal de curatire in randul preotimii: sansele ca Parchetul
sa ancheteze cu impartialitate cazul Teodosie sunt mult mai mari decat cele ca ancheta interna a BOR sa transeze cu fermitate acuzatiile care i se aduc inaltului prelat.
Este adevarat insa ca aceasta presupunere se bazeaza pe reactiile din trecut fata de cazuri similare. Intre timp insa, a avut loc o schimbare extrem de importanta: Biserica are un nou Patriarh, un pastor pe care multi il vad ca pe un adevarat reformator. Avand in vedere magnitudinea reactiilor si nenumaratele dezvaluiri care au urmat investigatiei Romaniei libere, cazul Teodosie va fi un prim test important pentru cum intelege noul patriarh sa se raporteze la problemele care afecteaza grav credibilitatea Bisericii: le va baga sub pres, cum s-a intamplat in trecut, cu justificari sforaitoare de genul "Biserica trebuie sa ramana unita", "este o chestiune interna, nu priveste opinia publica", sau le va pedepsi fara ezitare pentru a da un exemplu intregului cler. Sa speram ca, atunci cand va lua o decizie, o va face cu gandul in primul rand la milioanele de romani care au incredere totala in Biserica Ortodoxa.
Miniştri PSD, la un pas de remaniere
Cristian Diaconescu şi Ecaterina Andronescu au fost foarte aproape de a fi evacuaţi din guvernul Boc. Constantin Niţă a fost avertizat de PDL.
Mircea Geoană a luat în calcul remanierea a doi dintre miniştrii săi: Cristian Diaconescu, ministrul de externe, şi Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei. Ideea ca aceştia doi să fie schimbaţi a venit ca urmare a nemulţumirilor legate de prestaţia lor în guvern. Conform unor surse din PSD, Geoană i-a imputat lui Diaconescu atitudinea în privinţa dosarului
„Republica Moldova”, dar şi „scurgerea” în presă a unui document
al diplomaţiei austriece.
În privinţa cazului „Moldova”, şeful MAE a nemulţumit prin reacţia prea „moale” şi prea „întârziată” la acu zaţiile lui Voronin şi, astfel, România ar fi ieşit cu imaginea şifonată. Faţă de prestaţia ministrului de externe au existat ne mul ţumiri şi la PDL. Democratliberalii au fost iritaţi de declaraţiile prea dure
ale lui Diaconescu faţă de omologul său italian, Franco Frattini, în problema ro mânilor din peninsulă.
Cati, probleme cu cotizaţia
Pentru ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, săptămâna trecută putea fi ultima petrecută în guvern. Marian Vanghelie, susţin surse din PSD, a vrut să o schimbe pentru că nu şi-ar fi plătit cotizaţia la partid. Andronescu a fost sprijinită să ajungă ministru de organizaţia de Bucureşti. Potrivit unor surse din PSD, Vanghelie ar fi fost nemulţumit că Andronescu colaborează prea stâns şi exclusiv cu secretarul de stat Mihnea Costoiu.
Motivul oficial al remanierii ar fi fost intrarea profesorilor în grevă generală. Dacă sindicatele din învăţământ nu renunţau la proteste, ministrul Andronescu şiar fi pierdut postul, chiar dacă între timp, ea ajunse să-şi regleze conturile cu Marian Vanghelie. A existat însă şi un contraargument „strategic” care a contat în amânarea deciziei de remaniere: partidul care procedează la schimbarea propriilor miniştri recunoaşte că a greşit. Şi nu ar fi dat bine pentru imaginea PSD să admită că reprezentanţii săi în guvern au greşit.
Mircea Geoană a luat în calcul remanierea a doi dintre miniştrii săi: Cristian Diaconescu, ministrul de externe, şi Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei. Ideea ca aceştia doi să fie schimbaţi a venit ca urmare a nemulţumirilor legate de prestaţia lor în guvern. Conform unor surse din PSD, Geoană i-a imputat lui Diaconescu atitudinea în privinţa dosarului
„Republica Moldova”, dar şi „scurgerea” în presă a unui document
al diplomaţiei austriece.
În privinţa cazului „Moldova”, şeful MAE a nemulţumit prin reacţia prea „moale” şi prea „întârziată” la acu zaţiile lui Voronin şi, astfel, România ar fi ieşit cu imaginea şifonată. Faţă de prestaţia ministrului de externe au existat ne mul ţumiri şi la PDL. Democratliberalii au fost iritaţi de declaraţiile prea dure
ale lui Diaconescu faţă de omologul său italian, Franco Frattini, în problema ro mânilor din peninsulă.
Cati, probleme cu cotizaţia
Pentru ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, săptămâna trecută putea fi ultima petrecută în guvern. Marian Vanghelie, susţin surse din PSD, a vrut să o schimbe pentru că nu şi-ar fi plătit cotizaţia la partid. Andronescu a fost sprijinită să ajungă ministru de organizaţia de Bucureşti. Potrivit unor surse din PSD, Vanghelie ar fi fost nemulţumit că Andronescu colaborează prea stâns şi exclusiv cu secretarul de stat Mihnea Costoiu.
Motivul oficial al remanierii ar fi fost intrarea profesorilor în grevă generală. Dacă sindicatele din învăţământ nu renunţau la proteste, ministrul Andronescu şiar fi pierdut postul, chiar dacă între timp, ea ajunse să-şi regleze conturile cu Marian Vanghelie. A existat însă şi un contraargument „strategic” care a contat în amânarea deciziei de remaniere: partidul care procedează la schimbarea propriilor miniştri recunoaşte că a greşit. Şi nu ar fi dat bine pentru imaginea PSD să admită că reprezentanţii săi în guvern au greşit.
Adio credit de nevoi personale
Costurile aplicate de bănci pentru împrumuturile de consum au ajuns absolut prohibitive. În unele situaţii, Dobânda Anuală Efectivă ajunge să fie de peste 20 de ori mai mare decât valorile EURIBOR.
Creditul de nevoi personale a ajuns, în România, exponat pentru vitrină. O simplă privire aruncată pe nivelul dobânzilor practicate de bănci arată clar că instituţiile de credit nu mai au apetit pentru astfel de împrumuturi. Costurile totale ajung să depăşească de aproape 30 de ori nivelul dobânzilor medii la euro. Raiffeisen Bank, de exemplu, a treia bancă din România, propune potenţialilor clienţi să ia credite la o Dobândă Anuală Efectivă de 31,6% pe an, valoare de peste 20 de ori mai mare decât indicatorul în funcţie de care se calculează dobânda variabilă, adică EURIBOR la şase luni (1,527% în prezent).
De precizat este faptul că, în situaţia în care se împrumută în nume propriu de pe pieţele externe, băncile din România iau credite la o dobândă aproximativă EURIBOR+5-6%, având în vedere riscul de ţară al României.
Campioanele dobânzilor mari sunt şi ocupantele primelor locuri din sistemul bancar ca nivel al activelor. Astfel, în afară de Raiffeisen
, în topul celor mai scumpe zece bănci regăsim şi BCR (liderul sistemului bancar), BRD (locul 2), precum şi alte bănci de top 10 cum ar fi Bancpost, UniCredit Ţiriac, Alpha Bank sau Piraeus Bank. Astfel, BCR are o DAE de 21,10% pentru creditul de nevoi personale oferit promoţional până la finele lunii mai. Dobânda nu poate fi raportată la EURIBOR pentru că ea este calculată în funcţie de o dobândă proprie a băncii. BRD calculează dobânda în funcţie de EURIBOR la 3 luni (0,818), context în care DAE este de 22 de ori mai mare decât dobânda medie. UniCredit Ţiriac are costuri
totale de 22,84% pe an, adică de 15 ori mai mare decât valoarea EURIBOR la şase luni. La Alpha Bank, rata de multiplicare este de 17 faţă de EURIBOR la şase luni, la Bancpost de 29, iar la Piraeus Bank de 24.
Creditul de nevoi personale a ajuns, în România, exponat pentru vitrină. O simplă privire aruncată pe nivelul dobânzilor practicate de bănci arată clar că instituţiile de credit nu mai au apetit pentru astfel de împrumuturi. Costurile totale ajung să depăşească de aproape 30 de ori nivelul dobânzilor medii la euro. Raiffeisen Bank, de exemplu, a treia bancă din România, propune potenţialilor clienţi să ia credite la o Dobândă Anuală Efectivă de 31,6% pe an, valoare de peste 20 de ori mai mare decât indicatorul în funcţie de care se calculează dobânda variabilă, adică EURIBOR la şase luni (1,527% în prezent).
De precizat este faptul că, în situaţia în care se împrumută în nume propriu de pe pieţele externe, băncile din România iau credite la o dobândă aproximativă EURIBOR+5-6%, având în vedere riscul de ţară al României.
