Direcţia Generală Anticorupţie Dolj susţine că majoritatea vameşilor sunt cercetaţi pentru trafic de ţigări sau chiar de maşini şi de arme.
Poveştile cu poliţişti şi vameşi şpăgari ori contrabandişti, care au strâns averi frumoase de pe urma „taxei personale“ impuse în vămi, au fost aduse ieri în prim-plan de către Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Dolj. Astfel, specialiştii DGA Dolj, în colaborare cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, au suspendat activitatea unei reţele formate din cinci poliţişti de la Poliţia de Frontieră Dolj, care şi-au însuşit mii de cartuşe de ţigări de contrabandă, pe care le-au scos la vânzare.
Au ascuns ţigările în „ogradă“
În urmă cu două zile, anchetatorii au început urmărirea penală împotriva a doi comisari-şefi, un subinspector şi doi agenţi de la Vama Bechet. Printre cei cercetaţi de procurori se numără şi şeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Bechet, comisarul-şef Ion Răţoi, dar şi adjunctul acestuia, Florin Nicula. Toţi sunt acuzaţi de delapidare şi fals intelectual. Conform anchetatorilor, aceştia au omis să declare în acte câteva zecii de mii de pachete de ţigări de contrabandă, dintr-un total de 600.000 de pachete capturate la mijlocul lunii septembrie din două tiruri. Poliţiştii au ascuns ţigările într-un imobil situat în spatele Vămii Bechet. O parte din „captură“ a ajuns pe mâna a doi cetăţeni din Bechet, apropiaţi ai poliţiştilor, care au început să o plaseze pe piaţa din oraşul de pe malul Dunării.
Imediat după dispunerea începerii urmăririi penale a poliţiştilor de frontieră, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestorul principal de poliţie Nelu Pop, a dispus o anchetă a Serviciului Control, în regim de urgenţă, la Sector PF Bechet. „Cu privire la lucrătorii faţă de care s-a început urmărirea penală, s-a dispus cercetarea prealabilă, aceştia urmând a fi puşi la dispoziţie până la finalizarea anchetei“, se arată într-un comunicat remis de IGPF.
„Nu pot să-mi imaginez una ca asta. Aceşti poliţişti şi-au făcut treaba până acum, dar cine ştie ce i-a împins să facă aşa ceva. Noi, pe linie internă, până acum am aplicat 4 sau 5 sancţiuni“, susţine comisarul-şef Ionişor Berceanu, şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Dolj.
Pe de altă parte, anchetatorii au dezvă luit ieri faptul că numărul poliţiştilor şi al vameşilor din Vama Bechet, care sunt cercetaţi sau monitorizaţi şi în alte dosare, este mult mai mare. „Majoritatea celor din Vama Bechet sunt în aten- ţia noastră. Unii anchetaţi, alţii urmăriţi. Fie că a fost vorba de poliţişti implicaţi în afaceri cu ţigări, ca în cazul de faţă, sau chiar contrabandă cu arme şi afaceri cu autoturisme“, a recunoscut comisarul- şef Ionel Gone, şeful DGA Dolj.
miercuri, 29 aprilie 2009
Oradea. Un copil a murit strivit de tramvai
La Oradea, un copil de 13 ani a murit strivit de tramvai, după ce a încercat să treacă strada pe bicicleta. Se pare că băiatul se luase la întrecere cu un prieten.
Tramvaiul tocmai plecase din staţie, a trecut pe culoarea verde şi nici nu avea viteză. Cel mai probabil ar fi apucat chiar să-l evite, dar copilul nu purta nici un fel de echipament reflectorizant sau de protecţie. Din cauza întunericului, femeia care conducea tramvaiul nu l-a văzut la timp. Băiatul, care se pare că încerca să-l prindă din urmă pe un prieten tot pe bicicletă, a fost mai întâi lovit de tramvai iar apoi tras sub roţi.
Accidentu a avut loc marţi seară, puţin înainte de ora 8, pe unul dintre cele mai circulate bulevarde din Oradea. Patrick se întorcea din parc, împreună cu un prieten. Au mers se pare pe lângă tramvai, dar la un moment dat au încercat să traverseze pe o trecere de pietoni care intersecta linia. Prietenul băiatului a apucat să treacă, deşi semaforul era roşu. Patrick nu a văzut că tramvaiul tocmai pornise.
Medicii de pe ambulanţă nu au putut decât să constate decesul. Şi să-i acorde primul ajutor vatmaniţei, o tânără de 23 de ani, care intrase în stare de şoc.
Tramvaiul tocmai plecase din staţie, a trecut pe culoarea verde şi nici nu avea viteză. Cel mai probabil ar fi apucat chiar să-l evite, dar copilul nu purta nici un fel de echipament reflectorizant sau de protecţie. Din cauza întunericului, femeia care conducea tramvaiul nu l-a văzut la timp. Băiatul, care se pare că încerca să-l prindă din urmă pe un prieten tot pe bicicletă, a fost mai întâi lovit de tramvai iar apoi tras sub roţi.
Accidentu a avut loc marţi seară, puţin înainte de ora 8, pe unul dintre cele mai circulate bulevarde din Oradea. Patrick se întorcea din parc, împreună cu un prieten. Au mers se pare pe lângă tramvai, dar la un moment dat au încercat să traverseze pe o trecere de pietoni care intersecta linia. Prietenul băiatului a apucat să treacă, deşi semaforul era roşu. Patrick nu a văzut că tramvaiul tocmai pornise.
Medicii de pe ambulanţă nu au putut decât să constate decesul. Şi să-i acorde primul ajutor vatmaniţei, o tânără de 23 de ani, care intrase în stare de şoc.
Bucuresti: Chiliman vrea Parcul Bordei
Consiliul Local Sector 1 îi cere guvernului trecerea Parcului Bordei din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în administrarea sa.
„Raţiunea acestei intervenţii e refacerea totală a parcului şi redarea lui bucureştenilor, inclusiv a suprafeţei de 5.000 mp, deţinută în prezent de Costică Constanda“, a declarat Chiliman, citat de Mediafax.
El a adăugat că astfel se previne orice tentativă a majorităţii PDL-PNG din Consiliul Capitalei de a da dreptul vreunui „apropiat“ să construiască blocuri în zonă. Chiliman a mai anunţat, ieri, alocarea a trei milioane de euro pentru lucrările de montare a utilităţilor la Pasajul Băneasa, proiect care risca să fie amânat cu un an din cauza lipsei fondurilor.
„Raţiunea acestei intervenţii e refacerea totală a parcului şi redarea lui bucureştenilor, inclusiv a suprafeţei de 5.000 mp, deţinută în prezent de Costică Constanda“, a declarat Chiliman, citat de Mediafax.
El a adăugat că astfel se previne orice tentativă a majorităţii PDL-PNG din Consiliul Capitalei de a da dreptul vreunui „apropiat“ să construiască blocuri în zonă. Chiliman a mai anunţat, ieri, alocarea a trei milioane de euro pentru lucrările de montare a utilităţilor la Pasajul Băneasa, proiect care risca să fie amânat cu un an din cauza lipsei fondurilor.
Valea Jiului. In timp ce minerii lucreaza in conditii mizerabile Conducerea Companiei Nationale a Huilei îsi spala imaginea pe bani buni
Conducerea Companiei Nationale a Huilei a cheltuit zeci de mii de lei pentru a-si face imagine în presa, în conditiile în care compania este pe primul loc în topul datornicilor, iar minerii se plâng ca nu au materiale si echipamente de lucru. Nu mai putin de opt publicatii din Valea Jiului cu aparitii saptamânale sau cotidiene au avut în paginile lor articole platite de CNH.
Mai mult, din datele puse la dispozitie cu privire la modul în care s-au alocat banii minerilor pentru publicitate, printre aceste ziare se numara si publicatii care si-au întrerupt activitatea. Pentru toate ziarele si publicatiile care colaboreaza cu Compania Huilei din Petrosani, directorul general Daniel Surulescu a aprobat sa se aloce suma de 40.000 de lei.
Potrivit conducerii CNH, toate sumele achitate presei locale sunt date pe anunturi si abonamente, iar între conducerea companiei si mass-media nu exista nici un contract de publicitate sau reclama. „O parte dintre anunturile date pe baza de comanda sunt cele obligatorii, prevazute de lege, cum ar fi anunturile referitoare la organizarea unor licitatii. Cât priveste abonamentele, sigur ca ne ajuta, ca doar nu traim în pustiu”, au precizat reprezentantii Serviciului de Legatura cu Comunitatea din cadrul CNH.
Stupefiant este însa ca Surulescu a achitat 6.300 de lei publicatiei „Matinal”, care nu a mai iesit pe piata de luni bune. În replica, Haralambie Vochitoiu, cel caruia i-a apartinut cotidianul „Matinal”, a declarat ca nu stie absolut nimic despre aceste sume de bani si a refuzat sa comenteze ce servicii a prestat companiei.
De asemenea, alte 9.000 de lei au fost alocate de companie unei persoane fizice care a editat o revista a minelor, în timp ce postul local de televiziune „ONE TV” a primit putin peste 5.500 de lei.
Cei mai multi bani i-au fost achitati societatii „TVP Media”, aceasta primind pâna acum aproape 8.500 de lei pentru a le face imagine, bineînteles minerilor din Valea Jiului. Printre cei care au mai beneficiat de bani de la CNH se mai afla si „Saptamâna Vaii Jiului”, care a primit 1.300 de lei, „Valea Jiului”- un alt saptamânal ce a încasat 685 de lei, si „Jurnalul Vaii Jiului”, de asemenea, saptamânal ce a beneficiat de aproape 1300 de lei.
Conducerea - laudata de presa, minerii - fara scule
În timp ce conducerea CNH îsi face imagine în presa, cu materiale laudative ori anunturi, minerii ramân cu aceleasi probleme. Periodic, potrivit liderilor minerilor, exista lipsuri si ele pornesc de la echipamentele de lucru, pâna la plasa de sârma ori cuiele si lemnul folosite la sustinerea galeriilor.
Mineritul din Valea Jiului are mari probleme, lucru confirmat si de numarul mare de accidente de munca ce au loc în subteran. Potrivit datelor statistice, accidentele soldate cu incapacitate temporara de munca, produse din cauza utilajelor si echipamentelor, se regasesc pe locul al treilea într-un clasament privind cauzele care stau la baza producerii accidentelor de munca în mineritul din Valea Jiului.
In plus, Compania Nationala a Huilei din Petrosani se afla pe primul loc în ce priveste datoriile catre stat, care acum trec de 5 miliarde de lei.
Datoriile istorice ale Companiei Nationale a Huilei depaseau în anul 2007, 8.000 de miliarde de lei vechi. Potrivit datelor Ministerului Economiei si Finantelor, cele mai mari obligatii restante sunt înregistrate, de companie, la bugetul asigurarilor sociale de stat - de circa 1,730 miliarde lei, urmate de bugetul de stat - cu 1,518 miliarde lei, bugetul asigurarilor pentru somaj - 1,466 miliarde lei si bugetul asigurarilor de sanatate - 104 milioane lei. Planurile de viitor pentru CNH vizeaza includerea minelor viabile într-un complex energetic sau în viitoarea companie energetica de stat, pe care Guvernul intentioneaza sa o înfiinteze în acest an.
Mai mult, din datele puse la dispozitie cu privire la modul în care s-au alocat banii minerilor pentru publicitate, printre aceste ziare se numara si publicatii care si-au întrerupt activitatea. Pentru toate ziarele si publicatiile care colaboreaza cu Compania Huilei din Petrosani, directorul general Daniel Surulescu a aprobat sa se aloce suma de 40.000 de lei.
