Comitet de criza pentru salvarea scolii romanesti

Incercarea Ministerului Educatiei de discreditare a persoanelor care au reclamat fraudele din timpul examenului de Bacalaureat este comentata de catre analistii politici si cadrele didactice ca o situatie de puternica criza in Educatie. Mai multe voci sustin demiterea tuturor celor care gestioneaza invatamântul si formarea unui comitet de criza. Profesorul de româna Gheorghe Radulescu a prezentat opiniei publice noi probe de fraudare a rezultatelor de la Bac, identificate in judetele in care demnitarii de la MECT si-au facut campanie electorala.

Sesiunea din acest an de Bacalaureat a culminat printr-o serie intreaga de nereguli si de scandaluri. Proasta organizare a examenului, copierea masiva dupa culegerile cu subiecte rezolvate, colectarea de fonduri pentru protocol, notele umflate de la tezele candidatilor din judetele de mare interes politic sunt doar câteva dintre aspectele ce caracterizeaza sesiunea de vara 2008 a Bacalaureatului. „Ne aflam intr-o puternica criza a Educatiei. Este clar ca reforma din 1997 a fost parasita, asa cum a fost uitata si curricula formata in analogie cu cele din tarile europene. In acea perioada au fost cheltuiti cu folos multi bani pentru realizarea acestor obiective si acum se vede ca s-au irosit. In privinta Bacalaureatului, metodologia acestui tip de examen este un document plin de improvizatii. Organizarea nu a fost realizata la dimensiunea prevederilor europene, iar masurile din Uniunea Europeana au fost parasite. Nu numai Bac-ul este problema, ci reforma strâmba din Educatie care a adus acest domeniu social intr-o puternica criza. Daca am acum vreo apreciere de facut, este faptul ca actuala echipa ministeriala mai recunoaste din când in când ca nu se pricepe si ca nu a demonstrat proba capacitatii din 2001”, ne-a declarat fostul ministru al educatiei, rectorul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj, Andrei Marga. La rândul sau, analistul politic Stelian Tanase considera ca „invatamântul a ramas in continuare plin de clanuri, de mafii, de interese. Piata meditatiilor nu a fost eliminata, ea exista dintotdeauna, realitate ce inseamna ca invatamântul românesc este foarte slab si ca aceia care platesc sunt parintii, deoarece ei trebuie sa acopere pregatirea copiilor cu ceea ce nu face scoala. Reforma din Educatie a ramas aceeasi din 1990. Degeaba se baga atâtia bani daca invatamântul nu este reformat. Raul vine din profunzime si acesta trebuie taiat de la radacina. Acum este tardiv sa se schimbe echipa ministeriala. Este nevoie de o reforma care sa taie in carne vie”.

„Examenul national, transformat intr-o mimare“
„Actuala conducere de la Ministerul Educatiei trebuie sa demisioneze sau sa fie destituita pentru falimentul Bacalaureatului. Acesta este un examen national care s-a transformat intr-o mimare. Nu stiu daca este o solutie formarea unui comitet de criza. Insa daca politic nu se poate lua o decizie, atunci de urgenta trebuie format un comitet de criza”, ne-a declarat rectorul Universitatii „Constantin Brâncusi” din Târgu Jiu, Adrian Gorun. Analistul politic, decanul scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, Cristian Pârvulescu, este convins ca in Educatie criza este una structurala: „Bacalaureatul a fost un motiv. Criza este una structurala. Bac-ul este consecinta a 15 ani de invatamânt eronat. Este nevoie de o strategie noua, viabila, care trebuie sa aiba suport la parinti, la tineri, la profesori. Se stie, coruptia este un fapt in sine, o situatie pe care o toleram de foarte mult timp. De aceea este nevoie de o strategie noua la care sa participe intreaga societate. Altfel, nu se va face nimic”.