Campioanele dobânzilor mari sunt şi ocupantele primelor locuri din sistemul bancar ca nivel al activelor. Astfel, în afară de Raiffeisen
, în topul celor mai scumpe zece bănci regăsim şi BCR (liderul sistemului bancar), BRD (locul 2), precum şi alte bănci de top 10 cum ar fi Bancpost, UniCredit Ţiriac, Alpha Bank sau Piraeus Bank. Astfel, BCR are o DAE de 21,10% pentru creditul de nevoi personale oferit promoţional până la finele lunii mai. Dobânda nu poate fi raportată la EURIBOR pentru că ea este calculată în funcţie de o dobândă proprie a băncii. BRD calculează dobânda în funcţie de EURIBOR la 3 luni (0,818), context în care DAE este de 22 de ori mai mare decât dobânda medie. UniCredit Ţiriac are costuri
totale de 22,84% pe an, adică de 15 ori mai mare decât valoarea EURIBOR la şase luni. La Alpha Bank, rata de multiplicare este de 17 faţă de EURIBOR la şase luni, la Bancpost de 29, iar la Piraeus Bank de 24.
Paparazzo Obama bombardează presa cu sute de fotografii de familie
Marca Obama” se vinde cu sute de imagini ale preşedintelui, fiicelor, soţiei, câinelui etc, pentru a crea impresia că nimeni nu are ce ipostază „să fure”
„În următoarele 100 de zile, voi învăţa să nu am nevoie de prompter”, le-a promis preşedintele jurnaliştilor acreditaţi la Casa Albă
Pentru a le face în ciudă sutelor de paparazzi care de-abia aşteaptă să prindă un instantaneu cu preşedintele SUA, Casa Albă a decis să difuzeze sute de fotografii „de familie”, care să construiască „marca Obama” – preşedintele „prietenos”, mereu accesibil publicului, dar şi dedicat familiei. Momentele tandre dintre Barack şi soţia Michelle, jocurile dintre fiicele Malia (10 ani) şi Sacha (7 ani) în grădina Casei
Albe sau aventurile ultimului venit în familie, căţelul Bo – nenumărate ipostaze de familie apar fotografiate în „versiuni oficiale”, care pot fi reproduse gratuit de către presa mondială.
Astfel, se creează impresia că paparazzi nici nu mai au ce „fura”, relatează cotidianul britanic The Times. „Dacă nu există imagini, creezi o problemă de cerere şi ofertă, unde oferta nu există, iar cererea e uriaşă”, a explicat Robert Gibbs, purtătorul de cuvânt al lui Obama. În schimb, odată ce presa are acces la nenumărate fotografii oficiale care reflectă nu doar ipostazele oficiale în care apare preşedintele, foamea după „marca Obama” a publicului este ţinută sub control.
Bunica intră în scenă
Asigurând un flux continuu de fotografii, consilierii lui Obama au temei să-şi ducă la îndeplinire ameninţările că autorii unor „fotografii neautorizate” îşi vor pierde dreptul de a participa la evenimente. „Dacă există cât de cât ofertă continuă, scazi preţul şi paparazzi nu mai sunt parte a ecuaţiei”, crede Gibbs.
Pe de altă parte, nicio fotografie publicată nu este „întâmplătoare”, ci se înscrie într-un plan atent urmărit de către Desiree Rogers – o prietenă dintre oamenii influenţi din Chicago pe care îi frecventa familia Obama, devenită acum secretară de protocol la Casa
Albă. Rogers alege ce fotografii să fie publicate şi ce interviuri să fie acordate, de pildă, unul acordat de mama lui Michelle de „Ziua Mamei”, în care declara că „este uşor să fii bunică, dacă ai copii atât de buni”. „Avem cel mai bun
brand din lume: marca Obama. Posibilităţile noastre sunt nelimitate”, consideră Rogers.
Ea are grijă de imaginea fiecărui membru al familiei Obama este obsedată să nu repete greşeli din trecut, când presa a ajuns să o ia peste picior pe Chelsea Clinton şi să o descrie drept „urâtă”. În plus
, Obama însuşi „îşi lucrează” propria imagine în acord cu strategia urmărită de Rogers, fără să evite a se autoironiza în legătură cu obiceiul de a-şi citi discursurile de pe prompter. „În cursul următoarelor 100 de zile, voi învăţa să nu mai am nevoie de prompter şi Joe Biden (vicepreşedintele – n.r.) va învăţa să îl folosească”, a declarat Obama la dineul tradiţional în onoarea corespondenţilor de presă acreditaţi la Casa Albă.
„În următoarele 100 de zile, voi învăţa să nu am nevoie de prompter”, le-a promis preşedintele jurnaliştilor acreditaţi la Casa Albă
Pentru a le face în ciudă sutelor de paparazzi care de-abia aşteaptă să prindă un instantaneu cu preşedintele SUA, Casa Albă a decis să difuzeze sute de fotografii „de familie”, care să construiască „marca Obama” – preşedintele „prietenos”, mereu accesibil publicului, dar şi dedicat familiei. Momentele tandre dintre Barack şi soţia Michelle, jocurile dintre fiicele Malia (10 ani) şi Sacha (7 ani) în grădina Casei
Albe sau aventurile ultimului venit în familie, căţelul Bo – nenumărate ipostaze de familie apar fotografiate în „versiuni oficiale”, care pot fi reproduse gratuit de către presa mondială.
Astfel, se creează impresia că paparazzi nici nu mai au ce „fura”, relatează cotidianul britanic The Times. „Dacă nu există imagini, creezi o problemă de cerere şi ofertă, unde oferta nu există, iar cererea e uriaşă”, a explicat Robert Gibbs, purtătorul de cuvânt al lui Obama. În schimb, odată ce presa are acces la nenumărate fotografii oficiale care reflectă nu doar ipostazele oficiale în care apare preşedintele, foamea după „marca Obama” a publicului este ţinută sub control.
Bunica intră în scenă
Asigurând un flux continuu de fotografii, consilierii lui Obama au temei să-şi ducă la îndeplinire ameninţările că autorii unor „fotografii neautorizate” îşi vor pierde dreptul de a participa la evenimente. „Dacă există cât de cât ofertă continuă, scazi preţul şi paparazzi nu mai sunt parte a ecuaţiei”, crede Gibbs.
Pe de altă parte, nicio fotografie publicată nu este „întâmplătoare”, ci se înscrie într-un plan atent urmărit de către Desiree Rogers – o prietenă dintre oamenii influenţi din Chicago pe care îi frecventa familia Obama, devenită acum secretară de protocol la Casa
Albă. Rogers alege ce fotografii să fie publicate şi ce interviuri să fie acordate, de pildă, unul acordat de mama lui Michelle de „Ziua Mamei”, în care declara că „este uşor să fii bunică, dacă ai copii atât de buni”. „Avem cel mai bun
brand din lume: marca Obama. Posibilităţile noastre sunt nelimitate”, consideră Rogers.
Ea are grijă de imaginea fiecărui membru al familiei Obama este obsedată să nu repete greşeli din trecut, când presa a ajuns să o ia peste picior pe Chelsea Clinton şi să o descrie drept „urâtă”. În plus
, Obama însuşi „îşi lucrează” propria imagine în acord cu strategia urmărită de Rogers, fără să evite a se autoironiza în legătură cu obiceiul de a-şi citi discursurile de pe prompter. „În cursul următoarelor 100 de zile, voi învăţa să nu mai am nevoie de prompter şi Joe Biden (vicepreşedintele – n.r.) va învăţa să îl folosească”, a declarat Obama la dineul tradiţional în onoarea corespondenţilor de presă acreditaţi la Casa Albă.
Primii paşi ai guvernului Boc spre marea descentralizare
Membrii executivului au aprobat ieri legile prin care autorităţile locale primesc atribuţiile de administrare în domeniile sănătate, poliţie şi sport.
Guvernul a aprobat legile pentru transferul către autorităţile locale a atribuţiilor de administrare în sănătate, poliţie şi sport, a anunţat ieri premierul Emil Boc. Totodată, proiectele de acte normative privind descentralizarea în educaţie, agricultură, cultură şi muncă sunt în stadiu de avizare şi urmează să fie discutate în guvern în maximum zece zile. „Au fost elaborate mai multe proiecte de lege privind descentralizarea, care prevăd înfiinţarea poliţiei locale, descentralizarea în agricultură şi transmiterea spitalelor şi bazelor sportive în administrarea autorităţilor locale”, a declarat, după şedinţa de miercurea trecută a executivului, vicepremierul Dan Nica.
Procesul de descentralizare va continua cu transferul de atribuţii şi în alte domenii, respectiv ordine şi siguranţă publică, asistenţă socială sau transporturi
.