Potrivit conducerii CNH, toate sumele achitate presei locale sunt date pe anunturi si abonamente, iar între conducerea companiei si mass-media nu exista nici un contract de publicitate sau reclama. „O parte dintre anunturile date pe baza de comanda sunt cele obligatorii, prevazute de lege, cum ar fi anunturile referitoare la organizarea unor licitatii. Cât priveste abonamentele, sigur ca ne ajuta, ca doar nu traim în pustiu”, au precizat reprezentantii Serviciului de Legatura cu Comunitatea din cadrul CNH.
Stupefiant este însa ca Surulescu a achitat 6.300 de lei publicatiei „Matinal”, care nu a mai iesit pe piata de luni bune. În replica, Haralambie Vochitoiu, cel caruia i-a apartinut cotidianul „Matinal”, a declarat ca nu stie absolut nimic despre aceste sume de bani si a refuzat sa comenteze ce servicii a prestat companiei.
De asemenea, alte 9.000 de lei au fost alocate de companie unei persoane fizice care a editat o revista a minelor, în timp ce postul local de televiziune „ONE TV” a primit putin peste 5.500 de lei.
Cei mai multi bani i-au fost achitati societatii „TVP Media”, aceasta primind pâna acum aproape 8.500 de lei pentru a le face imagine, bineînteles minerilor din Valea Jiului. Printre cei care au mai beneficiat de bani de la CNH se mai afla si „Saptamâna Vaii Jiului”, care a primit 1.300 de lei, „Valea Jiului”- un alt saptamânal ce a încasat 685 de lei, si „Jurnalul Vaii Jiului”, de asemenea, saptamânal ce a beneficiat de aproape 1300 de lei.
Conducerea - laudata de presa, minerii - fara scule
În timp ce conducerea CNH îsi face imagine în presa, cu materiale laudative ori anunturi, minerii ramân cu aceleasi probleme. Periodic, potrivit liderilor minerilor, exista lipsuri si ele pornesc de la echipamentele de lucru, pâna la plasa de sârma ori cuiele si lemnul folosite la sustinerea galeriilor.
Mineritul din Valea Jiului are mari probleme, lucru confirmat si de numarul mare de accidente de munca ce au loc în subteran. Potrivit datelor statistice, accidentele soldate cu incapacitate temporara de munca, produse din cauza utilajelor si echipamentelor, se regasesc pe locul al treilea într-un clasament privind cauzele care stau la baza producerii accidentelor de munca în mineritul din Valea Jiului.
In plus, Compania Nationala a Huilei din Petrosani se afla pe primul loc în ce priveste datoriile catre stat, care acum trec de 5 miliarde de lei.
Datoriile istorice ale Companiei Nationale a Huilei depaseau în anul 2007, 8.000 de miliarde de lei vechi. Potrivit datelor Ministerului Economiei si Finantelor, cele mai mari obligatii restante sunt înregistrate, de companie, la bugetul asigurarilor sociale de stat - de circa 1,730 miliarde lei, urmate de bugetul de stat - cu 1,518 miliarde lei, bugetul asigurarilor pentru somaj - 1,466 miliarde lei si bugetul asigurarilor de sanatate - 104 milioane lei. Planurile de viitor pentru CNH vizeaza includerea minelor viabile într-un complex energetic sau în viitoarea companie energetica de stat, pe care Guvernul intentioneaza sa o înfiinteze în acest an.
Nouă capi ai lumii interlope din Brăila au fost reţinuţi de poliţişti
Acţiune de proporţii împotriva interlopilor din sud-estul ţării. 150 de poliţişti şi 50 de jandarmi au percheziţionat 36 de locuinţe din Brăila şi Constanţa şi au dus la audieri zeci de persoane. Au fost confiscate sute de pistoale, arme de vânătoare, cuţite, săbii, baionete, bâte de baseball şi topoare.
De asemenea, poliţiştii şi procurorii au descoperit în casele percheziţionate zeci de mii de euro, câteva sute de mii de lei, kilograme de aur, chei de maşini şi zeci de telefoane mobile.
Nouă dintre cei mai cunoscuţi interlopi brăileni au primit mandate de reţinere pentru 24 de ore. Pe numele altor şapte sunt emise mandate de căutare. Toţi sunt cercetaţi pentru zeci de infracţiuni, printre care trafic de influenţă, şantaj, cămătărie, proxenetism, deţinere ilegală şi uz de arme sau trafic de persoane.
De asemenea, poliţiştii şi procurorii au descoperit în casele percheziţionate zeci de mii de euro, câteva sute de mii de lei, kilograme de aur, chei de maşini şi zeci de telefoane mobile.
Nouă dintre cei mai cunoscuţi interlopi brăileni au primit mandate de reţinere pentru 24 de ore. Pe numele altor şapte sunt emise mandate de căutare. Toţi sunt cercetaţi pentru zeci de infracţiuni, printre care trafic de influenţă, şantaj, cămătărie, proxenetism, deţinere ilegală şi uz de arme sau trafic de persoane.
Raluca Olaru s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Taşkent
Romanca Raluca Olaru s-a impus, miercuri, în faţa tenismenei Ksenia Palkina (Kirghistan), scor 2-6, 6-3, 6-2, în cadrul unui meci din turul 2 al turneului de la Taşkent (Uzbekistan), dotat cu premii în valoare
de 145.000 de dolari
, informează site-ul oficial al competiţiei.
În sferturi, Olaru o va întâlni pe slovaca Magdalena Rybarikova, care a trecut de rusoaica Vesna Manasieva, scor 6-2, 7-5.
de 145.000 de dolari
, informează site-ul oficial al competiţiei.
În sferturi, Olaru o va întâlni pe slovaca Magdalena Rybarikova, care a trecut de rusoaica Vesna Manasieva, scor 6-2, 7-5.
Tenis: Raluca Olaru s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Taşkent
Romanca Raluca Olaru s-a impus, miercuri, în faţa tenismenei Ksenia Palkina (Kirghistan), scor 2-6, 6-3, 6-2, în cadrul unui meci din turul 2 al turneului de la Taşkent (Uzbekistan), dotat cu premii în valoare
de 145.000 de dolari
, informează site-ul oficial al competiţiei.
În sferturi, Olaru o va întâlni pe slovaca Magdalena Rybarikova, care a trecut de rusoaica Vesna Manasieva, scor 6-2, 7-5.
de 145.000 de dolari
, informează site-ul oficial al competiţiei.
În sferturi, Olaru o va întâlni pe slovaca Magdalena Rybarikova, care a trecut de rusoaica Vesna Manasieva, scor 6-2, 7-5.
Mutu se plafonează la Fiorentina
Viorel Moldovan este de părere că Mutu nu mai poate progresa la actualul său club şi spune că Fiorentina este o echipă prea mică pentru valoarea
internaţionalului român "Mutu i-a dus
în spate în sezonul trecut. Fiorentina este dependentă de Mutu. Eu zic că Adrian ar trebui să facă pasul spre o echipă mai bună decât Fiorentina. Se plafonează la clubul asta. În meciul cu Steaua şi-a dorit enorm să înscrie, a şutat de multe ori la poarta, însă este clar că nu trece printr-o perioadă tocmai bună", a mai spus Moldovan.
Viorel Moldovan susţine că Steaua ar fi putut să invingă la Firenze, daca "roş-albaştrii" erau mai atenţi.
internaţionalului român "Mutu i-a dus
în spate în sezonul trecut. Fiorentina este dependentă de Mutu. Eu zic că Adrian ar trebui să facă pasul spre o echipă mai bună decât Fiorentina. Se plafonează la clubul asta. În meciul cu Steaua şi-a dorit enorm să înscrie, a şutat de multe ori la poarta, însă este clar că nu trece printr-o perioadă tocmai bună", a mai spus Moldovan.
Viorel Moldovan susţine că Steaua ar fi putut să invingă la Firenze, daca "roş-albaştrii" erau mai atenţi.
Petrolul ameninţă că nu se prezintă la meciul cu Rapid dacă nu se joacă pe Ilie Oană
Directorul general al Petrolului Ploieşti, Eduard Alexandru, a anunţat, miercuri, că formaţia prahoveană nu se va prezenta la partida din Cupa României cu Rapid, dacă întâlnirea nu se va disputa pe stadionul Ilie Oană, transmite corespondentul NewsIn.
FRF şi postul care deţine drepturile TV, Antena 1, au stabilit ca partida dintre Petrolul Ploieşti şi Rapid, din cadrul 16-imilor de finală ale Cupei României, se va juca
pe stadionul Astra, pe 16 octombrie, de la ora 20:30, deşi prahovenii ar fi trebuit să dispute meciul de pe teren propriu pe arena Ilie Oană.
"Este revoltător ceea ce se întâmplă! Petrolul joacă acasă pe arena Ilie Oană, nu pe teren neutru.
În cazul în care nu se face dreptate, intenţionăm să nu onorăm prezenţa la meci, luând în calcul toate consecinţele ce vor decurge din această hotărâre", a spus Alexandru.
De asemenea, conducătorii Petrolului sunt nemulţumiţi şi de faptul că meciul este programat joi, deşi sâmbătă echipa va juca în campionat. Partida nu se poate disputa nici marţi, dacă va fi pe Ilie Oană, deoarece acolo va juca CSM Ploieşti împotriva Universităţii Craiova, singura variantă agreată fiind ziua de miercuri.
Conform regulamentului
FRF, pentru jocurile televizate în direct, dacă formaţiile organizatoare nu dispun de stadioane dotate cu instalaţie de nocturnă, forul român stabileşte stadioanele pe care vor avea loc meciurile, data şi ora de desfăşurare fiind stabilite, de asemenea, pe baza propunerilor făcute de postul TV Antena 1.
FRF şi postul care deţine drepturile TV, Antena 1, au stabilit ca partida dintre Petrolul Ploieşti şi Rapid, din cadrul 16-imilor de finală ale Cupei României, se va juca
pe stadionul Astra, pe 16 octombrie, de la ora 20:30, deşi prahovenii ar fi trebuit să dispute meciul de pe teren propriu pe arena Ilie Oană.
"Este revoltător ceea ce se întâmplă! Petrolul joacă acasă pe arena Ilie Oană, nu pe teren neutru.
În cazul în care nu se face dreptate, intenţionăm să nu onorăm prezenţa la meci, luând în calcul toate consecinţele ce vor decurge din această hotărâre", a spus Alexandru.
De asemenea, conducătorii Petrolului sunt nemulţumiţi şi de faptul că meciul este programat joi, deşi sâmbătă echipa va juca în campionat. Partida nu se poate disputa nici marţi, dacă va fi pe Ilie Oană, deoarece acolo va juca CSM Ploieşti împotriva Universităţii Craiova, singura variantă agreată fiind ziua de miercuri.
Conform regulamentului
FRF, pentru jocurile televizate în direct, dacă formaţiile organizatoare nu dispun de stadioane dotate cu instalaţie de nocturnă, forul român stabileşte stadioanele pe care vor avea loc meciurile, data şi ora de desfăşurare fiind stabilite, de asemenea, pe baza propunerilor făcute de postul TV Antena 1.
Marius Niculae s-a accidentat la antrenament şi va lipsi de la returul cu NEC
Veşti cât se poate de neplăcute pentru Dinamo. Atacantul Marius Niculae s-a accidentat chiar înaintea returului cu olandezii de la Nec Nijmegen şi va lipsi joi seară.
La antrenamentul de marţi seară, Marius Niculae a şutat ceva mai tare într-o minge şi a simţit o durere la piciorul stâng. Atacantul a părăsit imediat terenul.
Primul diagnostic este ruptură musculară, iar atacantul ar putea lipsi de pe teren cel puţin trei săptămâni. Astfel, Niculae va rata
şi meciul naţionalei cu Franţa de pe 11 octombrie.
Dinamo va disputa joi, pe teren propriu, manşa secundă cu olandezii de la NEC Nijmegen, din turul I al Cupei UEFA. În Olanda, NEC a câştigat cu 1-0.
La antrenamentul de marţi seară, Marius Niculae a şutat ceva mai tare într-o minge şi a simţit o durere la piciorul stâng. Atacantul a părăsit imediat terenul.