Olimpicii, note de trecere, cei de la FF, note de exceptie
Profesorul care a agitat spiritele la Bacalaureat continua sirul acuzatiilor. Gheorghe Radulescu sustine ca nu a existat nici un interes în spatele demersului sau de a atrage atentia asupra sistemului de învatamânt din România. Acesta o acuza pe secretarul de stat în Ministerul Educatiei, Svetlana Preoteasa, ca ar fi transformat Bacalaureatul într-un pretext de campanie electorala si ca sistemul de copiat a fost unul aranjat „la vârf”. Profesorul Radulescu afirma ca statisticile de promovare din judetul Gorj arata ca majoritatea elevilor care au luat note foarte mari la examenul de Bac de anul acesta sunt cei de la frecventa redusa. „Este inadmisibil ca olimpicii din acest judet sa ia note de trecere, pe când cei de la frecventa redusa sa obtina note exceptionale”, a declarat Gheorghe Radulescu. Acesta a mai prezentat si alte statistici care atesta diferenta de note obtinute la nivel de judete. „In judetele Suceava si Vâlcea, elevii au promovat in proportie de aproximativ 99%. De cealalta parte sunt liceele din Giurgiu si Ilfov, unde copiii au promovat in proportie de 39%. Este adevarat ca liceele din jurul Capitalei au profil industrial sau agricol, dar aici se poate observa exigenta atât a profesorilor supraveghetori, cât si a celor corectori. O alta neregula prezenta la acest examen este faptul ca multi profesori au refuzat sa supravegheze Bacalaureatul de anul acesta pentru ca, probabil, stiau de proasta organizare si de faptul ca va fi un esec total. Astfel, in salile de examen, elevii au fost supravegheati de educatori si profesori pensionari, acestea fiind persoane neavizate pentru un astfel de examen”, a mentionat profesorul. Despre rezultatele de la Bac, Gheorghe Radulescu a declarat ca „acestea contrazic flagrant situatia scolara a elevilor”. Aproape jumatate dintre elevii care au sustinut examenul de absolvire a liceului au obtinut medii peste 9. Mai mult, profesorul corector aflat la Scoala 128 cere demiterea inspectorului general adjunct din Bucuresti, Sergiu Moga, a inspectorului scolar general al Capitalei, Stelian Fedorca, a ministrului educatiei, Cristian Adomnitei, si a secretarului de stat in Ministerul Educatiei, Svetlana Preoteasa, pentru ca acestia sunt singurele persoane vinovate de esecul examenului de Bacalaureat de anul acesta.
(Alexandru Calmâcu, Madalina Chitu)

Sorin Oprescu s-a cam plictisit de primarie

Cåta vreme dureaza putin, independenta e supermisto si da un aer de zorro certat cu toata lumea celui care o scoate la inaintare pe post de carte de vizita. Cånd isi pune in cap sa se institutionalizeze, independenta devine o boala såcåitoare ca tusea magareasca si risca sa-l transforme intr-o caricatura penibila pe cel care o invoca. Baiat de cartier, primarul Bucurestilor stie mai bine ca oricine cåte parale face independenta pe care a afisat-o conjunctural, in infruntarea electorala. Cum jocurile la Capitala erau facute dupa primul tur de scrutin si PD-L dicta deja regulile dupa care viitorul primar isi va interpreta partitura, Oprescu s-a dezbracat de cuirasa de vårf de atac a lui Don Quijote si a imbracat combinezonul de arbitru de tusa al lui Sancho Panza. Nici n-a inceput bine cea de-a patra sa saptamåna de activitate, ca iata i-a cedat lui Murgeanu cam toata garnitura de prerogative si puteri care sa-l faca din viceprimar un primar aievea. In acest moment, Murgeanu conduce atåt de multe directii din primarie, incåt bunul-simt te obliga sa te intrebi ce i-a mai ramas sa coordoneze lui Oprescu. Asa se face ca viceprimarul s-a procopsit in plus, fata de ce gestiona påna la alegeri, cu transporturile, drumurile si siguranta circulatiei, directie in care va avea contact nemijlocit cu nababii asfaltului si caizii drumurilor. Pe långa acestia, siguranta circulatiei presupune o industrie semimafiota, care practica preturi de vånzare a produselor de cåteva ori mai mari decåt cele de pe piata. Galeria de firme care au legatura cu acest domeniu cuprinde cele mai detestabile si reprobabile nume de patroni, despre care presa scrie de ani de zile. Pe långa noua insarcinare cu care l-a cadorisit Oprescu, Murgeanu va controla in continuare relatiile internationale, regia de termoficare, integrarea europeana, protectia civila si apararea sau utilitatile publice. Lui Oprescu nu-i va ramåne decåt sa dea måna cu omologii lui din strainatate si sa coordoneze spitalele Capitalei, care vor trece in subordinea Primariei, sau sa chiuleasca, asa cum ne-a obisnuit inca de pe vremea cånd era viceprimar.