Directorii de şcoli, numiţi de autorităţile locale
În domeniul învăţământului preuniversitar de stat, vor fi cedate atribuţiile de organizare a reţelelor şcolare şi de numire sau eliberare din funcţie a directorilor. „Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la procesul de decizie în unităţile de învăţământ va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice, iar finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost
pe elev, acoperite integral de la bugetul de stat”, se arată într-un document
obţinut de agenţia de ştiri Mediafax.
În domeniul asistenţei sociale, vor fi stabilite, de asemenea, standarde de cost şi calitate
, iar Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului vor fi reorganizate şi restructurate.
„În domeniul transporturilor, se va proceda la descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea ministerului, a inspecţiei rutiere şi a metroului. Vor fi trecute în administrarea autorităţilor locale atât agenţiile teritoriale ale Autorităţii Rutiere Române, cât şi reprezentanţele judeţene ale Registrului Auto Român, direcţiile judeţene de drumuri şi poduri din subordinea Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Dumuri, precum şi porturile fluviale şi fluvio-maritime şi aeroporturile de sub autoritatea ministerului”, se mai arată în document.
Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi
În turism
se vor descentraliza anumite activităţi de promovare turistică, plajele maritime şi fluviale. În sănătate se vor transfera spitalele către autorităţile locale, la „pachet” cu dreptul de a numi directorii acestora.
Pe de altă parte, în agricultură, terenurile din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului vor fi cedate către comunităţile locale, iar atribuţiile legate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală vor fi transferate consiliilor judeţene. Mai mult, vor fi descentralizate Romsilva, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, precum şi Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Totodată, vor fi înfiinţate Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi. Atribuţiile legate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor fi împărţite între administraţia centrală, în proporţie de 20% şi cea locală, în proporţie de 80%.
Pe segmentul cultură vor fi descentralizate instituţiile rămase în subordinea ministerului de resort şi ai căror beneficiari sunt comunităţile locale. Totodată, vor fi transferate direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional, dar şi cinematografele.
Legile vor trebui modificate
Odată cu descentralizarea, va trebui modificată şi legislaţia curentă în domeniu.
Este vorba despre modificarea unor norme privind administraţia publică locală, instituţia prefectului, statutul funcţionarilor publici, finanţele publice locale, organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social sau legea privind proprietatea publică. Premierul Emil Boc crede că toate aceste eforturi vor da rezultate.
“Descentralizarea e în folosul cetăţeanului, pentru că îi permite să-şi rezolove acasă acele probleme pe care le rezolva la Bucureşti. Economiseşte timp
şi bani”, a afirmat el recent.
BANI EUROPENI
România riscă să piardă 10 milioane de euro
Membrii executivului au analizat ieri şi faptul că România riscă să piardă fonduri europene de preaderare, în valoare
totală de peste 10 milioane euro, transmite Mediafax.
Guvernul a aprobat legile pentru transferul către autorităţile locale a atribuţiilor de administrare în sănătate, poliţie şi sport, a anunţat ieri premierul Emil Boc. Totodată, proiectele de acte normative privind descentralizarea în educaţie, agricultură, cultură şi muncă sunt în stadiu de avizare şi urmează să fie discutate în guvern în maximum zece zile. „Au fost elaborate mai multe proiecte de lege privind descentralizarea, care prevăd înfiinţarea poliţiei locale, descentralizarea în agricultură şi transmiterea spitalelor şi bazelor sportive în administrarea autorităţilor locale”, a declarat, după şedinţa de miercurea trecută a executivului, vicepremierul Dan Nica.
Procesul de descentralizare va continua cu transferul de atribuţii şi în alte domenii, respectiv ordine şi siguranţă publică, asistenţă socială sau transporturi
.
Directorii de şcoli, numiţi de autorităţile locale
În domeniul învăţământului preuniversitar de stat, vor fi cedate atribuţiile de organizare a reţelelor şcolare şi de numire sau eliberare din funcţie a directorilor. „Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la procesul de decizie în unităţile de învăţământ va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice, iar finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost
pe elev, acoperite integral de la bugetul de stat”, se arată într-un document
obţinut de agenţia de ştiri Mediafax.
În domeniul asistenţei sociale, vor fi stabilite, de asemenea, standarde de cost şi calitate
, iar Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului vor fi reorganizate şi restructurate.
„În domeniul transporturilor, se va proceda la descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea ministerului, a inspecţiei rutiere şi a metroului. Vor fi trecute în administrarea autorităţilor locale atât agenţiile teritoriale ale Autorităţii Rutiere Române, cât şi reprezentanţele judeţene ale Registrului Auto Român, direcţiile judeţene de drumuri şi poduri din subordinea Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Dumuri, precum şi porturile fluviale şi fluvio-maritime şi aeroporturile de sub autoritatea ministerului”, se mai arată în document.
Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi
În turism
se vor descentraliza anumite activităţi de promovare turistică, plajele maritime şi fluviale. În sănătate se vor transfera spitalele către autorităţile locale, la „pachet” cu dreptul de a numi directorii acestora.
Pe de altă parte, în agricultură, terenurile din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului vor fi cedate către comunităţile locale, iar atribuţiile legate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală vor fi transferate consiliilor judeţene. Mai mult, vor fi descentralizate Romsilva, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, precum şi Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Totodată, vor fi înfiinţate Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi. Atribuţiile legate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor fi împărţite între administraţia centrală, în proporţie de 20% şi cea locală, în proporţie de 80%.
Pe segmentul cultură vor fi descentralizate instituţiile rămase în subordinea ministerului de resort şi ai căror beneficiari sunt comunităţile locale. Totodată, vor fi transferate direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional, dar şi cinematografele.
Legile vor trebui modificate
Odată cu descentralizarea, va trebui modificată şi legislaţia curentă în domeniu.
Este vorba despre modificarea unor norme privind administraţia publică locală, instituţia prefectului, statutul funcţionarilor publici, finanţele publice locale, organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social sau legea privind proprietatea publică. Premierul Emil Boc crede că toate aceste eforturi vor da rezultate.
“Descentralizarea e în folosul cetăţeanului, pentru că îi permite să-şi rezolove acasă acele probleme pe care le rezolva la Bucureşti. Economiseşte timp
şi bani”, a afirmat el recent.
BANI EUROPENI
România riscă să piardă 10 milioane de euro
Membrii executivului au analizat ieri şi faptul că România riscă să piardă fonduri europene de preaderare, în valoare
totală de peste 10 milioane euro, transmite Mediafax.
Fostul ministru al justitiei Iosif Chiuzbaian vrea un loc in CSM
ostul ministru al justitiei, Gavril Iosif Chiuzbaian (foto), si fostul procuror general al României, Mircea Criste, candideaza pentru functia de membru CSM din partea societatii civile, numarul total al persoanelor înscrise pentru acest post ajungând la opt. Gavril Iosif Chiuzbaian, propus pentru aceasta functie de Uniunea Juristilor din România, a fost ministru al justitiei în perioada 1994-1996. Mircea Criste a fost procuror general al Parchetului
de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, în perioada 1998-2001, si ambasador al României în Macedonia, si a fost propus de Fundatia România pentru Democratie. Pe lânga acestia, la functia de membru al CSM din partea societatii civile candideaza si avocatul Antonie Popescu, din partea Asociatiei 21 Decembrie, avocatul Gheorghe Popescu, propus de Comisariatul pentru Societatea Civila, Corina Adriana Dumitrescu, rectorul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, si profesorul universitar doctor în drept Elena Simina Tanasescu, de la Institutul pentru Politici Publice. Si membrii Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie spera ca avocatul Virgil Melnic sa îi reprezinte în CSM. Pe de alta parte, Asociatia Victimelor Mineriadelor a propus pentru membru CSM o persoana în vârsta de 77 de ani, Istrate Serafim, consilierul juridic al asociatiei. Senatorii din Comisia juridica îi vor audia, mâine, pe cei opt candidati. Dupa aceste audieri, fiecare candidat va primi de la Comisia juridica din Senat un aviz fie favorabil, fie nefavorabil, dupa care toti senatorii îsi vor da voturile pentru alegerea unui singur membru CSM din partea societatii civile. Postul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societatii civile este liber de mai bine de doi ani, Senatul având responsabilitatea de a desemna un nou membru.
de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, în perioada 1998-2001, si ambasador al României în Macedonia, si a fost propus de Fundatia România pentru Democratie. Pe lânga acestia, la functia de membru al CSM din partea societatii civile candideaza si avocatul Antonie Popescu, din partea Asociatiei 21 Decembrie, avocatul Gheorghe Popescu, propus de Comisariatul pentru Societatea Civila, Corina Adriana Dumitrescu, rectorul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, si profesorul universitar doctor în drept Elena Simina Tanasescu, de la Institutul pentru Politici Publice. Si membrii Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie spera ca avocatul Virgil Melnic sa îi reprezinte în CSM. Pe de alta parte, Asociatia Victimelor Mineriadelor a propus pentru membru CSM o persoana în vârsta de 77 de ani, Istrate Serafim, consilierul juridic al asociatiei. Senatorii din Comisia juridica îi vor audia, mâine, pe cei opt candidati. Dupa aceste audieri, fiecare candidat va primi de la Comisia juridica din Senat un aviz fie favorabil, fie nefavorabil, dupa care toti senatorii îsi vor da voturile pentru alegerea unui singur membru CSM din partea societatii civile. Postul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societatii civile este liber de mai bine de doi ani, Senatul având responsabilitatea de a desemna un nou membru.