Primul diagnostic este ruptură musculară, iar atacantul ar putea lipsi de pe teren cel puţin trei săptămâni. Astfel, Niculae va rata
şi meciul naţionalei cu Franţa de pe 11 octombrie.
Dinamo va disputa joi, pe teren propriu, manşa secundă cu olandezii de la NEC Nijmegen, din turul I al Cupei UEFA. În Olanda, NEC a câştigat cu 1-0.
Ioan Rus îl acuză pe Mircea Geoană de lipsă de bărbăţie
Grupul de la Cluj anunţă ruptura totală de preşedintele PSD Mircea Geoană. Liderul
demisionar al PSD Cluj, Ioan Rus, îşi acuză şeful de la centru de lipsă de bărbăţie.
"Dacă era bărbat, venea la Conferinţa Judeţeană, pentru că se afla la Cluj în acea zi", spune Ioan Rus într-un interviu apărut în Ziua de Cluj.
"În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic" - anunţă fostul lider social-democrat de la Cluj.
Rus este dezamăgit de Mircea Geoană pentru că nu a reuşit să se ridice la nivelul proiectului de modernizare a partidului. Ioan Rus susţine că Mircea Geoană riscă să conducă din ce în ce mai puţin partidul, dacă Ion Iliescu nu va mai candida
pentru Parlament şi va avea astfel tot mai mult timp
liber să facă ce-i place în realitate.
demisionar al PSD Cluj, Ioan Rus, îşi acuză şeful de la centru de lipsă de bărbăţie.
"Dacă era bărbat, venea la Conferinţa Judeţeană, pentru că se afla la Cluj în acea zi", spune Ioan Rus într-un interviu apărut în Ziua de Cluj.
"În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic" - anunţă fostul lider social-democrat de la Cluj.
Rus este dezamăgit de Mircea Geoană pentru că nu a reuşit să se ridice la nivelul proiectului de modernizare a partidului. Ioan Rus susţine că Mircea Geoană riscă să conducă din ce în ce mai puţin partidul, dacă Ion Iliescu nu va mai candida
pentru Parlament şi va avea astfel tot mai mult timp
liber să facă ce-i place în realitate.
Boc: PNL şi PSD pregătesc amânarea alegerilor
Preşedintele PDL, Emil Boc, i-a acuzat pe liberali şi pe PSD-işti că se pregătesc să determine amânarea alegerilor parlamentare.
„Avem informaţii certe că şi de această dată
PNL, în complicitate cu
PSD, pregăteşte un subterfugiu constituţional pentru a solicita
amânarea alegerilor parlamentare pentru primăvara anului viitor", a
declarat ieri liderul democrat - liberalilor.
El susţine că social-democraţii şi liberalii vor invoca prevederea
constituţională potrivit
căreia alegerile parlamentare se organizează
după data expirării mandatului legislaturii în exerciţiu (15 decembrie
2008).
„Să nu încerce acest subterfugiu constituţional, pentru că nu ţine", a
spus Emil Boc, care s-a arătat convins că se încearcă şi blocarea
votului uninominal.
El a argumentat prin faptul că a expirat termenul de trasare a
colegiilor uninominale, nerespectarea datei de 19 iulie constituind un
temei pentru atacarea în contencios administrativ a hotărârii de guvern
cu privire la delimitarea acestora. „Asistăm la un blat ordinar între
PSD, PNL şi alte partide parlamentare, cu excepţia PDL, pentru a bloca
votul uninominal", a mai spus Boc.
„Avem informaţii certe că şi de această dată
PNL, în complicitate cu
PSD, pregăteşte un subterfugiu constituţional pentru a solicita
amânarea alegerilor parlamentare pentru primăvara anului viitor", a
declarat ieri liderul democrat - liberalilor.
El susţine că social-democraţii şi liberalii vor invoca prevederea
constituţională potrivit
căreia alegerile parlamentare se organizează
după data expirării mandatului legislaturii în exerciţiu (15 decembrie
2008).
„Să nu încerce acest subterfugiu constituţional, pentru că nu ţine", a
spus Emil Boc, care s-a arătat convins că se încearcă şi blocarea
votului uninominal.
El a argumentat prin faptul că a expirat termenul de trasare a
colegiilor uninominale, nerespectarea datei de 19 iulie constituind un
temei pentru atacarea în contencios administrativ a hotărârii de guvern
cu privire la delimitarea acestora. „Asistăm la un blat ordinar între
PSD, PNL şi alte partide parlamentare, cu excepţia PDL, pentru a bloca
votul uninominal", a mai spus Boc.
UDMR şi PCM vorbesc limbi diferite
Preşedintele UDMR, Marko Bela, şi preşedintele CNMT, Laszlo Tokes, care reprezintă interesele PCM, nu s-au înţeles sâmbătă, la Balvanyos, în privinţa unei colaborări la alegerile parlamentare între UDMR şi PCM.
Marko le-a dat civicilor maghiari o săptămână să se hotărască dacă acceptă o ofertă
a UDMR în şase puncte: "în interesul modernizării Transilvaniei şi realizării dezideratelor de autonomie ale comunităţii maghiare", PCM să candideze pe lista UDMR, 85 la sută din mandate pentru UDMR şi 15 la sută pentru PCM.
De cealaltă parte, preşedintele PCM, Szasz Jeno, a declarat vineri că are o singură ofertă pentru UDMR - coaliţia - şi că reprezentanţii partidului său vor candida
pentru Marko Bela "doar atunci când Moş Crăciun va veni în august şi când reprezentanţii PDL vor candida pe listele PSD". Szasz a spus că altă condiţie a PCM este reprezentarea în Parlament de 60 la sută pentru UDMR, 40 la sută PCM, iar în celelalte judeţe să fie urmat acelaşi model
.
Marko le-a dat civicilor maghiari o săptămână să se hotărască dacă acceptă o ofertă
a UDMR în şase puncte: "în interesul modernizării Transilvaniei şi realizării dezideratelor de autonomie ale comunităţii maghiare", PCM să candideze pe lista UDMR, 85 la sută din mandate pentru UDMR şi 15 la sută pentru PCM.
De cealaltă parte, preşedintele PCM, Szasz Jeno, a declarat vineri că are o singură ofertă pentru UDMR - coaliţia - şi că reprezentanţii partidului său vor candida
pentru Marko Bela "doar atunci când Moş Crăciun va veni în august şi când reprezentanţii PDL vor candida pe listele PSD". Szasz a spus că altă condiţie a PCM este reprezentarea în Parlament de 60 la sută pentru UDMR, 40 la sută PCM, iar în celelalte judeţe să fie urmat acelaşi model
.
PDL a trimis Regulamentul Senatului la Curtea Constituţională
PDL, Emil Boc, a anunţat astăzi că a atacat Regulamentul
Senatului la Curtea Constituţională, solicitând ca începerea urmăririi penale împotriva miniştrilor senatori să se facă cu majoritatea celor prezenţi la şedinţă şi nu cu majoritatea voturilor tuturor senatorilor.
"Prin acest demers, dorim să uşurăm mecanismul de ridicare a imunităţii şi să facilităm începerea urmării penale împotriva senatorilor miniştri", a explicat liderul PDL.
PD-L lucrează, de asemenea, la un proiect de lege pentru eliminarea imunităţii guvernamentale astfel încât să nu mai existe o diferenţiere între miniştrii parlamentari şi parlamentarii care nu au acest statut, a amintit Boc.
Astfel, Boc a criticat prevederile articolului 150, alineatul 3, din Regulamentul Senatului, care prevede că cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii tuturor senatorilor. El a arătat că, din totalul de 137 senatori, trebuie să fie prezenţi la şedinţă minimum 69 dintre ei, cererea de începere a urmăririi penale fiind aprobată doar dacă toţi cei 69 votează pentru ea.
"Propunerea PDL este ca cererea de începere a urmăririi penale să fie aprobată cu votul majorităţii simple a celor prezenţi", a explicat Boc, arătând că astfel va fi nevoie de doar 35 de voturi pentru încuviinţarea cererii de urmărire penală, în condiţiile în care cvorumul de şedinţă este 69 de senatori.
Emil Boc a precizat că articolul 76, alineatul 2 din Constituţie prevede că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi, astfel că şi cererea de începere a urmăririi penale trebuie să se facă tot prin această măsură, deci cu 35 de voturi, nu cu 69.
Senatului la Curtea Constituţională, solicitând ca începerea urmăririi penale împotriva miniştrilor senatori să se facă cu majoritatea celor prezenţi la şedinţă şi nu cu majoritatea voturilor tuturor senatorilor.
"Prin acest demers, dorim să uşurăm mecanismul de ridicare a imunităţii şi să facilităm începerea urmării penale împotriva senatorilor miniştri", a explicat liderul PDL.
PD-L lucrează, de asemenea, la un proiect de lege pentru eliminarea imunităţii guvernamentale astfel încât să nu mai existe o diferenţiere între miniştrii parlamentari şi parlamentarii care nu au acest statut, a amintit Boc.
Astfel, Boc a criticat prevederile articolului 150, alineatul 3, din Regulamentul Senatului, care prevede că cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii tuturor senatorilor. El a arătat că, din totalul de 137 senatori, trebuie să fie prezenţi la şedinţă minimum 69 dintre ei, cererea de începere a urmăririi penale fiind aprobată doar dacă toţi cei 69 votează pentru ea.
"Propunerea PDL este ca cererea de începere a urmăririi penale să fie aprobată cu votul majorităţii simple a celor prezenţi", a explicat Boc, arătând că astfel va fi nevoie de doar 35 de voturi pentru încuviinţarea cererii de urmărire penală, în condiţiile în care cvorumul de şedinţă este 69 de senatori.
Emil Boc a precizat că articolul 76, alineatul 2 din Constituţie prevede că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi, astfel că şi cererea de începere a urmăririi penale trebuie să se facă tot prin această măsură, deci cu 35 de voturi, nu cu 69.
Boc nu exclude colaborarea cu PNL, ci doar cu Tăriceanu
Preşedintele PD-L, Emil Boc, a afirmat astăzi că nu exclude o colaborare cu PNL, ci doar cu preşedintele liberal Călin Popescu Tăriceanu, el reacţionând astfel la declaraţiile colegului său Valeriu Stoica potrivit căruia o apropiere de liberali ar fi posibilă şi utilă pentru dreapta românească.
Liderul
PD-L a reiterat că partidul "nu exclude colaborarea cu PNL, doar colaborarea cu Călin Popescu Tăriceanu ca preşedinte al PNL". "Cât el va conduce PNL nu va sta la masă cu liderii PD-L", a întărit Emil Boc.
Vicepreşedintele Valeriu Stoica a declarat aseara că doreşte refacerea alianţei cu PNL, întrucât vrea ca dreapta să revină la matca ei prin recuperarea liberalilor, fostul preşedinte PNL afirmând că deşi PD-L are o solidă componentă liberală ea poate fi întârită prin apropierea de partidul pe care l-a condus cândva.
Totodată, senatorul PNL Radu Stroe declara săptămâna trecută că democrat-liberalii încearcă refacerea Alianţei, chiar dacă public îi denigrează pe liberali, şi a afirmat că o reluare a colaborării cu PD-L este imposibilă atâta vreme cât acest partid nu iese din cuvântul lui Traian Băsescu.
Boc: Valeriu Stoica are o "viziune personală" asupra revizuirii Constituţiei
Emil Boc a declarat că legea fundamentală prevede că revizuirea Constituţiei nu poate viza schimbarea formei de guvernământ, el referindu-se la afirmaţiile lui Valeriu Stoica de a readuce în discuţie monarhia constituţională ca o alternativă la republica prezidenţială sau parlamentară.