Bac-ul si steguletele rosii ale lui Adomnitei

Din orice afacere trebuie sa iasa un castig. Sau un castigator (cel putin teoretic, ca, practic, mai sunt si esecuri). Si Bacalaureatul lui Adomnitei este o afacere in care exista castiguri si castigatori. Cel putin ministrul si-a spalat imaginea iesind cu sabia in mana, fluturand-o amenintator de cateva ori deasupra capului si tinand in mana scalpul hotului care a fraudat Bac-ul furand niste subiecte. Este inutil sa mai spun ca aceasta poveste nu a mai avut nici un final. Nici nu ma asteptam la altceva. Revenind la afacere. Sigur ca sunt castigatori. Pai, elevii care au copiat pe rupte ori au dat spagi sa treaca un examen sau pe toate (eh, mai sunt si cazuri izolate de prosti care au platit si au ramas cu ochii-n soare)? Dar profesorii supraveghetori sau din comisii n-au si ei partea leului? Macar ca au mancat niste chipsuri si au baut un suc din banii de “protocol”. In toata istoria olimpiadelor, de la greci incoace, nu s-a mai pomenit ca un emul, slab pregatit, sa castige intr-o competitie in fata unui concurent dotat. Adica, la noi, la Bac, s-a putut ca elevi de la frecventa redusa sa ia note mari fata de olimpici, care abia au reusit o nota de trecere. Judetele din care provin capii invatamantului romanesc au avut promovabilitate de peste 90%. E bine totusi ca o situatie care se perpetueaza de cel putin 18 ani a iesit oarecum la iveala. Si spun oarecum, pentru ca, asa cum ne-am obisnuit, ca in Romania, orice ancheta sa se impotmoleasca la un moment dat, din toata tevatura asta cu Bacalaureatul nu vom ramane decat cu morala “cine-i harnic si munceste, ori e prost, ori nu gandeste”. Zau. Pacat de elevii care si-au pierdut ore din noapte, zile din saptamana si luni din an ca sa se pregateasca pentru aceste examene. Si lupta anticoruptie continua. Si da-i, si lupta ca vine raportul de tara. Dar pe Adomnitei de ce nu-l cheama nimeni la raport? Peste el de ce nu vin comisarii europeni? Ar trebui un raport al UE pe starea invatamantului, nu numai a justitiei. Sa-l vedem pe Adomnitei cu stegulete rosii in mana, in locul sabiei amenintatoare pe care o flutura deasupra capului. Aveti grija de invatamant pentru ca el este pepiniera societatii. Cum ii cresteti, asa-i aveti. Pe elevi. Dar, vorba lui Trahanache, “unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sotietate fara printipuri, vasazica ca nu le are”.

Mormantul lui Ceausescu, intre «Ghencea» si «Domnesti 2»

Joi 3 iulie 2008, am avut o discutie cu Gelu Voican Voiculescu. La inceput, a ridicat tonul, iritat de intrebarea pe care i-am pus-o, dar discutia a continuat, iar Voican s-a dovedit pâna la urma un interlocutor pe care orice ziarist si-l doreste. Convorbirea, telefonica, a avut loc in jurul orei 15.00, dupa ce fostul viceprim-ministru in guvernul provizoriu Petre Roman (responsabil cu serviciile secrete), ulterior senator si ambasador in Tunisia si Maroc, a coborât dintr-un troleibuz. Desigur, sunteti curiosi sa aflati de ce a fost iritat Voican. Pentru ca l-am intrebat fara prea multe ocolisuri daca, la sfârsitul lunii ianuarie 1990, a deshumat corpurile neinsufletite ale Ceausestilor pentru a le muta din „Ghencea” in Cimitirul „Domnesti 2”.