Liviu Negoiţă are slăbiciune la femei, mai ales când vine vorba de afaceri
Primarul Sectorului 3, Liviu Negoiţă, a dat încă o dată dovadă că ştie să-şi trateze cu respect prietenii şi să alimenteze relaţiile. Şi dacă tot are acces la banii publici, se pricepe mai bine ca oricine să le alimenteze şi conturile. O astfel de prietenie trainică este cea dintre edil şi o afaceristă blondă, Liliana Călin. Blonda deţine 10% din acţiunile firmei
King Industrial Entreprises SRL, alături de doi cetăţeni turci, Bekar Mustafa şi Atalay Tamer. Practic, firma s-a abonat la banii publici şi ştie să furnizeze orice este necesar unui sector, şi mai ales unei primării unde are un prieten atåt de apropiat.
Dar nu oricum, ci pe bani grei. Iar societatea la care este acţionară blonda se şi mândreşte cu acest lucru. În pagina de prezentare a site-ului firmei sunt afişate lucrările efectuate în parcul Titan Bucureşti din Sectorul 3, este menţionată şi execuţia unor făntâni pe Bulevardul Unirii, din acelaşi sector păstorit de Liviu Negoiţă.
Un leagăn = o maşină
Ca şi grad de comparaţie, un simplu leagăn costă cât un autoturism
Matiz la firma unde activează prietena lui Negoiţă. Spre exemplu, firma
King Industrial Entreprises a încercat să vândă un ansamblu de joacă (tobogan şi un leagăn) la suma de 20.570 de euro şi în oraşul Slobozia. Oferta mai conţinea şi alte 36 de leagăne de diferite tipuri cu preţuri între 2.459 şi 4.860 euro/ bucata. Practic, conform ofertei King Industrial Entreprises, un leagăn echivalează la preţ cu o maşină nou-nouţă. Coşurile de gunoi costau 117 euro/bucata, iar băncile pentru parc ajungeau la 283 euro/bucata.
King Industrial Entreprises SRL, alături de doi cetăţeni turci, Bekar Mustafa şi Atalay Tamer. Practic, firma s-a abonat la banii publici şi ştie să furnizeze orice este necesar unui sector, şi mai ales unei primării unde are un prieten atåt de apropiat.
Dar nu oricum, ci pe bani grei. Iar societatea la care este acţionară blonda se şi mândreşte cu acest lucru. În pagina de prezentare a site-ului firmei sunt afişate lucrările efectuate în parcul Titan Bucureşti din Sectorul 3, este menţionată şi execuţia unor făntâni pe Bulevardul Unirii, din acelaşi sector păstorit de Liviu Negoiţă.
Un leagăn = o maşină
Ca şi grad de comparaţie, un simplu leagăn costă cât un autoturism
Matiz la firma unde activează prietena lui Negoiţă. Spre exemplu, firma
King Industrial Entreprises a încercat să vândă un ansamblu de joacă (tobogan şi un leagăn) la suma de 20.570 de euro şi în oraşul Slobozia. Oferta mai conţinea şi alte 36 de leagăne de diferite tipuri cu preţuri între 2.459 şi 4.860 euro/ bucata. Practic, conform ofertei King Industrial Entreprises, un leagăn echivalează la preţ cu o maşină nou-nouţă. Coşurile de gunoi costau 117 euro/bucata, iar băncile pentru parc ajungeau la 283 euro/bucata.
Guvernul preda puterea
xecutivul a aprobat strategiile care vor permite descentralizarea * Ele vor fi puse in aplicare din 2010 * Politia locala, educatia, sanatatea, sportul, vor fi coordonate la nivel judetean.
Serviciile medicale, cele de paza si protectie, educatia, activitatile sportive si cele pentru tineret vor fi aduse cat mai aproape de comunitate. Guvernul a aprobat ieri strategia de descentralizare in sanatate, regulamentul de descentralizare
a activitatilor sportive si un proiect de lege de infiintare a Politiei locale. Urmeaza ca in urmatoarele zece zile sa fie discutate si strategiile in educatie, agricultura, cultura si munca.
Astfel se desfiinteaza politia comunitara si este infiitata politia locala, deciziile importante al econsiliilor de administratie a spitalelor vor fi luate si cu implicarea comunitatii locale. De asemenea, autoritatile locale vor putea alege daca vor sa se implice mai mult in activitatile sportive ale comunitatilor. Descentralizarea va fi efectiva incepand din 2010.
"Descentralizarea inseamna ca vom conferi autoritatilor locale sau judetene atributii prerogative, insotite de resurse financiare pentru a rezolva mai bine problemele cu care se confrunta oamenii din comunitatile locale. Este de fapt o aplicare a principiului subsidiaritatii, care spune ca decizia trebuie sa fie luata de autoritatile care sunt cele mai apropiate de cetatean", a spus Emil Boc dupa sedinta extraordinara de Guvern de ieri. Premierul a subliniat insa ca acest lucru nu inseamna ca statul isi pierde controlul asupra modului in care aceste activitati sunt derulate. "Ne pastram la nivel national competentele de verificare, control si de standarde nationale, care sunt urmarite sa se aplice peste tot in tara, intr-o maniera unitara si potrivit prevederilor legale
", a precizat Boc. Concret, Guvernul a aprobat, prin Hotarare, Strategia de descentralizare din sistemul de sanatate, care va intra in vigoare de la 1 septembrie, iar din punct de vedere financiar
de la 1 ianuarie 2010.
Premierul a anuntat ca a fost adoptat si un proiect de lege privind Politia Locala. "Este un proiect de lege care stabileste competente specifice autoritatilor locale in domeniul ordinii si linistii publice, a disciplinei in constructii, a protectiei mediului, a disciplinei comerciale, a evidentei persoanelor, precum si a circulatiei pe drumurile publice. E o prerogativa pe care pana acum politiile comunitare existente nu au avut-o si care va da, dupa momentul adoptarii acestui proiect de lege, competente sporite primarilor si consiliilor locale, pentru a putea face fata provocarilor pe care le au din partea circulatiei pe drumurile publice din interiorul
localitatilor", a explicat Emil Boc. "Vor exista doua politii, cea locala si cea nationala. Actuala Politie Comunitara va disparea si va fi integrata in Politia locala", a declarat, ministrul Internelor, Dan Nica. Noua structura va sprijini serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor in activitatea pe teren si va putea include, prin detasare, politisti din unitatile teritoriale ale Politiei Romane. "Politia locala va avea o uniforma diferita de politia nationala, tocmai pentru ca sa poata sa fie identificati si sa poata mai usor sa se prezinte in fata oamenilor, sa stie fiecare cand vine in control ca are dreptul, ca este politist local", a spus Nica.
La Minister, sport de performanta
Procesul de descentralizare in ceea ce priveste sportul si tineretul va fi realizat progresiv, la solicitarea administratiei publice locale. "Dupa negocierile cu structurile asociative, am decis ca tot ceea ce tine de sportul de performanta ramane in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului, urmand sa descentralizam restul activitatii sportive, respectiv activitatii de tineret. Autoritatile locale vor face o solicitare catre minister, dupa ce acesta va transmite in prealabil fiecarei autoritati publice locale o lista cu toata baza materiala care urmeaza sa fie supusa descentralizarii, cu numarul de personal si bugetul aferent", a declarat ministrul de resort, Monica Iacob Ritzi. Ea a aratat ca sunt presedinti de consilii judetene sau autoritati locale care nu doresc preluarea bazelor in administrare, ci prefera o formula agreata si de Uniunea Europeana, respectiv de asociere cu ministerul, clubul sportiv municipal si, eventual, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. "Am lasat aceasta posibilitate de a alege fiecarei autoritati publice si locale, iar descentralizarea va fi realizata dupa o formula agreata de fiecare in parte. Pana la sfarsitul lunii mai, ministerul va transmite tuturor autoritatilor locale listele cu tot ceea ce se va descentraliza", a spus Ritzi. In structura ministerului vor fi infiintate opt inspectorate regionale pentru tineret si sport, prin care institutia centrala isi va exercita atributiile de control, si toate directiile judetene de tineret si sport vor fi trecute in subordinea consiliilor judetene.