"Textul Constituţiei nu permite revizuirea ei sub aspectul formei republicane de guvernământ", a declarat luni liderul PD-L, Emil Boc. "Orice om politic se fundamentează pe textul Constituţiei", a mai spus preşedintele democrat-liberalilor, care a adăugat că Valeriu Stoica are probabil "o viziune mai largă, sistemică, personală" în această materie.
Vicepreşedintele PD-L Valeriu Stoica a declarat aseara că, în cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, ar trebui pusă în discuţie şi forma de guvernământ şi ar trebui readusă în discuţie monarhia constituţională ca o alternativă la republica prezidenţială sau parlamentară.
"Dacă aş fi trăit într-o lume ideală, aş fi votat pentru monarhie constituţională. Netrăind într-o lume ideală rămâne să optăm pentru o republică prezidenţială sau republică parlamentară", a comentat vicepreşedintele democrat-liberal, într-o emisiune a postului Realitatea TV.
Liderul
PD-L a reiterat că partidul "nu exclude colaborarea cu PNL, doar colaborarea cu Călin Popescu Tăriceanu ca preşedinte al PNL". "Cât el va conduce PNL nu va sta la masă cu liderii PD-L", a întărit Emil Boc.
Vicepreşedintele Valeriu Stoica a declarat aseara că doreşte refacerea alianţei cu PNL, întrucât vrea ca dreapta să revină la matca ei prin recuperarea liberalilor, fostul preşedinte PNL afirmând că deşi PD-L are o solidă componentă liberală ea poate fi întârită prin apropierea de partidul pe care l-a condus cândva.
Totodată, senatorul PNL Radu Stroe declara săptămâna trecută că democrat-liberalii încearcă refacerea Alianţei, chiar dacă public îi denigrează pe liberali, şi a afirmat că o reluare a colaborării cu PD-L este imposibilă atâta vreme cât acest partid nu iese din cuvântul lui Traian Băsescu.
Boc: Valeriu Stoica are o "viziune personală" asupra revizuirii Constituţiei
Emil Boc a declarat că legea fundamentală prevede că revizuirea Constituţiei nu poate viza schimbarea formei de guvernământ, el referindu-se la afirmaţiile lui Valeriu Stoica de a readuce în discuţie monarhia constituţională ca o alternativă la republica prezidenţială sau parlamentară.
"Textul Constituţiei nu permite revizuirea ei sub aspectul formei republicane de guvernământ", a declarat luni liderul PD-L, Emil Boc. "Orice om politic se fundamentează pe textul Constituţiei", a mai spus preşedintele democrat-liberalilor, care a adăugat că Valeriu Stoica are probabil "o viziune mai largă, sistemică, personală" în această materie.
Vicepreşedintele PD-L Valeriu Stoica a declarat aseara că, în cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, ar trebui pusă în discuţie şi forma de guvernământ şi ar trebui readusă în discuţie monarhia constituţională ca o alternativă la republica prezidenţială sau parlamentară.
"Dacă aş fi trăit într-o lume ideală, aş fi votat pentru monarhie constituţională. Netrăind într-o lume ideală rămâne să optăm pentru o republică prezidenţială sau republică parlamentară", a comentat vicepreşedintele democrat-liberal, într-o emisiune a postului Realitatea TV.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania publica fisele detinutilor politici
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania publică o parte din fişele deţinuţilor politici (fişe matricole penale) din Romania comunistă
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (I.I.C.C.R.) publică fişele deţinuţilor politici. Acestea au o valoare deosebită, atat prin natura informaţiilor oferite, cat şi din perspectiva datelor practice conţinute.
In perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale Romaniei au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Roman.
Aceşti oameni au intrat intr-un sistem penitenciar care ii considera chiar mai periculoşi decat răufăcătorii de rand, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind in plus
datorită stigmatului de deţinut politic. Fiecărui deţinut politic i s-a intocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate in arhiva
Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.
O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat in funcţie de perioada in care deţinuţilor li s-a intocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atat pe faţă, cat şi pe verso. Pe langă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărarea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică). Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este impărţirea datelor deţinutului intre perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de "democraţie populară".
Menţionăm că articolele pe baza cărora au fost arestate şi condamnate aceste persoane fac parte din mai multe variante ale Codului penal comunist.
Cele mai frecvente fapte pentru care aceste persoane au fost condamnate sunt:
Art. 193/I: activitate
contra clasei muncitoare - era vorba despre un articol secret, cuprins in decretul nr. 62/1955 şi nepublicat, a cărui caracteristică era sfera foarte largă de cuprindere, aici putand fi incadrate orice fel de acuzaţii. In genere, se folosea pentru cei care nu puteau fi incadraţi articolelor din Codul Penal. In Codul Penal propriu-zis, art. 193 făcea parte din Secţiunea I ("Inaltă trădare") a Capitolului I ("Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a statului");
Art. 207: crimă de surpare a ordinii constituţionale - "Acela care săvarşeşte acte violente in scop de a schimba forma constituţională a Republicii Populare Romane, precum şi acela care instigă pe locuitori de a se ridica in contra puterilor constituţionale ale Republicii, comite crima de surpare a ordinei constituţionale şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani";
Art. 209: crimă de uneltire impotriva ordinii sociale - "faptul de a propovădui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernămant a Statului", "faptul de a face propagandă pentru răsturnarea in mod violent a ordinei sociale existente in Stat", "faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie că au ori nu caracter internaţional", "faptul de a lucra prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din Romania", "faptul de a intra in legătură cu vreo persoană sau asociaţie cu caracter internaţional din străinătate sau din ţară, in scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei răsturnări a ordinei democratice a statului", "faptul de a ajuta, in orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţară, care ar avea de scop să lupte contra ordinei economice sau sociale din Romania", "faptul de a se afilia sau deveni membru al vreunei astfel de asociaţii", "cei care iniţiază, organizează, activează sau participă la organizaţiuni de tip fascist, politice, militare sau paramilitare" şi "cei care, fără a fi membri ai unor astfel de organizaţii, fac propagandă sau intreprind acţiuni in favoarea acelor organizaţiuni, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de ele". Aceasta a fost cea mai răspandită incadrare care li s-a aplicat celor condamnaţi pentru delicte politice.
Art. 228: omisiune de denunţ - "Acela care, avand cunoştinţă despre un complot sau despre pregătirea crimei prevăzute de art. 207, omite să denunţe aceasta, cand era incă timpul de a se impiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunţării complotului şi se pedepseşte cu inchisoarea corecţională dela 1 la 2 ani";
Art. 267: trecerea frauduloasă a frontierei - "Acela care intră sau iese din ţară prin alte locuri decat acele destinate trecerii călătorilor, sau chiar prin acestea dar in ascuns, comite delictul de trecere frauduloasă a frontierei şi se pedepseşte cu inchisoare corecţională dela 3 la 10 ani şi amendă dela 4.000 la 40.000 lei. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care a inlesnit trecerea frontierei in condiţiile de mai sus".
Art. 284: favorizarea infractorului - "Acela care, fără să fi avut o inţelegere prealabilă cu autorul sau complicele, inainte de comiterea infracţiunii, dă ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedură ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei".
Art. 325: răspandire de manifeste sau publicaţii interzise - "Faptul de a produce, vinde sau distribui scrieri, desemne ori imprimate declarate ilicite printr-o hotărare judecătorească definitivă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care introduce, reproduce, vinde ori distribuie scrieri, desemne ori imprimate străine a căror introducere in ţară a fost interzisă de autoritatea in drept".
Art. 327: instigare/agitaţie publică - "Acela care, prin orice mijloace, instigă direct publicul la nesupunere către legi sau către autorităţile constituite. De asemenea, constituie delictul de instigare publică şi simplul fapt de a indemna publicul, prin orice mijloace şi in mod direct la săvarşirea vreunei crime sau delict. Oricine, prin orice mijloace, va intreprinde sau va incerca să intreprindă o acţiune impotriva formei de guvernămant democratice, precum şi oricine, prin orice mijloace, va agita sau va incerca să facă agitaţiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa Statului se va pedepsi dela 5 la 10 ani inchisoare corecţională".
Pe langă persoanele condamnate sub regimul codului penal din perioada cat secretar general al P.M.R. a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, există şi un număr semnificativ de persoane condamnate sub imperiul unui nou Cod Penal, cel adoptat in 1968. Deşi puţine comparativ cu numărul celor condamnaţi politic in perioada anilor '50-'60, aceste condamnări sunt importante prin insăşi existenţa lor, care contrazicea afirmaţiile regimului cum că nu ar mai exista deţinuţi politici. Există mai multe precizări in Codul Penal din 1968, care practic recunosc abuzurile legale care se făceau sub imperiul codurilor anterioare.
In primul rand, este vorba de deosebirile faţă de variantele vechi, arata IICCR:
Noul cod "nu mai prevedea o impărţire a pedepselor in pedepse de drept comun şi pedepse politice".
De asemenea, "prevedea o singură pedeapsă privativă de libertate denumită inchisoare, faţă de patru asemenea pedepse cate existau in codul penal anterior (munca silnică, temniţa grea, detenţiunea şi inchisoarea corecţională)".
Dar cea mai importantă precizare, sub aspectul caracterului represiv politic al regimului de democraţie populară, afirmă că "in noul cod penal a fost introdusă prevederea, care nu se găseşte in codul anterior, potrivit
căreia executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să injosească persoana condamnatului".
Cat priveşte incadrarea juridică propriu-zisă a faptelor cu caracter politic, incepand cu anul 1968, aceasta se făcea la Titlul I al Părţii Speciale a noului cod, intitulat "Infracţiuni contra securităţii statului" (art. 155 - 173). Două erau direcţiile pe care mergea pedeapsa politică sub noul cod penal: in primul rand art. 166 ("Propagandă impotriva oranduirii socialiste") şi apoi seria articolelor 155-157, care se refereau la trădare, iar sub incidenţa lor puteau să cadă cei care intrau in orice fel in contact cu cetăţeni străini. Cea mai elocventă formulare, privită din perspectiva codurilor penale anterioare şi in spiritul acestora, se găsea la art. 166:
"Propaganda cu caracter fascist săvarşită prin orice mijloace, in public, se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda sau intreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea oranduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."
O parte importantă din totalul acestor fişe sunt alcătuite pe numele unor persoane care au fost internate printr-o simplă decizie administrativă a Ministerului Afacerilor Interne, motiv pentru care, in cazul acestora, textele de lege nu au decat o relevanţă orientativă. In cazul lor se vădeşte cel mai bine caracterul regimului comunist, care urmărea in primul rand eliminarea prin orice mijloc a adversarilor ideologici.
Pe langă aceste fişe, I.I.C.C.R. publică şi fişele matricole ale persoanelor care au fost executate in perioada regimului comunist. Aici s-a făcut o impărţire a fişelor intre cele ale deţinuţilor de drept comun executaţi şi cele ale deţinuţilor politici executaţi.
De asemenea, se poate găsi o listă cuprinzand fişele a 35 de personalităţi cunoscute publicului larg, care au trecut prin detenţia comunistă. Este vorba mai ales de oameni politici aparţinand perioadei interbelice, dar şi postcomuniste, oameni de cultură, luptători anticomunişti şi disidenţi binecunoscuţi, prelaţi ai diferitelor confesiuni şi chiar foşti comunişti căzuţi in dizgraţia regimului. In ordine alfabetică, aceste persoane sunt următoarele: Arşavir Acterian, Vasile Aftenie, Aurel Aldea, Valeriu (Bartolomeu) Anania, Maria Antonescu, Constantin Argetoianu, Petre Arnăuţoiu, Toma Arnăuţoiu, Gheorghe Arsenescu, Nicolae Balotă, Petre Mihai Băcanu, Ioan Bălan, Ecaterina Bălăcioiu, Oliviu Beldeanu, Aurelian Bentoiu, Mişu Benvenisti, Aristide Blank, Matei Boilă, Gheorghe Boldur-Lăţescu, Constantin (Bebe) Brătianu, Gheorghe Brătianu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Cancicov, Dumitru Caracostea, Nicolae Carandino, Virgil Carianopol, Victor Cădere, Radu Campeanu, Tit Liviu Chinezu, Decebal Zelea-Codreanu, Lena Constante, Constantin Titel-Petrescu, Corneliu Coposu, Nichifor Crainic şi Gheorghe Cristescu-Plăpumaru. Această secţiune are ataşate cateva scurte biografii ale acestor personalităţi.