Pentru cei mai tineri, Gelu Voican Voiculescu este unul dintre protagonistii evenimentelor din decembrie 1989, soldate cu rasturnarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu. De asemenea, in calitate de delegat al Frontului Salvarii Nationale, Voican a participat, alaturi de generalul Victor Atanasie Stanculescu, Virgil Magureanu ori generalul Dan Voinea, la procesul lui Ceausescu si la executia liderului comunist din 25 decembrie 1989. Voican a raspuns si de inhumarea sotilor Ceausescu din 30 decembrie. Într-o emisiune a lui Tuca din 2006, Liviu Turcu, fost ofiter al Securitatii (mai precis, spion al serviciilor secrete comuniste de la Bucuresti care a defectat in ianuarie 1989), a facut mai multe afirmatii legate de Voican. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 - sustine Turcu -, Gelu Voican Voiculescu, cu o echipa de militari inarmati, „in conditii extrem de delicate si de incerte”, a pus la zid ofiterii unei unitati a Serviciului de Informatii Externe, somându-i sa-i dea reteaua de informatori români din Occident. Turcu l-a acuzat pe Voican si ca a lucrat pentru Securitate inainte de 1989. Voican a replicat ca fostul ofiter doreste sa-l compromita si ca nu a colaborat cu Securitatea.

Cercul vicios
Este cunoscut deja ca cererea urmasilor lui Ceausescu, care vor sa se stabileasca cu exactitate daca fostul lider comunist este cu adevarat ingropat la Ghencea, se invârte intr-un cerc vicios. Chestiunile sunt stiute, asa ca nu mai insist. Curtea de Apel Bucuresti asteapta ca MAp sa ofere dovezi certe care sa ateste faptul ca Elena si Nicolae Ceausescu au fost ingropati in cele doua locuri din Cimitirul „Ghencea”. Însa Armata nu detine astfel de dovezi, motiv pentru care deshumarea dictatorilor a fost amânata sine die. Au existat mai multe ipoteze legate de disparitia sotilor Ceausescu dupa executia de la Târgoviste. Precum si controverse legate de disparitia pentru o perioada de 12 ore a cadavrelor acestora, aduse cu elicopterul pentru a fi ingropate la Bucuresti.

Din „Ghencea” în „Domnesti”
Insa mai exista o varianta, pe care mi-a dezvaluit-o de curând o sursa demna de incredere. Si, când spun demna de incredere, ma bazez pe faptul ca informatiile respectivei surse legate de alte subiecte la fel de delicate s-au dovedit a fi si adevarate. Asadar, este vorba despre faptul ca in tumultuoasa perioada de la inceputul anilor ‘90, Gelu Voican Voiculescu ar fi povestit, intr-un cerc restrâns, ca la sfârsitul lunii ianuarie ‘90 a mutat cadavrele lui Nicolae si Elena Ceausescu din Cimitirul „Ghencea” in Cimitirul „Domnesti 2”. Totul parea o spovedanie. Care ar fi fost motivul, am intrebat imediat. Se stia deja unde sunt cei doi. Era prea târziu pentru ca nostalgicii sa nu faca din „Ghencea” loc de pelerinaj. Nici vorba de pelerinaj, mi s-a spus. La inceputul anului 1990, nimeni nu-l plângea pe Ceausescu. Voican impreuna cu un numar restrâns de militari ar fi mutat cadavrele tocmai pentru a evita profanarea locului de veci de catre românii furiosi.

Un grup de ingineri de la RAFO cere statului drepturi de autor de 20,300 milioane de lei