Spitalele in curtea municipalitatilor
Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, ieri ca Guvernul a adoptat strategia de descentralizare in sistemul de sanatate si ca urmeaza sa fie adoptate patru acte normative: Legea descentralizarii in sanatate
, Legea sanatatii publice, HG privind infiintarea Institutului National de Sanatate Publica si HG privind infiintarea Institutului National de Medicina Legala. Primele doua acte normative vor fi elaborate pana la 1 iulie si vor intra in vigoare la 1 septembrie. De la 1 ianuarie, spitalele vor trece in administrarea autoritatilor locale astfel: spitalele judetene vor fi administrate de consiliile judetene, spitalele municipale de consiliile municipale, iar cele orasenesti de consiliile locale. Spitalele regionale si cele de interes national precum si sistemul de urgente vor ramane in subordinea Ministerului Sanatatii.
Directori numiti pe plan local
Directorul spitalului va fi numit de autoritatea locala, la propunerea consiliului de administratie al spitalului. Acesta va fi fie medic, fie absolvent de studii superioare in alt domeniu decat medicina, care trebuie sa aiba studii postuniversitare de trei ani in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica. Primul curs al acestei scoli va incepe la 1 octombrie 2009. Bazac a declarat ca, prin Legea descentralizarii in sanatate, vor fi transferate totodata directiile de sanatate publica in subordinea consiilor judetene, sub numele de directii de asistenta medicala
.
Serviciile medicale, cele de paza si protectie, educatia, activitatile sportive si cele pentru tineret vor fi aduse cat mai aproape de comunitate. Guvernul a aprobat ieri strategia de descentralizare in sanatate, regulamentul de descentralizare
a activitatilor sportive si un proiect de lege de infiintare a Politiei locale. Urmeaza ca in urmatoarele zece zile sa fie discutate si strategiile in educatie, agricultura, cultura si munca.
Astfel se desfiinteaza politia comunitara si este infiitata politia locala, deciziile importante al econsiliilor de administratie a spitalelor vor fi luate si cu implicarea comunitatii locale. De asemenea, autoritatile locale vor putea alege daca vor sa se implice mai mult in activitatile sportive ale comunitatilor. Descentralizarea va fi efectiva incepand din 2010.
"Descentralizarea inseamna ca vom conferi autoritatilor locale sau judetene atributii prerogative, insotite de resurse financiare pentru a rezolva mai bine problemele cu care se confrunta oamenii din comunitatile locale. Este de fapt o aplicare a principiului subsidiaritatii, care spune ca decizia trebuie sa fie luata de autoritatile care sunt cele mai apropiate de cetatean", a spus Emil Boc dupa sedinta extraordinara de Guvern de ieri. Premierul a subliniat insa ca acest lucru nu inseamna ca statul isi pierde controlul asupra modului in care aceste activitati sunt derulate. "Ne pastram la nivel national competentele de verificare, control si de standarde nationale, care sunt urmarite sa se aplice peste tot in tara, intr-o maniera unitara si potrivit prevederilor legale
", a precizat Boc. Concret, Guvernul a aprobat, prin Hotarare, Strategia de descentralizare din sistemul de sanatate, care va intra in vigoare de la 1 septembrie, iar din punct de vedere financiar
de la 1 ianuarie 2010.
Premierul a anuntat ca a fost adoptat si un proiect de lege privind Politia Locala. "Este un proiect de lege care stabileste competente specifice autoritatilor locale in domeniul ordinii si linistii publice, a disciplinei in constructii, a protectiei mediului, a disciplinei comerciale, a evidentei persoanelor, precum si a circulatiei pe drumurile publice. E o prerogativa pe care pana acum politiile comunitare existente nu au avut-o si care va da, dupa momentul adoptarii acestui proiect de lege, competente sporite primarilor si consiliilor locale, pentru a putea face fata provocarilor pe care le au din partea circulatiei pe drumurile publice din interiorul
localitatilor", a explicat Emil Boc. "Vor exista doua politii, cea locala si cea nationala. Actuala Politie Comunitara va disparea si va fi integrata in Politia locala", a declarat, ministrul Internelor, Dan Nica. Noua structura va sprijini serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor in activitatea pe teren si va putea include, prin detasare, politisti din unitatile teritoriale ale Politiei Romane. "Politia locala va avea o uniforma diferita de politia nationala, tocmai pentru ca sa poata sa fie identificati si sa poata mai usor sa se prezinte in fata oamenilor, sa stie fiecare cand vine in control ca are dreptul, ca este politist local", a spus Nica.
La Minister, sport de performanta
Procesul de descentralizare in ceea ce priveste sportul si tineretul va fi realizat progresiv, la solicitarea administratiei publice locale. "Dupa negocierile cu structurile asociative, am decis ca tot ceea ce tine de sportul de performanta ramane in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului, urmand sa descentralizam restul activitatii sportive, respectiv activitatii de tineret. Autoritatile locale vor face o solicitare catre minister, dupa ce acesta va transmite in prealabil fiecarei autoritati publice locale o lista cu toata baza materiala care urmeaza sa fie supusa descentralizarii, cu numarul de personal si bugetul aferent", a declarat ministrul de resort, Monica Iacob Ritzi. Ea a aratat ca sunt presedinti de consilii judetene sau autoritati locale care nu doresc preluarea bazelor in administrare, ci prefera o formula agreata si de Uniunea Europeana, respectiv de asociere cu ministerul, clubul sportiv municipal si, eventual, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman. "Am lasat aceasta posibilitate de a alege fiecarei autoritati publice si locale, iar descentralizarea va fi realizata dupa o formula agreata de fiecare in parte. Pana la sfarsitul lunii mai, ministerul va transmite tuturor autoritatilor locale listele cu tot ceea ce se va descentraliza", a spus Ritzi. In structura ministerului vor fi infiintate opt inspectorate regionale pentru tineret si sport, prin care institutia centrala isi va exercita atributiile de control, si toate directiile judetene de tineret si sport vor fi trecute in subordinea consiliilor judetene.
Spitalele in curtea municipalitatilor
Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, ieri ca Guvernul a adoptat strategia de descentralizare in sistemul de sanatate si ca urmeaza sa fie adoptate patru acte normative: Legea descentralizarii in sanatate
, Legea sanatatii publice, HG privind infiintarea Institutului National de Sanatate Publica si HG privind infiintarea Institutului National de Medicina Legala. Primele doua acte normative vor fi elaborate pana la 1 iulie si vor intra in vigoare la 1 septembrie. De la 1 ianuarie, spitalele vor trece in administrarea autoritatilor locale astfel: spitalele judetene vor fi administrate de consiliile judetene, spitalele municipale de consiliile municipale, iar cele orasenesti de consiliile locale. Spitalele regionale si cele de interes national precum si sistemul de urgente vor ramane in subordinea Ministerului Sanatatii.
Directori numiti pe plan local
Directorul spitalului va fi numit de autoritatea locala, la propunerea consiliului de administratie al spitalului. Acesta va fi fie medic, fie absolvent de studii superioare in alt domeniu decat medicina, care trebuie sa aiba studii postuniversitare de trei ani in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica. Primul curs al acestei scoli va incepe la 1 octombrie 2009. Bazac a declarat ca, prin Legea descentralizarii in sanatate, vor fi transferate totodata directiile de sanatate publica in subordinea consiilor judetene, sub numele de directii de asistenta medicala
.
Alarmă falsă de gripă porcină în România, dar îmbolnăvirile se extind în lume
ingurul suspect din ţara noastră – un american sosit la Cluj de 1 mai, acum internat în Bucureşti – nu are virusul AH1N1, ci doar o răceală puternică
Pe plan mondial, OMS a contabilizat 4.379 de îmbolnăviri în 29 de ţări şi 49 de decese, în Mexic, SUA, Canada şi Costa
Rica.
Singurul caz suspect de gripă porcină din România nu s-a confirmat, a declarat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, deşi situaţia devine tot mai gravă în lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are în evidenţă 4.379 de îmbolnăviri în 29 de ţări şi 44 de decese în Mexic, 3 – în SUA şi câte unul în Canada şi Costa Rica.
Vinerea trecută, un american care sosise la Cluj la 1 mai a fost internat de urgenţă la Spitalul Universitar din Bucureşti, cu febră (39 grade), tulburări digestive şi tuse. Deşi a fost pus în carantină imediat şi, ulterior, a fost transferat la Spitalul de Boli
Infecţioase „Matei Balş”, pacientul nu are decât o răceală puternică, nefiind infectat cu virusul AH1N1.