Experţii I.I.C.C.R. au luat in calcul numai fişele matricole penale găsite in arhiva A.N.P., care se află la Penitenciarul de Maximă Securitate Bucureşti-Jilava, cat şi pe cele găsite in arhiva Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Cluj. Toate acestea au fost fotocopiate şi prelucrate incepand cu luna aprilie 2007.
O altă precizare importantă se referă la faptul că fondul cu fişele de deţinuţi politici a fost fotocopiat şi prelucrat integral, aşa cum a fost găsit in arhiva ANP, motiv pentru care intre aceste fişe se pot găsi şi numele unor foşti demnitari sau torţionari comunişti, ajunşi ulterior in dizgraţia regimului.
Datorită volumului extrem de mare de documente, pană in prezent au fost prelucrate complet numai fişele deţinuţilor ale căror nume incep cu literele A, B şi C, cat şi fişele deţinuţilor executaţi in perioada regimului comunist. Numai la aceste prime trei litere, volumul aproximativ de fişe este de 28.000, in urma prelucrării acestora rezultand un număr de aproximativ 18.880 de deţinuţi. De asemenea, trebuie să facem precizarea că numele sub care au fost prelucrate fişele nu conţin diacritice, datorită problemelor de ordin tehnic care ar fi apărut in această eventualitate. Toate documentele
sunt reproduse pe site-ul I.I.C.C.R. exact aşa cum au fost găsite in arhiva A.N.P.
Fisa matricola penala a Mariei Antonescu - soţia mareşalului Ion Antonescu.
Prima oară a fost arestată imediat după 23 august 1944 şi reţinută pană după procesul mareşalului, o perioadă in U.R.S.S., la inchisoarea Lubianka a N.K.V.D.-ului şi apoi la inchisoarea militară Malmaison din Bucureşti. A fost arestată a doua oară in 1950 cu adresa nr. 41798/50 şi internată prin decizia administrativă nr. 334/951 la inchisoarea de femei Mislea cu o pedeapsă de 24 de luni. Ulterior, durata internării a fost majorată cu 60 de luni prin decizia nr. 559/953, pedeapsa trebuind să expire la 10 august 1958. In 27 octombrie 1954 a fost ridicată de către Securitatea Regiunii Bucureşti pe baza unui ordin de predare a sa către M.A.I. şi depusă cu domiciliu obligatoriu in Bărăgan, unde a şi murit in 1964.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (I.I.C.C.R.) publică fişele deţinuţilor politici. Acestea au o valoare deosebită, atat prin natura informaţiilor oferite, cat şi din perspectiva datelor practice conţinute.
In perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale Romaniei au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Roman.
Aceşti oameni au intrat intr-un sistem penitenciar care ii considera chiar mai periculoşi decat răufăcătorii de rand, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind in plus
datorită stigmatului de deţinut politic. Fiecărui deţinut politic i s-a intocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate in arhiva
Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.
O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat in funcţie de perioada in care deţinuţilor li s-a intocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atat pe faţă, cat şi pe verso. Pe langă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărarea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică). Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este impărţirea datelor deţinutului intre perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de "democraţie populară".
Menţionăm că articolele pe baza cărora au fost arestate şi condamnate aceste persoane fac parte din mai multe variante ale Codului penal comunist.
Cele mai frecvente fapte pentru care aceste persoane au fost condamnate sunt:
Art. 193/I: activitate
contra clasei muncitoare - era vorba despre un articol secret, cuprins in decretul nr. 62/1955 şi nepublicat, a cărui caracteristică era sfera foarte largă de cuprindere, aici putand fi incadrate orice fel de acuzaţii. In genere, se folosea pentru cei care nu puteau fi incadraţi articolelor din Codul Penal. In Codul Penal propriu-zis, art. 193 făcea parte din Secţiunea I ("Inaltă trădare") a Capitolului I ("Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a statului");
Art. 207: crimă de surpare a ordinii constituţionale - "Acela care săvarşeşte acte violente in scop de a schimba forma constituţională a Republicii Populare Romane, precum şi acela care instigă pe locuitori de a se ridica in contra puterilor constituţionale ale Republicii, comite crima de surpare a ordinei constituţionale şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani";
Art. 209: crimă de uneltire impotriva ordinii sociale - "faptul de a propovădui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernămant a Statului", "faptul de a face propagandă pentru răsturnarea in mod violent a ordinei sociale existente in Stat", "faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie că au ori nu caracter internaţional", "faptul de a lucra prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din Romania", "faptul de a intra in legătură cu vreo persoană sau asociaţie cu caracter internaţional din străinătate sau din ţară, in scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei răsturnări a ordinei democratice a statului", "faptul de a ajuta, in orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţară, care ar avea de scop să lupte contra ordinei economice sau sociale din Romania", "faptul de a se afilia sau deveni membru al vreunei astfel de asociaţii", "cei care iniţiază, organizează, activează sau participă la organizaţiuni de tip fascist, politice, militare sau paramilitare" şi "cei care, fără a fi membri ai unor astfel de organizaţii, fac propagandă sau intreprind acţiuni in favoarea acelor organizaţiuni, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de ele". Aceasta a fost cea mai răspandită incadrare care li s-a aplicat celor condamnaţi pentru delicte politice.
Art. 228: omisiune de denunţ - "Acela care, avand cunoştinţă despre un complot sau despre pregătirea crimei prevăzute de art. 207, omite să denunţe aceasta, cand era incă timpul de a se impiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunţării complotului şi se pedepseşte cu inchisoarea corecţională dela 1 la 2 ani";
Art. 267: trecerea frauduloasă a frontierei - "Acela care intră sau iese din ţară prin alte locuri decat acele destinate trecerii călătorilor, sau chiar prin acestea dar in ascuns, comite delictul de trecere frauduloasă a frontierei şi se pedepseşte cu inchisoare corecţională dela 3 la 10 ani şi amendă dela 4.000 la 40.000 lei. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care a inlesnit trecerea frontierei in condiţiile de mai sus".
Art. 284: favorizarea infractorului - "Acela care, fără să fi avut o inţelegere prealabilă cu autorul sau complicele, inainte de comiterea infracţiunii, dă ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedură ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei".
Art. 325: răspandire de manifeste sau publicaţii interzise - "Faptul de a produce, vinde sau distribui scrieri, desemne ori imprimate declarate ilicite printr-o hotărare judecătorească definitivă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care introduce, reproduce, vinde ori distribuie scrieri, desemne ori imprimate străine a căror introducere in ţară a fost interzisă de autoritatea in drept".
Art. 327: instigare/agitaţie publică - "Acela care, prin orice mijloace, instigă direct publicul la nesupunere către legi sau către autorităţile constituite. De asemenea, constituie delictul de instigare publică şi simplul fapt de a indemna publicul, prin orice mijloace şi in mod direct la săvarşirea vreunei crime sau delict. Oricine, prin orice mijloace, va intreprinde sau va incerca să intreprindă o acţiune impotriva formei de guvernămant democratice, precum şi oricine, prin orice mijloace, va agita sau va incerca să facă agitaţiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa Statului se va pedepsi dela 5 la 10 ani inchisoare corecţională".
Pe langă persoanele condamnate sub regimul codului penal din perioada cat secretar general al P.M.R. a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, există şi un număr semnificativ de persoane condamnate sub imperiul unui nou Cod Penal, cel adoptat in 1968. Deşi puţine comparativ cu numărul celor condamnaţi politic in perioada anilor '50-'60, aceste condamnări sunt importante prin insăşi existenţa lor, care contrazicea afirmaţiile regimului cum că nu ar mai exista deţinuţi politici. Există mai multe precizări in Codul Penal din 1968, care practic recunosc abuzurile legale care se făceau sub imperiul codurilor anterioare.
In primul rand, este vorba de deosebirile faţă de variantele vechi, arata IICCR:
Noul cod "nu mai prevedea o impărţire a pedepselor in pedepse de drept comun şi pedepse politice".
De asemenea, "prevedea o singură pedeapsă privativă de libertate denumită inchisoare, faţă de patru asemenea pedepse cate existau in codul penal anterior (munca silnică, temniţa grea, detenţiunea şi inchisoarea corecţională)".
Dar cea mai importantă precizare, sub aspectul caracterului represiv politic al regimului de democraţie populară, afirmă că "in noul cod penal a fost introdusă prevederea, care nu se găseşte in codul anterior, potrivit
căreia executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să injosească persoana condamnatului".
Cat priveşte incadrarea juridică propriu-zisă a faptelor cu caracter politic, incepand cu anul 1968, aceasta se făcea la Titlul I al Părţii Speciale a noului cod, intitulat "Infracţiuni contra securităţii statului" (art. 155 - 173). Două erau direcţiile pe care mergea pedeapsa politică sub noul cod penal: in primul rand art. 166 ("Propagandă impotriva oranduirii socialiste") şi apoi seria articolelor 155-157, care se refereau la trădare, iar sub incidenţa lor puteau să cadă cei care intrau in orice fel in contact cu cetăţeni străini. Cea mai elocventă formulare, privită din perspectiva codurilor penale anterioare şi in spiritul acestora, se găsea la art. 166:
"Propaganda cu caracter fascist săvarşită prin orice mijloace, in public, se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda sau intreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea oranduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."
O parte importantă din totalul acestor fişe sunt alcătuite pe numele unor persoane care au fost internate printr-o simplă decizie administrativă a Ministerului Afacerilor Interne, motiv pentru care, in cazul acestora, textele de lege nu au decat o relevanţă orientativă. In cazul lor se vădeşte cel mai bine caracterul regimului comunist, care urmărea in primul rand eliminarea prin orice mijloc a adversarilor ideologici.
Pe langă aceste fişe, I.I.C.C.R. publică şi fişele matricole ale persoanelor care au fost executate in perioada regimului comunist. Aici s-a făcut o impărţire a fişelor intre cele ale deţinuţilor de drept comun executaţi şi cele ale deţinuţilor politici executaţi.
De asemenea, se poate găsi o listă cuprinzand fişele a 35 de personalităţi cunoscute publicului larg, care au trecut prin detenţia comunistă. Este vorba mai ales de oameni politici aparţinand perioadei interbelice, dar şi postcomuniste, oameni de cultură, luptători anticomunişti şi disidenţi binecunoscuţi, prelaţi ai diferitelor confesiuni şi chiar foşti comunişti căzuţi in dizgraţia regimului. In ordine alfabetică, aceste persoane sunt următoarele: Arşavir Acterian, Vasile Aftenie, Aurel Aldea, Valeriu (Bartolomeu) Anania, Maria Antonescu, Constantin Argetoianu, Petre Arnăuţoiu, Toma Arnăuţoiu, Gheorghe Arsenescu, Nicolae Balotă, Petre Mihai Băcanu, Ioan Bălan, Ecaterina Bălăcioiu, Oliviu Beldeanu, Aurelian Bentoiu, Mişu Benvenisti, Aristide Blank, Matei Boilă, Gheorghe Boldur-Lăţescu, Constantin (Bebe) Brătianu, Gheorghe Brătianu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Cancicov, Dumitru Caracostea, Nicolae Carandino, Virgil Carianopol, Victor Cădere, Radu Campeanu, Tit Liviu Chinezu, Decebal Zelea-Codreanu, Lena Constante, Constantin Titel-Petrescu, Corneliu Coposu, Nichifor Crainic şi Gheorghe Cristescu-Plăpumaru. Această secţiune are ataşate cateva scurte biografii ale acestor personalităţi.