O suma uriasa este ceruta in instanta de la RAFO de catre sapte fosti specialisti care ar fi facut inainte de 1989 inventii care s-au aplicat la rafinaria onesteana. Potrivit legilor actuale in vigoare, pentru inventii si inovatii, beneficiarul trebuie sa plateasca asa-numitele drepturi de autor, de fapt o modalitate de a recunoaste paternitatea inventiei. Cererea pentru plata acestor drepturi a fost depusa in fata judecatorilor brasoveni, locul unde se judeca procesul de reorganizare al RAFO. Printre cei care cer drepturi de autor de la rafinarie se regaseste si Valentin Anastasiu (foto), fostul director al Rafinariei Darmanesti si al Carom. Cei sapte fosti ingineri si tehnicieni de pe platforma petrochimica Borzesti cer de la RAFO 20,300 milioane de lei. Potrivit cererii depuse in instanta, oamenii pretind ca inainte de 1989 ar fi brevetat inventii si inovatii care ar fi fost aplicate in procesul tehnologic de la RAFO. Dezvaluirea ne-a fost facuta de unul dintre liderii sindicatului din RAFO, George Plaisanu. Acesta n-a putut sa ne precizeze valoarea exacta pe care au cerut-o fiecare dintre ei. „Cererea lor pentru acordarea acestor drepturi de autor a fost depusa in instanta, la dosarul in care se judeca planul de reorganizare al RAFO. Aceasta si alte câteva cereri de acest gen îl reprezinta si motivul pentru care instanta tot amâna pronuntarea definitiva de aproape un an in acest dosar. Acum au hotarât pronuntarea dupa vacanta judecatoreasca, prin septembrie. Cererea lor este insa exorbitanta, 20,300 milioane de lei, si la termenul de pe 29 mai nu au adus niciun fel de probe din care sa rezulte ca inventiile lor au fost aplicate si au adus beneficii RAFO. Problema este ca ne cam incurca in privinta pronuntarii definitive in cazul planului de reorganizare, cel care ne doare pe noi”, ne-a declarat George Plaisanu, viceliderul sindicatului Rafinorul. Dosarul de reorganizare al RAFO se judeca in Brasov de mai bine de doi ani, dupa ce a fost stramutat din Bacau.

Un tanar a murit intr-un accident cu ski-jetul pe litoral

Un teribil accident soldat cu moartea unui tânar si ranirea grava a altuia aduce din nou in discutie pericolul pe care il reprezinta ski-jeturile. Accidentul s-a petrecut sâmbata dimineata, la ora 10.30, la Costinesti. Doua cupluri de tineri aflati in vacanta au inchiriat doua ski-jeturi pentru o plimbare pe mare, dar teribilismul si dorinta de a demonstra ca se pot face glume proaste la viteze de aproape 100 km/h in largul marii au fost ingredientele ciocnirii dintre aparate. Alin Dumitru Petcu, 22 ani, si Florian Dumitru, 25 ani, ambii din Bucuresti, se aflau pe un ski-jet, când au vrut sa faca pe vitejii in fata a doua tinere din Ploiesti, aflate si ele pe o ambarcatiune similara. In mare viteza, baietii au facut o manevra gresita si au vrut sa intoarca in fata fetelor, dar neindemânarea si-a spus cuvântul. Cele doua ski-jeturi s-au izbit violent, iar in urma impactului, Alin Petcu, cel aflat la cârma ambarcatiunii, a fost lovit de celalalt scuter de apa. Tânarul a murit pe loc. Amicul lui a fost mai norocos, dar s-a ales cu rani extrem de grave si a fost dus de urgenta la Spitalul Clinic Judetean Constanta. Medicii l-au diagnosticat cu multiple traumatisme, fiind tinut in viata doar de aparatele medicale. Cadrele medicale sunt rezervate in ceea ce priveste sansele de supravietuire a pacientului, care a ramas internat in Sectia Terapie Intensiva. Cele doua fete aflate pe scuterul de care s-a izbit ambarcatiunea baietilor s-au ales doar cu câte o sperietura groaznica, deoarece ambele au cazut in apa in momentul impactului.

Pilot septuagenar mort la raliu

Pilotul Laurentiu Moldovan a decedat, ieri, in urma unui accident petrecut in Campionatul National de viteza in coasta de la Resita. In varsta de 74 de ani, participantul la raliu a iesit in decor si a fost aproape zdrobit de caroseria masinii. El a fost transportat de urgenta la spitalul din Resita cu multiple leziuni la coasta, fracturi ale piciorului si afectiuni ale plamanilor. Inima sa nu a mai rezistat interventiilor chirugicale. Moldovan era veteranul pilotilor din Romania, un alt pilot cu state vechi, Werner Hirschvogel, 71 de ani, a decis sa se retraga in anul 2000. Celalalt pilot implicat in accident, Marius Vasilescu, in varsta de 31 de ani, a fost ranit si el, dar nu mortal, fiind in afara oricarui pericol. Etapa a opta a CN de viteza a fost intrerupta dupa acest accident.