Americanul se numără printre cele 58 de cazuri suspecte de gripă porcină investigate în România, la persoane întoarse din Mexic, SUA şi Spania, care prezentau simptome de răceală. La nicio persoană nu s-a confirmat gripa porcină, cinci sufereau de gripă sezonieră, iar patru au rămas internate pentru alte afecţiuni, a declarat ministrul Sănătăţi, citat de Mediafax. Însă românii trebuie „să înţeleagă că pericolul gripei nu a trecut”, avertizează Bazac.
Virusul se răspândeşte în UE, dar România e pregătită
Avertismentul ministrului are în vedere cele 173 de îmbolnăviri cu AH1N1 confirmate în 12 state UE. Dintre acestea, cel puţin 28 dintre ele sunt îmbolnăviri de la om la om. „Atrag atenţia opiniei publice că virusul este în continuare extrem de puternic. Dacă se calculează mortalitatea, vom constata că la 3.278 de cazuri (din datele OMS de sâmbătă – n.r.) au fost 48 de decese, deci mortalitatea este de aproape 1,7%, în condiţiile în care mortalitatea prin gripa sezonieră este de 0,1%”, a spus Bazac.
Însă România dispune de „toate antiviralele necesare ca această posibilă pandemie să fie tratată”, consideră ministrul, apreciind şi că „alerta epidemiologică este foarte bine pusă la punct”. În următoarele zile, românii vor primi prin poştă un plic din partea Ministerului Sănătăţii în care vor fi descrise măsurile de prevenire pe care trebuie să le ia fiecare pentru a se feri de infecţii.
Canada sacrifică 500 de porci după o infectare de la om la animal
Circa 500 de porci de la o fermă din provincia canadiană Alberta au fost sacrificaţi după descoperirea unor exemplare infestate cu virusul AH1N1, ei fiind între primele „victime” ale pandemiei de gripă aşa-numită „porcină”. Infectarea porcilor este pusă pe seama unui tâmplar mexican care a lucrat la acea fermă, fiind vorba de transmiterea bolii de la om la animal! Ferma este în carantină, iar autorităţile canadiene au precizat că niciun porc nu va fi introdus în comerţul cu carne, pentru a calma suspiciunile ridicate asupra acestei industrii în Canada. Cu excepţia Egiptului, care a decis sacrificarea tuturor porcilor (consumaţi doar de către minoritatea creştină – circa 10% din populaţie), nicio altă ţară nu a decis uciderea unor porci, în timp ce multe state (între care Rusia, Thailanda, Indonezia) au interzis importurile de carne de porc din America.
Legătura dintre Smithfield Foods şi epidemie, infirmată în Mexic
Potrivit The Washington Post, autorităţile sanitare din Mexic continuă încă să nege legătura dintre epidemie şi fermele Smithfield Foods din statul Veracruz. Deşi în localitatea din vecinătatea complexului zootehnic, La Gloria, 616 locuitori (28% din populaţie) au fost trataţi pentru probleme respiratorii grave încă din martie, autorităţile sanitare şi conducerea companiei
neagă faptul că afecţiunile respective ar fi avut legătură cu cei un milion de porci crescuţi acolo.
Pe plan mondial, OMS a contabilizat 4.379 de îmbolnăviri în 29 de ţări şi 49 de decese, în Mexic, SUA, Canada şi Costa
Rica.
Singurul caz suspect de gripă porcină din România nu s-a confirmat, a declarat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, deşi situaţia devine tot mai gravă în lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are în evidenţă 4.379 de îmbolnăviri în 29 de ţări şi 44 de decese în Mexic, 3 – în SUA şi câte unul în Canada şi Costa Rica.
Vinerea trecută, un american care sosise la Cluj la 1 mai a fost internat de urgenţă la Spitalul Universitar din Bucureşti, cu febră (39 grade), tulburări digestive şi tuse. Deşi a fost pus în carantină imediat şi, ulterior, a fost transferat la Spitalul de Boli
Infecţioase „Matei Balş”, pacientul nu are decât o răceală puternică, nefiind infectat cu virusul AH1N1.
Americanul se numără printre cele 58 de cazuri suspecte de gripă porcină investigate în România, la persoane întoarse din Mexic, SUA şi Spania, care prezentau simptome de răceală. La nicio persoană nu s-a confirmat gripa porcină, cinci sufereau de gripă sezonieră, iar patru au rămas internate pentru alte afecţiuni, a declarat ministrul Sănătăţi, citat de Mediafax. Însă românii trebuie „să înţeleagă că pericolul gripei nu a trecut”, avertizează Bazac.
Virusul se răspândeşte în UE, dar România e pregătită
Avertismentul ministrului are în vedere cele 173 de îmbolnăviri cu AH1N1 confirmate în 12 state UE. Dintre acestea, cel puţin 28 dintre ele sunt îmbolnăviri de la om la om. „Atrag atenţia opiniei publice că virusul este în continuare extrem de puternic. Dacă se calculează mortalitatea, vom constata că la 3.278 de cazuri (din datele OMS de sâmbătă – n.r.) au fost 48 de decese, deci mortalitatea este de aproape 1,7%, în condiţiile în care mortalitatea prin gripa sezonieră este de 0,1%”, a spus Bazac.
Însă România dispune de „toate antiviralele necesare ca această posibilă pandemie să fie tratată”, consideră ministrul, apreciind şi că „alerta epidemiologică este foarte bine pusă la punct”. În următoarele zile, românii vor primi prin poştă un plic din partea Ministerului Sănătăţii în care vor fi descrise măsurile de prevenire pe care trebuie să le ia fiecare pentru a se feri de infecţii.
Canada sacrifică 500 de porci după o infectare de la om la animal
Circa 500 de porci de la o fermă din provincia canadiană Alberta au fost sacrificaţi după descoperirea unor exemplare infestate cu virusul AH1N1, ei fiind între primele „victime” ale pandemiei de gripă aşa-numită „porcină”. Infectarea porcilor este pusă pe seama unui tâmplar mexican care a lucrat la acea fermă, fiind vorba de transmiterea bolii de la om la animal! Ferma este în carantină, iar autorităţile canadiene au precizat că niciun porc nu va fi introdus în comerţul cu carne, pentru a calma suspiciunile ridicate asupra acestei industrii în Canada. Cu excepţia Egiptului, care a decis sacrificarea tuturor porcilor (consumaţi doar de către minoritatea creştină – circa 10% din populaţie), nicio altă ţară nu a decis uciderea unor porci, în timp ce multe state (între care Rusia, Thailanda, Indonezia) au interzis importurile de carne de porc din America.
Legătura dintre Smithfield Foods şi epidemie, infirmată în Mexic
Potrivit The Washington Post, autorităţile sanitare din Mexic continuă încă să nege legătura dintre epidemie şi fermele Smithfield Foods din statul Veracruz. Deşi în localitatea din vecinătatea complexului zootehnic, La Gloria, 616 locuitori (28% din populaţie) au fost trataţi pentru probleme respiratorii grave încă din martie, autorităţile sanitare şi conducerea companiei
neagă faptul că afecţiunile respective ar fi avut legătură cu cei un milion de porci crescuţi acolo.
Clanul Vanghelie-Nica îl seacă de puteri pe Geoană
Mircea Geoană intră în campanie
cu un partid feudalizat în care tandemul Vanghelie-Nica, sprijinit şi de baronii lui Dragnea şi Mitrea, a ajuns mai puternic ca Năstase sau Iliescu.
Dan Nica a devenit un om extrem de influent în PSD odată cu desemnarea sa ca ministru al Administraţiei şi Internelor. Funcţia de vicepremier, primită la negocierea Coaliţiei de Guvernare, echivala într-un fel cu poziţia numărul 2 în Guvern, dar portofoliul Internelor l-a făcut pe fostul ministru al Comunicaţiilor din guvernarea Năstase să devină centrul atenţiei şi al atenţiilor în partidul lui Geoană. Funcţia i-a dat lui Nica control asupra prefecţilor, şi mai ales asupra structurilor de Poliţie din întreaga ţară. Plus
control asupra numirilor (controversate) la serviciul secret al MAI. Vicepreşedintele PSD şi şeful organizaţiei Galaţi începuse deja să-şi întărească poziţia în partid încă din Opoziţie, când, făcându-i curte preşedintelui Geoană, a reuşit să-şi impună oamenii de casă
în diverse poziţii de influenţă.
Apropiaţii săi de la Galaţi au primit colegii eligibile la parlamentare, ca de exemplu patronul tv Galaţi, Florin Pâslaru, devenit deputat pe sistemul uninominal.