Experţii I.I.C.C.R. au luat in calcul numai fişele matricole penale găsite in arhiva A.N.P., care se află la Penitenciarul de Maximă Securitate Bucureşti-Jilava, cat şi pe cele găsite in arhiva Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Cluj. Toate acestea au fost fotocopiate şi prelucrate incepand cu luna aprilie 2007.
O altă precizare importantă se referă la faptul că fondul cu fişele de deţinuţi politici a fost fotocopiat şi prelucrat integral, aşa cum a fost găsit in arhiva ANP, motiv pentru care intre aceste fişe se pot găsi şi numele unor foşti demnitari sau torţionari comunişti, ajunşi ulterior in dizgraţia regimului.
Datorită volumului extrem de mare de documente, pană in prezent au fost prelucrate complet numai fişele deţinuţilor ale căror nume incep cu literele A, B şi C, cat şi fişele deţinuţilor executaţi in perioada regimului comunist. Numai la aceste prime trei litere, volumul aproximativ de fişe este de 28.000, in urma prelucrării acestora rezultand un număr de aproximativ 18.880 de deţinuţi. De asemenea, trebuie să facem precizarea că numele sub care au fost prelucrate fişele nu conţin diacritice, datorită problemelor de ordin tehnic care ar fi apărut in această eventualitate. Toate documentele
sunt reproduse pe site-ul I.I.C.C.R. exact aşa cum au fost găsite in arhiva A.N.P.
Fisa matricola penala a Mariei Antonescu - soţia mareşalului Ion Antonescu.
Prima oară a fost arestată imediat după 23 august 1944 şi reţinută pană după procesul mareşalului, o perioadă in U.R.S.S., la inchisoarea Lubianka a N.K.V.D.-ului şi apoi la inchisoarea militară Malmaison din Bucureşti. A fost arestată a doua oară in 1950 cu adresa nr. 41798/50 şi internată prin decizia administrativă nr. 334/951 la inchisoarea de femei Mislea cu o pedeapsă de 24 de luni. Ulterior, durata internării a fost majorată cu 60 de luni prin decizia nr. 559/953, pedeapsa trebuind să expire la 10 august 1958. In 27 octombrie 1954 a fost ridicată de către Securitatea Regiunii Bucureşti pe baza unui ordin de predare a sa către M.A.I. şi depusă cu domiciliu obligatoriu in Bărăgan, unde a şi murit in 1964.
Revolta din PD-L Constanţa, condusă de cercul lui Traian Băsescu
evoltaţii din PD-L Constanţa au reuşit să strângă sâmbătă 337 persoane la desfăşurarea unui Consiliu de Coordonare Local, pe care partidul refuză să-l recunoască. Facţiunea a restabilit ordinea anterioară descinderii Elenei Udrea, ce s-a lăsat cu demiteri pentru neperformanţa de la alegerile locale la care au pus umărul „pesediştii” din filială. Deciziile au fost invalidate pe motiv de încălcare a statutului, astfel încât cei 10 excluşi au rămas în partid, şi-au reprimit funcţiile şi au convocat un Consiliu de Coordonare Judeţean în regim de urgenţă, care să facă alte analize postelectorale.
Prima pe lista nedreptăţiţilor de Elena Udrea a fost fina preşedintelui Traian Băsescu, Narciz Amza, care însă nu a participat la şedinţă. În prezidiu s-a aflat un alt apropiat al Băseştilor, Claudiu Stratulat, ginerele lui Călin Marinescu „Shogunul”, cel care a făcut ani de puşcărie („în locul lui Traian Băsescu”) în dosarul
Flota.
„Majoritatea participanţilor la convocare nu sunt membri PD-L, iar cei care sunt vor fi excluşi”, a comunicat conducerea filialei locale, care a desfăşurat în aceeaşi zi o activitate
paralelă cu şefii organizaţiilor din secţiile de votare (OSV-urile).
Boc: „Le place imnul PD-L“
La chemarea partidului au răspuns circa 100 membri, dar poate ar fi fost mai mulţi dacă baza de date a partidului nu ar fi dispărut în vâltoarea evenimentelor. „Oamenii au văzut că se practică dezinformarea şi se urmăreşte destabilizarea partidului de către cei excluşi pentru relaţiile lor cu PSD. Autointitulatul Consiliu de Coordonare Locală, sau mai bine zis Cei Care Latră, sfidează cu bună ştiinţă hotărârile conducerii şi regulamentele de partid. Cine vrea să ştie adevărul ne găseşte la partid”, a transmis noul şef al organizaţiei municipale Constanţa, Florian Constantin. Liderul
PD-L Emil Boc a ironizat ieri adunarea nemulţumiţilor de la Constanţa. „Le place imnul PD-L şi lor, şi oamenilor lui Mazăre care au fost acolo”, a explicat Boc participarea de la Teatrul Ovidius. Nici Radu Mazăre, şeful PSD Constanţa, nu le arată public semne de bunăvoinţă protestatarilor din PD-L.
După ce a inaugurat vineri seara un club al pensionarilor în mallul prietenului de familie şi partenerului de afaceri
, Elan Schwartzenberg (adică soţul Mihaelei Rădulescu, devenită mascota acţiunilor Primăriei Constanţa), Mazăre s-a lepădat de pedeliştii măzărişti: „Nu mă interesează ce fac, nu îi primesc în partid. Cică sunt sute de membri care vor să treacă la PSD, dar am spus nu. Au pus constant piedică proiectelor mele pe care Constanţa le vrea, acum nu pot veni la PSD”.
Mazăre a comparat situaţia din PD-L cu cea din PSD Bucureşti, din 2005. „Este o situaţie tipic românească. Au pierdut şi acum îşi scot ochii unii altora”, a spus Mazăre care s-a declarat mai interesat de ce are el de făcut: emisiuni la Bucureşti şi alte treburi prin Constanţa.
Prima pe lista nedreptăţiţilor de Elena Udrea a fost fina preşedintelui Traian Băsescu, Narciz Amza, care însă nu a participat la şedinţă. În prezidiu s-a aflat un alt apropiat al Băseştilor, Claudiu Stratulat, ginerele lui Călin Marinescu „Shogunul”, cel care a făcut ani de puşcărie („în locul lui Traian Băsescu”) în dosarul
Flota.
„Majoritatea participanţilor la convocare nu sunt membri PD-L, iar cei care sunt vor fi excluşi”, a comunicat conducerea filialei locale, care a desfăşurat în aceeaşi zi o activitate
paralelă cu şefii organizaţiilor din secţiile de votare (OSV-urile).
Boc: „Le place imnul PD-L“
La chemarea partidului au răspuns circa 100 membri, dar poate ar fi fost mai mulţi dacă baza de date a partidului nu ar fi dispărut în vâltoarea evenimentelor. „Oamenii au văzut că se practică dezinformarea şi se urmăreşte destabilizarea partidului de către cei excluşi pentru relaţiile lor cu PSD. Autointitulatul Consiliu de Coordonare Locală, sau mai bine zis Cei Care Latră, sfidează cu bună ştiinţă hotărârile conducerii şi regulamentele de partid. Cine vrea să ştie adevărul ne găseşte la partid”, a transmis noul şef al organizaţiei municipale Constanţa, Florian Constantin. Liderul
PD-L Emil Boc a ironizat ieri adunarea nemulţumiţilor de la Constanţa. „Le place imnul PD-L şi lor, şi oamenilor lui Mazăre care au fost acolo”, a explicat Boc participarea de la Teatrul Ovidius. Nici Radu Mazăre, şeful PSD Constanţa, nu le arată public semne de bunăvoinţă protestatarilor din PD-L.
După ce a inaugurat vineri seara un club al pensionarilor în mallul prietenului de familie şi partenerului de afaceri
, Elan Schwartzenberg (adică soţul Mihaelei Rădulescu, devenită mascota acţiunilor Primăriei Constanţa), Mazăre s-a lepădat de pedeliştii măzărişti: „Nu mă interesează ce fac, nu îi primesc în partid. Cică sunt sute de membri care vor să treacă la PSD, dar am spus nu. Au pus constant piedică proiectelor mele pe care Constanţa le vrea, acum nu pot veni la PSD”.
Mazăre a comparat situaţia din PD-L cu cea din PSD Bucureşti, din 2005. „Este o situaţie tipic românească. Au pierdut şi acum îşi scot ochii unii altora”, a spus Mazăre care s-a declarat mai interesat de ce are el de făcut: emisiuni la Bucureşti şi alte treburi prin Constanţa.
Videanu spune că nu candidează la Parlament, PD-L aşteaptă o decizie din partea lui Stolojan
iderul PD-L Adriean Videanu a precizat luni că nu va candida pentru un mandat de parlamentar şi a adăugat că democrat-liberalii aşteaptă incă o decizie in privinţa candidaturii prim-vicepreşedintelui Theodor Stolojan, in vreme ce un alt nume vehiculat
de presă, Mioara Mantale, nu se află pe liste
"Nu voi candida
. Dacă era să candidez, candidam la Primăria Capitalei", a spus prim-vicepreşedintele PD-L. Videanu a declarat că partidul aşteaptă incă o decizie in acest sens din partea lui Theodor Stolojan, iar "deocamdată" numele lui Siviu Prigoană nu figurează pe lista PD-L, nici cel al Monei Muscă, potrivit
newsin.
Videanu a fost completat de preşedintele PD-L, Emil Boc, care a menţionat că Organizaţia Bucureşti va face săptămana viitoare sinteza propunerilor organizaţiilor de sector, iar numele Mioarei Mantale sau al Elenei Băsescu nu se află pe lista primită la partid. De altfel, fiica cea mică a preşedintelui anunţase săptămana trecută că nu va intra in cursa electorală pentru un mandat de parlamentar, intrucat consideră că trebuie să mai acumuleze experienţă.
Conducerea PD-L a inventariat 523 de candidaturi pentru alegerile parlamentare, lista finală urmand să intre in dezbaterea internă pană pe 4 august şi ulterior dată
publicităţii, a anunţat luni prim-vicepreşedintele partidului Adriean Videanu.
"Pană in momentul de faţă au fost inventariate 523 de candidaturi. Lista rămane deschisă pentru că s-a hotărat ca aceste candidaturi să facă subiectul unei analize interne a PD-L pană pe 4 august, urmand să fie supuse dezbaterii finale in cadrul BPN şi pe urmă le vom face cunoscute", a declarat luni, la finalul şedinţei conducerii PD-L, prim-vicepreşedintele partidului Adriean Videanu. Potrivit oficialului democrat-liberal, lista conţine foarte mulţi tineri, dar şi foarte multe nume de persoane consacrate cum ar fi Vasile Blaga, Radu Berceanu, Gheorghe Barbu, Cristian Boureanu, Raluca Turca, Petru Filip, Cristian Rădulescu, Gheorghe Albu, Elena Udrea şi Ioan Oltean.
Numele lui Videanu a fost avansat de presa centrală, alături de cel al lui Stolojan, ca posibil premier al unui guvern PD-L. Un alt lider PD-L care a anunţat că nu candida la Parlament este vicepreşedintele Valeriu Stoica.
de presă, Mioara Mantale, nu se află pe liste
"Nu voi candida
. Dacă era să candidez, candidam la Primăria Capitalei", a spus prim-vicepreşedintele PD-L. Videanu a declarat că partidul aşteaptă incă o decizie in acest sens din partea lui Theodor Stolojan, iar "deocamdată" numele lui Siviu Prigoană nu figurează pe lista PD-L, nici cel al Monei Muscă, potrivit
newsin.
Videanu a fost completat de preşedintele PD-L, Emil Boc, care a menţionat că Organizaţia Bucureşti va face săptămana viitoare sinteza propunerilor organizaţiilor de sector, iar numele Mioarei Mantale sau al Elenei Băsescu nu se află pe lista primită la partid. De altfel, fiica cea mică a preşedintelui anunţase săptămana trecută că nu va intra in cursa electorală pentru un mandat de parlamentar, intrucat consideră că trebuie să mai acumuleze experienţă.