Pupila sa Adriana Ţicău a prins graţie intervenţiei protectorului său încă o dată
locul eligibil pe lista pentru europarlamentare, dar nici cei care au pierdut alegerile nu au rămas pe dinafară. Gălăţenii fideli lui Dan Nica, Cornel Hamza, viceprimar al comunei Iveşti, şi Daniel Butunoiu, consilier local la Tecuci, au fost numiţi consilieri de stat la cabinetul vicepremierului. Căci intrarea la guvernare i-a dat lui Nica posibilitatea să-şi urce oamenii cu adevărat în funcţii importante. Spre exemplu, un al apropiat al său, Gabriel Grecu, a fost numit director general la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, iar fostul adjunct al ministrului la Departamentul de transporturi al PSD, Vlad Mânăstireanu, a devenit secretar de stat şef peste agenţiile din subordinea vicepremierului.
Faptul că Nica a căpătat dreptul şi puterea de a face numiri în posturi-cheie în stat, şi mai ales în Poliţie, l-a făcut să devină interesant în ochii lui Marian Vanghelie. Că ascensiunea lui Vanghelie în PSD este una fulminantă se vede cu ochiul liber. Liderul PSD Bucureşti şi-a autodeclarat cu fiecare ocazie independenţa faţă de Mircea Geoană, inclusiv refuzând să folosească în campania electorală sloganul partidului, sub pretextul că organizaţia de la Bucureşti are un alt „electorat specific“ faţă de cel al social-democraţilor din provincie. Geoană, din motive suspectate de unii ca având substructuri financiare
- i-a dat mână liberă lui Vanghelie şi 3 organizaţii în subordine - Bucureşti, Giurgiu şi Ilfov. Deci trei judeţe unde a primit dreptul să numească oameni în posturile de prefecţi, subprefecţi, directori de deconcentrate. Cea mai recentă numire operată de Vanghelie este cea a lui Tudor Tănăsescu la şefia Vămii Giurgiu, una dintre instituţiile cele mai vânate în plan local. Însă liderul PSD Bucureşti a făcut şi numirea vicepreşedintelui AVAS, unde l-a postat pe finul său, Bogdan Georgescu, precum şi la şefia RA-APPS, deşi Boc întârzie să semneze numirea lui Bogdan Mihăilescu, tot un membru al echipei Vanghelie.
Cele mai importante funcţii vizate de acesta au fost însă cele de la Ministerul de Interne, cea pentru şefia DGIPI şi cea pentru postul de secretar de stat pentru administraţie. Propunerile făcute de el au generat, după cum se ştie, demisia a doi miniştri de Interne, Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea, primul din cauză că i s-a opus lui Vanghelie, iar al doilea pentru că a dorit să-l ajute pe Vanghelie, dar s-a opus Emil Boc. Dan Nica însă nu l-a refuzat pe Vanghelie şi, deşi nu l-a numit ca secretar de stat pe controversatul fost ofiţer SRI Mincu Silvestru, a semnat propunerea de numire la „doi şi-un sfert“ a lui Cornel Şerban (ulterior arestat de DNA în cazul Popoviciu) şi numirea la DGA a lui Ionel Georgescu, după ce acesta fusese declarat de Emil Boc indezirabil la DGIPI. Despre amândoi se spune că se află în sfera de influenţă a lui Marian Vanghelie, la fel ca şi noul şef al Poliţiei Capitalei, Mihai Călinescu, fost şef al Poliţiei Sectorului 5. Nu mai puţin important este faptul că Vanghelie i-a dat un colegiu eligibil la parlamentare soţiei liderului CNSLR Frăţia, Marius Petcu, bucurându-se acum de influenţă asupra deciziilor sindicatului.
Vanghelie şi Nica formează un tandem de temut pentru Mircea Geoană, mai ales că celor doi li s-au alăturat Viorel Hrebenciuc şi, mai nou, Liviu Dragnea, căruia Vanghelie i-a promis sprijin pentru funcţia de secretar general al partidului în eventualitatea unui Congres al PSD.
cu un partid feudalizat în care tandemul Vanghelie-Nica, sprijinit şi de baronii lui Dragnea şi Mitrea, a ajuns mai puternic ca Năstase sau Iliescu.
Dan Nica a devenit un om extrem de influent în PSD odată cu desemnarea sa ca ministru al Administraţiei şi Internelor. Funcţia de vicepremier, primită la negocierea Coaliţiei de Guvernare, echivala într-un fel cu poziţia numărul 2 în Guvern, dar portofoliul Internelor l-a făcut pe fostul ministru al Comunicaţiilor din guvernarea Năstase să devină centrul atenţiei şi al atenţiilor în partidul lui Geoană. Funcţia i-a dat lui Nica control asupra prefecţilor, şi mai ales asupra structurilor de Poliţie din întreaga ţară. Plus
control asupra numirilor (controversate) la serviciul secret al MAI. Vicepreşedintele PSD şi şeful organizaţiei Galaţi începuse deja să-şi întărească poziţia în partid încă din Opoziţie, când, făcându-i curte preşedintelui Geoană, a reuşit să-şi impună oamenii de casă
în diverse poziţii de influenţă.
Apropiaţii săi de la Galaţi au primit colegii eligibile la parlamentare, ca de exemplu patronul tv Galaţi, Florin Pâslaru, devenit deputat pe sistemul uninominal.
Pupila sa Adriana Ţicău a prins graţie intervenţiei protectorului său încă o dată
locul eligibil pe lista pentru europarlamentare, dar nici cei care au pierdut alegerile nu au rămas pe dinafară. Gălăţenii fideli lui Dan Nica, Cornel Hamza, viceprimar al comunei Iveşti, şi Daniel Butunoiu, consilier local la Tecuci, au fost numiţi consilieri de stat la cabinetul vicepremierului. Căci intrarea la guvernare i-a dat lui Nica posibilitatea să-şi urce oamenii cu adevărat în funcţii importante. Spre exemplu, un al apropiat al său, Gabriel Grecu, a fost numit director general la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, iar fostul adjunct al ministrului la Departamentul de transporturi al PSD, Vlad Mânăstireanu, a devenit secretar de stat şef peste agenţiile din subordinea vicepremierului.
Faptul că Nica a căpătat dreptul şi puterea de a face numiri în posturi-cheie în stat, şi mai ales în Poliţie, l-a făcut să devină interesant în ochii lui Marian Vanghelie. Că ascensiunea lui Vanghelie în PSD este una fulminantă se vede cu ochiul liber. Liderul PSD Bucureşti şi-a autodeclarat cu fiecare ocazie independenţa faţă de Mircea Geoană, inclusiv refuzând să folosească în campania electorală sloganul partidului, sub pretextul că organizaţia de la Bucureşti are un alt „electorat specific“ faţă de cel al social-democraţilor din provincie. Geoană, din motive suspectate de unii ca având substructuri financiare
- i-a dat mână liberă lui Vanghelie şi 3 organizaţii în subordine - Bucureşti, Giurgiu şi Ilfov. Deci trei judeţe unde a primit dreptul să numească oameni în posturile de prefecţi, subprefecţi, directori de deconcentrate. Cea mai recentă numire operată de Vanghelie este cea a lui Tudor Tănăsescu la şefia Vămii Giurgiu, una dintre instituţiile cele mai vânate în plan local. Însă liderul PSD Bucureşti a făcut şi numirea vicepreşedintelui AVAS, unde l-a postat pe finul său, Bogdan Georgescu, precum şi la şefia RA-APPS, deşi Boc întârzie să semneze numirea lui Bogdan Mihăilescu, tot un membru al echipei Vanghelie.
Cele mai importante funcţii vizate de acesta au fost însă cele de la Ministerul de Interne, cea pentru şefia DGIPI şi cea pentru postul de secretar de stat pentru administraţie. Propunerile făcute de el au generat, după cum se ştie, demisia a doi miniştri de Interne, Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea, primul din cauză că i s-a opus lui Vanghelie, iar al doilea pentru că a dorit să-l ajute pe Vanghelie, dar s-a opus Emil Boc. Dan Nica însă nu l-a refuzat pe Vanghelie şi, deşi nu l-a numit ca secretar de stat pe controversatul fost ofiţer SRI Mincu Silvestru, a semnat propunerea de numire la „doi şi-un sfert“ a lui Cornel Şerban (ulterior arestat de DNA în cazul Popoviciu) şi numirea la DGA a lui Ionel Georgescu, după ce acesta fusese declarat de Emil Boc indezirabil la DGIPI. Despre amândoi se spune că se află în sfera de influenţă a lui Marian Vanghelie, la fel ca şi noul şef al Poliţiei Capitalei, Mihai Călinescu, fost şef al Poliţiei Sectorului 5. Nu mai puţin important este faptul că Vanghelie i-a dat un colegiu eligibil la parlamentare soţiei liderului CNSLR Frăţia, Marius Petcu, bucurându-se acum de influenţă asupra deciziilor sindicatului.
Vanghelie şi Nica formează un tandem de temut pentru Mircea Geoană, mai ales că celor doi li s-au alăturat Viorel Hrebenciuc şi, mai nou, Liviu Dragnea, căruia Vanghelie i-a promis sprijin pentru funcţia de secretar general al partidului în eventualitatea unui Congres al PSD.
Chiliman „l-a servit“ cu 5 milioane de euro pe Corneliu Pascu, omul de casă al lui Voiculescu
facerea Chiliman-Pascu, prin care Primăria Sectorului 1 plăteşte unui apropiat al lui Voiculescu 5 milioane de euro, descrisă în ediţia de azi a ziarului „Curentul“, este doar una dintre nenumăratele „combinaţii“ de acest tip, prin care fonduri ale statului se redistribuie „judicios“ şi în aparenţă perfect legal, între grupuri de interese, aflate pe o axă politică. Cele cinci milioane de euro care vor fi vărsate de Primăria Sectorului 1 unei firme
aparţinånd unui membru al clanului Voiculescu sunt plata oferită de cetăţeni pentru ca Antenele „să dea bine“ în beneficiul PNL, în campania electorală - cam aşa s-ar traduce situaţia.
Dacă lucrurile ar sta altfel şi dacă prezumţia noastră ar fi incorectă, ar trebui să vedem „ziariştii“ de partid ai Antenelor anchetånd, vreodată, şmenurile liberalilor, ceea ce aşteptăm cu interes. Culoarul de transmisie al banilor publici este asigurat
de aleşii de genul lui Chiliman, unul dintre cei care au contribuit la prosperitatea unui magnat al top 300, cum este Corneliu Pascu, una dintre månuţele drepte ale mogulului Voiculescu. Este o reţetă clasică care expune mecanismul de putere din Romånia şi dă seamă asupra corupţiei sistemului.
La începutul lunii trecute, Primăria Sectorului 1 s-a mutat temporar din sediul de pe Bulevardul Banu Manta într-un altul, situat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13. Schimbarea s-a datorat lucrărilor de consolidare pe care le va suferi clădirea din Banu Manta în următorii trei ani. Procesul de mutare a serviciilor primăriei s-a derulat pe parcursul a mai mule zile: la începutul lunii au fost mutate serviciile
de urbanism, autorizaţii şi administrativ, apoi cabinetul primarului şi în final şi celelalte servicii ale instituţiei, întregul proces fiind definitivat la mijlocul lunii trecute. Doar 3 servicii ale Primăriei nu sunt concentrate în noul sediu din zona Fântânii Mioriţa: Serviciul de Stare Civilă, care funcţionează deja de trei ani în incinta fostului Leagăn Sfânta Ecaterina (din zona Arcul de Triumf), cel al Poliţiei Comunitare, care are sediul pe strada Prometeu, şi cel al Serviciului Inspecţii, situat pe strada Pechea.
Sediul temporar al lui Chiliman - o afacere
de 5 milioane de euro
Suprafaţa totală a imobilului închiriat în care s-a mutat temporar Primăria Sectorului 1 este de 5896 mp, preţul este de 20,3 euro pe metrul pătrat (24,157 euro cu TVA), iar contractul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani (36 luni), după cum susţin ziariştii de la Reporteri.ro.
Un calcul sumar ne arată că, înmulţind 24,157 cu 5896 (suprafaţa clădirii), obţinem o chirie lunară de 142.429, 672 Euro, adică 5.127.468,192 Euro pentru perioada de 3 ani de derulare a contractului. Combinaţia a debutat la data de 3.07.2008, cånd Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat hotărârea 223 privind desemnarea reprezentanţilor CL al Sectorului 1 în Comisia de negociere a preţului de închiriere a unui imobil pentru desfăşurarea activităţii Primăriei Sectorului 1.
Hotărârea a avut la bază Expunerea de motive a primarului Andrei Chiliman, precum şi Raportul de specialitate întocmit de Direcţia Utilităţi Publice. În esenţă, aceste documente
avertizau asupra stării şubrede a clădirii din Banu Manta, în condiţii de risc seismic, şi evidenţiau necesitatea refacerii/consolidării acesteia, concomitent cu găsirea unui nou sediu în care Primăria trebuia să îşi desfăşoare activitatea pe perioada derulării lucrărilor de consolidare a sediului din Banu Manta.
Se constituie astfel comisia de negociere (formată din Diaconescu Alexandru - PSD, Zvirid Ana - PD-L, şi Brad Ion - PNL) se identifică o clădire şi se ajunge, după negocieri, la un preţ. Astfel, în 19.12.2008, se adoptă Hotărârea nr. 512 a Consiliului Local al Primăriei Sectorului 1, prin care se aprobă încheierea contractului de închiriere a imobilului situat în Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13 Sector 1, cu proprietarul clădirii P.C. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L.
aparţinånd unui membru al clanului Voiculescu sunt plata oferită de cetăţeni pentru ca Antenele „să dea bine“ în beneficiul PNL, în campania electorală - cam aşa s-ar traduce situaţia.
Dacă lucrurile ar sta altfel şi dacă prezumţia noastră ar fi incorectă, ar trebui să vedem „ziariştii“ de partid ai Antenelor anchetånd, vreodată, şmenurile liberalilor, ceea ce aşteptăm cu interes. Culoarul de transmisie al banilor publici este asigurat
de aleşii de genul lui Chiliman, unul dintre cei care au contribuit la prosperitatea unui magnat al top 300, cum este Corneliu Pascu, una dintre månuţele drepte ale mogulului Voiculescu. Este o reţetă clasică care expune mecanismul de putere din Romånia şi dă seamă asupra corupţiei sistemului.
La începutul lunii trecute, Primăria Sectorului 1 s-a mutat temporar din sediul de pe Bulevardul Banu Manta într-un altul, situat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13. Schimbarea s-a datorat lucrărilor de consolidare pe care le va suferi clădirea din Banu Manta în următorii trei ani. Procesul de mutare a serviciilor primăriei s-a derulat pe parcursul a mai mule zile: la începutul lunii au fost mutate serviciile
de urbanism, autorizaţii şi administrativ, apoi cabinetul primarului şi în final şi celelalte servicii ale instituţiei, întregul proces fiind definitivat la mijlocul lunii trecute. Doar 3 servicii ale Primăriei nu sunt concentrate în noul sediu din zona Fântânii Mioriţa: Serviciul de Stare Civilă, care funcţionează deja de trei ani în incinta fostului Leagăn Sfânta Ecaterina (din zona Arcul de Triumf), cel al Poliţiei Comunitare, care are sediul pe strada Prometeu, şi cel al Serviciului Inspecţii, situat pe strada Pechea.
Sediul temporar al lui Chiliman - o afacere
de 5 milioane de euro
Suprafaţa totală a imobilului închiriat în care s-a mutat temporar Primăria Sectorului 1 este de 5896 mp, preţul este de 20,3 euro pe metrul pătrat (24,157 euro cu TVA), iar contractul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani (36 luni), după cum susţin ziariştii de la Reporteri.ro.
Un calcul sumar ne arată că, înmulţind 24,157 cu 5896 (suprafaţa clădirii), obţinem o chirie lunară de 142.429, 672 Euro, adică 5.127.468,192 Euro pentru perioada de 3 ani de derulare a contractului. Combinaţia a debutat la data de 3.07.2008, cånd Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat hotărârea 223 privind desemnarea reprezentanţilor CL al Sectorului 1 în Comisia de negociere a preţului de închiriere a unui imobil pentru desfăşurarea activităţii Primăriei Sectorului 1.
Hotărârea a avut la bază Expunerea de motive a primarului Andrei Chiliman, precum şi Raportul de specialitate întocmit de Direcţia Utilităţi Publice. În esenţă, aceste documente
avertizau asupra stării şubrede a clădirii din Banu Manta, în condiţii de risc seismic, şi evidenţiau necesitatea refacerii/consolidării acesteia, concomitent cu găsirea unui nou sediu în care Primăria trebuia să îşi desfăşoare activitatea pe perioada derulării lucrărilor de consolidare a sediului din Banu Manta.
Se constituie astfel comisia de negociere (formată din Diaconescu Alexandru - PSD, Zvirid Ana - PD-L, şi Brad Ion - PNL) se identifică o clădire şi se ajunge, după negocieri, la un preţ. Astfel, în 19.12.2008, se adoptă Hotărârea nr. 512 a Consiliului Local al Primăriei Sectorului 1, prin care se aprobă încheierea contractului de închiriere a imobilului situat în Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 9-13 Sector 1, cu proprietarul clădirii P.C. MANAGEMENT & CONSULTING S.R.L.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