Conducerea PD-L a inventariat 523 de candidaturi pentru alegerile parlamentare, lista finală urmand să intre in dezbaterea internă pană pe 4 august şi ulterior dată
publicităţii, a anunţat luni prim-vicepreşedintele partidului Adriean Videanu.
"Pană in momentul de faţă au fost inventariate 523 de candidaturi. Lista rămane deschisă pentru că s-a hotărat ca aceste candidaturi să facă subiectul unei analize interne a PD-L pană pe 4 august, urmand să fie supuse dezbaterii finale in cadrul BPN şi pe urmă le vom face cunoscute", a declarat luni, la finalul şedinţei conducerii PD-L, prim-vicepreşedintele partidului Adriean Videanu. Potrivit oficialului democrat-liberal, lista conţine foarte mulţi tineri, dar şi foarte multe nume de persoane consacrate cum ar fi Vasile Blaga, Radu Berceanu, Gheorghe Barbu, Cristian Boureanu, Raluca Turca, Petru Filip, Cristian Rădulescu, Gheorghe Albu, Elena Udrea şi Ioan Oltean.
Numele lui Videanu a fost avansat de presa centrală, alături de cel al lui Stolojan, ca posibil premier al unui guvern PD-L. Un alt lider PD-L care a anunţat că nu candida la Parlament este vicepreşedintele Valeriu Stoica.
Furdui Iancu, deputat PNL de Alba
Renumitul cântăreţ de muzică populară Nicolae Furdui Iancu va candida
pentru un post de deputat PNL într-un colegiu din Alba, care va cuprinde zona munţilor Apuseni.
De altfel, la concertul susţinut cu ocazia Târgului de Fete de pe Muntele
Găina, foarte mulţi localnici au venit special pentru Furdui Iancu. Într-un colegiu de Senat care se va suprapune cu cel în care candidează Furdui Iancu, va încerca obţinerea unui mandat şi Teodor Athanasiu, fostul ministru liberal al apărării.
pentru un post de deputat PNL într-un colegiu din Alba, care va cuprinde zona munţilor Apuseni.
De altfel, la concertul susţinut cu ocazia Târgului de Fete de pe Muntele
Găina, foarte mulţi localnici au venit special pentru Furdui Iancu. Într-un colegiu de Senat care se va suprapune cu cel în care candidează Furdui Iancu, va încerca obţinerea unui mandat şi Teodor Athanasiu, fostul ministru liberal al apărării.
Romstal Leasing-crestere de 322%
Compania Romstal Leasing IFN S.A. a finantat in primele sase luni ale anului 2008 3.050 de contracte in valoare
totala de 130,5 milioane euro, in crestere cu 53% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cea mai mare
crestere s-a inregistrat pe segmentele echipamentelor si al autovehiculelor comerciale: echipamentele au inregistrat o crestere spectaculoasa de 322% fata de anul trecut. De asemenea, pe segmentul de autovehicule comerciale au fost semnalate cresteri semnificative, care au dus la inregistrarea unei ponderi de 44,8% din totalul finantarilor Romstal Leasing in primul semestru din 2008, fata de 42% anul trecut. In portofoliul companiei autoturismele detin o pondere de 31,8%, autovehiculele comerciale
44,8%, echipamentele 17,8%, imobilele 4,8%, iar motocicletele 0,8%. Romstal Leasing mizeaza in continuare pe segmentul echipamentelor si al vehiculelor comerciale, avand in vedere potentialul ridicat al acestor piete
in 2008. Obiectivul fixat consta in cresterea cu aproximativ 30% a finantarilor pe aceste segmente pentru 2009. In primele 6 luni ale anului 2008, Romstal Leasing a deschis inca 2 noi birouri locale in Caransebes si Buzau, alaturi de cele 32 existente in prezent. Pentru perioada imediat urmatoare se doreste inaugurarea de noi filiale la Targoviste, Sfantu Gheorghe si in Bucuresti, zona Militari. Aproximativ 60% din finantarile Romstal Leasing se realizeaza in afara Bucurestiului, proportie ce se va pastra si in viitor. In ceea ce priveste nivelul dobanzilor practicate, Romstal Leasing a initiat o campanie
ce se desfasoara pana la finalul lunii iunie - 5,9% dobanda si 0,9% taxa de management pentru orice autovehicul finantat in aceasta perioada. Principalul beneficiu al acestei politici de acordare a dobanzilor red
totala de 130,5 milioane euro, in crestere cu 53% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cea mai mare
crestere s-a inregistrat pe segmentele echipamentelor si al autovehiculelor comerciale: echipamentele au inregistrat o crestere spectaculoasa de 322% fata de anul trecut. De asemenea, pe segmentul de autovehicule comerciale au fost semnalate cresteri semnificative, care au dus la inregistrarea unei ponderi de 44,8% din totalul finantarilor Romstal Leasing in primul semestru din 2008, fata de 42% anul trecut. In portofoliul companiei autoturismele detin o pondere de 31,8%, autovehiculele comerciale
44,8%, echipamentele 17,8%, imobilele 4,8%, iar motocicletele 0,8%. Romstal Leasing mizeaza in continuare pe segmentul echipamentelor si al vehiculelor comerciale, avand in vedere potentialul ridicat al acestor piete
in 2008. Obiectivul fixat consta in cresterea cu aproximativ 30% a finantarilor pe aceste segmente pentru 2009. In primele 6 luni ale anului 2008, Romstal Leasing a deschis inca 2 noi birouri locale in Caransebes si Buzau, alaturi de cele 32 existente in prezent. Pentru perioada imediat urmatoare se doreste inaugurarea de noi filiale la Targoviste, Sfantu Gheorghe si in Bucuresti, zona Militari. Aproximativ 60% din finantarile Romstal Leasing se realizeaza in afara Bucurestiului, proportie ce se va pastra si in viitor. In ceea ce priveste nivelul dobanzilor practicate, Romstal Leasing a initiat o campanie
ce se desfasoara pana la finalul lunii iunie - 5,9% dobanda si 0,9% taxa de management pentru orice autovehicul finantat in aceasta perioada. Principalul beneficiu al acestei politici de acordare a dobanzilor red
Leul are dolarofobie
Aversiunea faţă de risc a devenit principala sursă de fluctuaţie a monedei naţionale
De la începutul acestui an, cursul mediu al euro a fluctuat între un maxim de 3,7695, înregistrat în 24 ianuarie, şi un minim de 3,5434 lei, atins în 9 iulie.
Pe parcursul acestor prime şapte luni culoarul de fluctuaţie a fost însă mult mai larg, în ianuarie euro urcând la aproape 3,84 lei, minimul de 3,52 lei fiind atins în urmă cu două săptămâni. Se observă astfel că piaţa s-a mişcat într-un culoar de circa 9%, nivel care concordă cu banda de fluctuaţie pe care şi-a propus-o banca centrală de 10 - 15%.
Evoluţia raportului euro/leu nu mai este însă atât de legată de politicile BNR cât de ceea ce se petrece pe marile pieţe financiare
, în special cu paritatea euro
/dolar, care dă tonul în ceea ce priveşte aversiunea faţă de risc a investitorilor străini.
Să ne amintim că în urmă cu un an euro testa pragul de 3 lei, cursul coborând până la un minim de 3,1112 lei, moneda naţională fiind una dintre acelea care înregistrau cele mai ridicate rate de creştere faţă de cea unică, doar intervenţiile BNR, care cumpăra cantităţi mari
de valută, oprind-o dintr-un efemer marş triumfal. A venit însă puternica criză „subprime" americană care a frânat şi mai mult aprecierea leului, fondurile instituţionale străine dar şi speculatorii ieşind rapid din piaţa românească pentru a-şi limita pierderile de pe cele externe.
„Aversiunea faţă de risc" a devenit principala sursă de fluctuaţie a leului, investitorii căutând alte plasamente, precum aurul, care urca în martie până la 1.033,90 dolari
, pentru a se acoperi în faţa creşterii spectaculoase a preţurilor la ţiţei dar şi a menţinerii neîncrederii în economia americană, în ciuda „tăierilor" repetate ale dobânzilor de către Rezerva Federală.
România, o ţară “fragilă”
În opinia unui studiu realizat de compania Coface, leul este cea mai afectată valută din regiune de criza financiară internaţională, iar România, alături de ţări precum Lituania, Bulgaria, Ungaria şi Turcia, sunt considerate state „fragile". „Dacă moneda românească a cunoscut o uşoară consolidare de la finele lunii ianuarie 2008, aceasta rămâne până în prezent valuta cea mai afectată din zona de această criză", consideră cei de la Coface. De asemenea, analiştii sunt de părere că leul, aparţinând unui regim de schimb flexibil, pare a fi una din valutele cele mai instabile pe termen scurt, ei observând că există state în regiune vulnerabile la o ajustare bruscă a creşterii economice, pe fondul avansului rapid al datoriilor sectorului privat şi ca urmare a majorării creditelor în valută, impulsionate de dezvoltarea pieţei imobiliare.
Un rol important în menţinerea solidităţii monedei naţionale revine românilor care muncesc în străinătate, care au trimis acasă peste trei miliarde de euro în intervalul ianuarie-mai, în creştere cu circa 26% faţă de primele cinci luni din 2007.
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, acesta şi-a accelerat ritmul de creştere în primele cinci luni ale acestui an, adâncindu-se cu 11,08% faţă de acelaşi interval din 2007, până la 6,526 miliarde euro, în special ca urmare a dezechilibrului balanţei comerciale
, conform unui comunicat de presă al băncii centrale.
De la începutul acestui an, cursul mediu al euro a fluctuat între un maxim de 3,7695, înregistrat în 24 ianuarie, şi un minim de 3,5434 lei, atins în 9 iulie.
Pe parcursul acestor prime şapte luni culoarul de fluctuaţie a fost însă mult mai larg, în ianuarie euro urcând la aproape 3,84 lei, minimul de 3,52 lei fiind atins în urmă cu două săptămâni. Se observă astfel că piaţa s-a mişcat într-un culoar de circa 9%, nivel care concordă cu banda de fluctuaţie pe care şi-a propus-o banca centrală de 10 - 15%.
Evoluţia raportului euro/leu nu mai este însă atât de legată de politicile BNR cât de ceea ce se petrece pe marile pieţe financiare
, în special cu paritatea euro
/dolar, care dă tonul în ceea ce priveşte aversiunea faţă de risc a investitorilor străini.
Să ne amintim că în urmă cu un an euro testa pragul de 3 lei, cursul coborând până la un minim de 3,1112 lei, moneda naţională fiind una dintre acelea care înregistrau cele mai ridicate rate de creştere faţă de cea unică, doar intervenţiile BNR, care cumpăra cantităţi mari
de valută, oprind-o dintr-un efemer marş triumfal. A venit însă puternica criză „subprime" americană care a frânat şi mai mult aprecierea leului, fondurile instituţionale străine dar şi speculatorii ieşind rapid din piaţa românească pentru a-şi limita pierderile de pe cele externe.
„Aversiunea faţă de risc" a devenit principala sursă de fluctuaţie a leului, investitorii căutând alte plasamente, precum aurul, care urca în martie până la 1.033,90 dolari
, pentru a se acoperi în faţa creşterii spectaculoase a preţurilor la ţiţei dar şi a menţinerii neîncrederii în economia americană, în ciuda „tăierilor" repetate ale dobânzilor de către Rezerva Federală.
România, o ţară “fragilă”
În opinia unui studiu realizat de compania Coface, leul este cea mai afectată valută din regiune de criza financiară internaţională, iar România, alături de ţări precum Lituania, Bulgaria, Ungaria şi Turcia, sunt considerate state „fragile". „Dacă moneda românească a cunoscut o uşoară consolidare de la finele lunii ianuarie 2008, aceasta rămâne până în prezent valuta cea mai afectată din zona de această criză", consideră cei de la Coface. De asemenea, analiştii sunt de părere că leul, aparţinând unui regim de schimb flexibil, pare a fi una din valutele cele mai instabile pe termen scurt, ei observând că există state în regiune vulnerabile la o ajustare bruscă a creşterii economice, pe fondul avansului rapid al datoriilor sectorului privat şi ca urmare a majorării creditelor în valută, impulsionate de dezvoltarea pieţei imobiliare.
Un rol important în menţinerea solidităţii monedei naţionale revine românilor care muncesc în străinătate, care au trimis acasă peste trei miliarde de euro în intervalul ianuarie-mai, în creştere cu circa 26% faţă de primele cinci luni din 2007.
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, acesta şi-a accelerat ritmul de creştere în primele cinci luni ale acestui an, adâncindu-se cu 11,08% faţă de acelaşi interval din 2007, până la 6,526 miliarde euro, în special ca urmare a dezechilibrului balanţei comerciale
, conform unui comunicat de presă al băncii centrale.
Preţurile locuinţelor din blocurile vechi scad cu 5-10%, iar la cele noi cresc cu 10% din toamnă
Preţurile locuinţelor din blocurile vechi sunt în scădere şi vor continua acest trend cu un procent de 5-10%, iar în ceea ce priveşte blocurile noi, pe perioada verii preţurile stagnează, urmând ca din toamnă şi până la sfârşitul anului să crească uşor cu 5-10%, au declarat pentru NewsIn, analiştii Esop
Potrivit
reprezentanţilor companiei imobiliare Esop Consulting, piaţa imobiliară veche din capitală va păstra trendul din primul semestru şi în ce-a de-a doua parte a anului când preţurile locuinţelor din blocurile vechi vor continua să mai scadă, în procent de 5-10%. Analiştii imobiliari sunt însă de părere că în ceea ce priveşte blocurile noi, pe perioada verii preţurile stagnează, iar începând cu toamna şi până la sfârşitul anului acestea vor înregistera o creştere uşoară cu 5-10%.
"În provincie situaţia este similară. Preţurile locuinţelor vechi sunt în scădere, scădere care şi aici va continua în această toamnă cu 5-10%.
De cealaltă parte, apartamentele noi stagnează, dar estimăm o uşoară creştere din toamna acestui an în procent de 5-10%", a declarat pentru NewsIn, Irina Petrescu, partener în cadrul companiei
imobiliare Esop Consulting.
Potrivit
reprezentanţilor companiei imobiliare Esop Consulting, piaţa imobiliară veche din capitală va păstra trendul din primul semestru şi în ce-a de-a doua parte a anului când preţurile locuinţelor din blocurile vechi vor continua să mai scadă, în procent de 5-10%. Analiştii imobiliari sunt însă de părere că în ceea ce priveşte blocurile noi, pe perioada verii preţurile stagnează, iar începând cu toamna şi până la sfârşitul anului acestea vor înregistera o creştere uşoară cu 5-10%.
"În provincie situaţia este similară. Preţurile locuinţelor vechi sunt în scădere, scădere care şi aici va continua în această toamnă cu 5-10%.
De cealaltă parte, apartamentele noi stagnează, dar estimăm o uşoară creştere din toamna acestui an în procent de 5-10%", a declarat pentru NewsIn, Irina Petrescu, partener în cadrul companiei
imobiliare Esop Consulting.
Atanasiu: AVAS are în pregătire mai multe privatizări mari pentru acest an
Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat, duminică, la Alba Iulia, într-o conferinţă de presă, că autoritatea are în pregătire, pentru acest an, privatizarea unor societăţi mari
la care statul mai este acţionar majoritar. El a nominalizat Complexul Energetic Craiova şi IAR Ghimbav, dar şi unele societăţi din domeniul industriei de apărare, precum SC IOR SA sau Arsenal Reşiţ, transmite Mediafax.
"Vor fi vândute majoritatea prin licitaţii cu strigare sau prin negociere pe oferte
finale îmbunătăţite, acolo unde dorim să vedem planul de afaceri
şi în cazurile în care considerăm că avem argumente ca în timpul
negocierii să obţinem un preţ mai mare decât prin licitaţia de strigare", a spus Atanasiu.
Preşedintele AVAS a adăugat că etapa de pregătire a privatizării durează mai mult, până când consultantul pregăteşte toate evaluările şi dosarul de prezentare, iar apoi este dat anunţul în piaţă.
Teodor Atanasiu a adăugat că în cazul societăţilor la care statul deţine un pachet minoritar, AVAS încearcă să le vândă pe bursă, dar aşteaptă momentele prielnice pentru vânzarea acţiunilor. În acest an au fost cedate pachete minoritare la aproape 30 de societăţi.
la care statul mai este acţionar majoritar. El a nominalizat Complexul Energetic Craiova şi IAR Ghimbav, dar şi unele societăţi din domeniul industriei de apărare, precum SC IOR SA sau Arsenal Reşiţ, transmite Mediafax.
"Vor fi vândute majoritatea prin licitaţii cu strigare sau prin negociere pe oferte
finale îmbunătăţite, acolo unde dorim să vedem planul de afaceri
şi în cazurile în care considerăm că avem argumente ca în timpul
negocierii să obţinem un preţ mai mare decât prin licitaţia de strigare", a spus Atanasiu.
Preşedintele AVAS a adăugat că etapa de pregătire a privatizării durează mai mult, până când consultantul pregăteşte toate evaluările şi dosarul de prezentare, iar apoi este dat anunţul în piaţă.
Teodor Atanasiu a adăugat că în cazul societăţilor la care statul deţine un pachet minoritar, AVAS încearcă să le vândă pe bursă, dar aşteaptă momentele prielnice pentru vânzarea acţiunilor. În acest an au fost cedate pachete minoritare la aproape 30 de societăţi.
Panică la Bursa din Bucureşti
Săptămâna trecută investitorii de pe piaţa autohtonă de capital au suferit cele mai mari
pierderi înregistrate într-o singură săptămână. Marţi şi miercuri, bursa a pierdut aproape 10% din capitalizare, iar multe dintre tilturile cele mai tranzacţionate au atins minime istorice.
Acest fapt se datorează, spun brokerii, panicii care a pus stăpânire pe investitori pe fondul trendului puternic de scădere a cotaţiilor şi al numărului mic de tranzacţii. Văzând că valoarea
acţiunilor devine din ce în ce mai mică, investitorii s-au grăbit să scape de ele, ceea ce a condus la valori minime de tranzacţionare pentru ultimii doi ani şi jumătate. Cele mai afectate titluri au fost cele ale societăţilor de investiţii financiare
, aşa-numitele SIF-uri, care au avut o cădere de 8,30% într-o singură săptămână şi de 51,59% faţă de începutul anului. Joi şi vineri, situaţia s-a mai calmat, investitorii au reuşit să îşi recupereze o parte din pierderi.
Din luna iulie a anului trecut Bursa de Valori din la Bucureşti (BVB) a scăzut în continuu, odată cu marile burse din străinătate. Cauza principală a fost criza americană. În aceste condiţii, interesul investitorilor în pieţele de capital, inclusiv cea din România, a scăzut drastic.
Patrick Gelin, preşedintele BRD-SocGen, cea de-a doua bancă din ţară după active, susţine, conform ZiaruluI Financiar, că după plecarea masivă a investitorilor străini din piaţa românească de capital, BVB este muribundă pentru că a “trăit doar din iluzii, bazându-se pe o clientelă locală formată mai ales din speculatori care nu urmăreau decât câştiguri obţinute foarte repede, care aşteptau ca piaţa să crească în fiecare zi”. “Piaţa au făcut-o de fapt nerezidenţii, care acum au plecat şi gata creşterea, pentru că speculatorii locali nu o pot susţine, aşa că toată lumea se retrage”, spune Gelin, citat de Ziarul Financiar.
pierderi înregistrate într-o singură săptămână. Marţi şi miercuri, bursa a pierdut aproape 10% din capitalizare, iar multe dintre tilturile cele mai tranzacţionate au atins minime istorice.
Acest fapt se datorează, spun brokerii, panicii care a pus stăpânire pe investitori pe fondul trendului puternic de scădere a cotaţiilor şi al numărului mic de tranzacţii. Văzând că valoarea
acţiunilor devine din ce în ce mai mică, investitorii s-au grăbit să scape de ele, ceea ce a condus la valori minime de tranzacţionare pentru ultimii doi ani şi jumătate. Cele mai afectate titluri au fost cele ale societăţilor de investiţii financiare
, aşa-numitele SIF-uri, care au avut o cădere de 8,30% într-o singură săptămână şi de 51,59% faţă de începutul anului. Joi şi vineri, situaţia s-a mai calmat, investitorii au reuşit să îşi recupereze o parte din pierderi.
Din luna iulie a anului trecut Bursa de Valori din la Bucureşti (BVB) a scăzut în continuu, odată cu marile burse din străinătate. Cauza principală a fost criza americană. În aceste condiţii, interesul investitorilor în pieţele de capital, inclusiv cea din România, a scăzut drastic.
Patrick Gelin, preşedintele BRD-SocGen, cea de-a doua bancă din ţară după active, susţine, conform ZiaruluI Financiar, că după plecarea masivă a investitorilor străini din piaţa românească de capital, BVB este muribundă pentru că a “trăit doar din iluzii, bazându-se pe o clientelă locală formată mai ales din speculatori care nu urmăreau decât câştiguri obţinute foarte repede, care aşteptau ca piaţa să crească în fiecare zi”. “Piaţa au făcut-o de fapt nerezidenţii, care acum au plecat şi gata creşterea, pentru că speculatorii locali nu o pot susţine, aşa că toată lumea se retrage”, spune Gelin, citat de Ziarul Financiar.
Cinci IMM-uri dintr-o sută sunt competitive în UE
este 50% dintre IMM-urile autohtone au înregistrat profit anul trecut, dar au înca o forţă economică redusă comparativ cu UE, este una dintre concluziile ultimei analize aprofundate a situaţiei IMM-urilor locale, inclusă in Carta Alba a IMM-urilor 2008.
Potrivit
analizei Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania(CNIPMMR), citată de Business Standard, 98% dintre întreprinderile mici şi mijlocii realizează cifre de afaceri sub două milioane de euro
.
Integrarea României în Uniunea Europeană este percepută drept oportunitate majoră de 46,47% dintre firme, alte 44,34% considerând că nu a avut un impact semnificativ asupra activităţilor lor, iar 9,18% dintre întreprinderi au considerat-o ca pe o ameninţare majoră. Aderarea a avut o serie de efecte pozitive asupra IMM-urilor.
Conform datelor Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania, aderarea a oferit, pentru 43,73% dintre firme
, acces mai bun pe pieţe, pentru 38,54% - existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini
, pentru 35,35% - legislaţie îmbunătăţită, pentru 32,64% - accesul la fonduri structurale, iar pentru 28,34% - accesul mai uşor la noile tehnologii.
Potrivit
analizei Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania(CNIPMMR), citată de Business Standard, 98% dintre întreprinderile mici şi mijlocii realizează cifre de afaceri sub două milioane de euro
.
Integrarea României în Uniunea Europeană este percepută drept oportunitate majoră de 46,47% dintre firme, alte 44,34% considerând că nu a avut un impact semnificativ asupra activităţilor lor, iar 9,18% dintre întreprinderi au considerat-o ca pe o ameninţare majoră. Aderarea a avut o serie de efecte pozitive asupra IMM-urilor.
Conform datelor Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania, aderarea a oferit, pentru 43,73% dintre firme
, acces mai bun pe pieţe, pentru 38,54% - existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini
, pentru 35,35% - legislaţie îmbunătăţită, pentru 32,64% - accesul la fonduri structurale, iar pentru 28,34% - accesul mai uşor la noile tehnologii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