Horia Colibasanu, socat de drama de pe Himalaya

Alpinistul timisorean Horia Colibasanu a declarat ca i-a fost foarte greu sa plece de lânga spaniolul Inaki Ochoa, care a decedat pe vârful Annapurna din Muntii Himalaya, informeaza publicatia Diario de Navarra. „Este marele protagonist al povestii. Horia Colibasanu, un stomatolog de 31 de ani, care si-a riscat viata si sanatatea pentru a avea grija de Inaki Ochoa de Olza. Se întâmpla pe vârful Annapurna. Erau trei. Rusul Alexei Bolotov a decis sa continue. Colibasanu a ramas lânga Inaki. Constient de gravitatea situatiei, l-a îngrijit pe Inaki la 7.400 metri altitudine. I-a oferit caldura, alimente si ajutor medical. Nu i-a pasat ca fiecare minut la aceasta altitudine îi afecta sanatatea, el având un început de edem pulmonar“, scrie Diario de Navarra.

Piturca se bazeaza mai mult pe masori, mai putin pe specialisti

In poza de grup a nationalei tricolore pentru Euro 2008 s-au inghesuit numai putin de cinci masori. Mai avem doi secunzi, un metodist si un medic. Adversarii Romaniei din grupa C au preferat sa isi echilibreze staffurile tehnice, mergand “pe mana” metodistilor, nu a unei armate de oameni ce cara bagajele.

Cristian Chivu a intarziat din cauza finalei Cupei Italiei si nu a aparut in poza oficiala de grup, facuta de tricolori pentru Euro 2008. In fata blitului au aparut insa alte personaje, despre care multi nici nu stiau ca exista in anturajul echipei nationale. Intre jucatorii antrenati de Victor Piturca s-au insinuat nu mai putin de cinci masori, care dau impresia unui staff tehnic numeros. Se confirma insa ca numeros nu inseamna si puternic. Selectionerul Romaniei se bazeaza pe putini tehnicieni in comparatie cu omologii din grupa C de la turneul final. Iovan, Boldici, Apolzan si Pompiliu Popescu sunt “secunzii” din echipa sa. In rest, exista oameni “buni la toate”, trecuti sub denumirea generica de masori. In general, acestia au rolul de a da o mana de ajutor acolo unde este nevoie, duc plasele cu mingi, sticlele cu apa, jaloanele etc. De cealalta parte, selectionerii adversarelor noastre si-au construit echipe tehnice in care nu sunt mai mult de trei masori, dar care au in componenta mai multi specialisti in studierea oponentului.

Italia are doi metodisti si doi medici
Campioana Mondiala Italia are un staff tehnic la fel de numeros ca al Romaniei, format cu 12 persoane. Roberto Donadoni si-a luat pe langa el trei antrenori secunzi, doi medici si doi metodisti. Metodistii sunt corespondentii lui Dan Apolzan, adica cei care au rolul de a studia viitorii adversari si de a intocmi dosare complete pentru selectioner. Si Italia are oamenii ei “buni la toate”, dar acestia sunt numai trei. Aproximativ la fel este structurata si echipa tehnica a nationalei Frantei. Raymond Domenech se bucura de un important suport pe linie tactica, el fiind sfatuit de Gerard Houlliere, dar si de trei metodisti. “Cocosii galici” au si ei trei masori in lot. Se poate spune ca Victor Piturca si-a facut o echipa cu buget redus. Specialistii sunt mai scumpi, in timp ce masorii nu primesc mai mult de 500 de euro pe luna. Federatia Romana de Fotbal cheltuieste aproximativ 20.000 de euro lunar cu echipa tehnica, exceptandu-l pe selectioner. De partea cealalta, federalii italieni si francezi scot din trezorerie, in acelasi scop, mai mult de 100.000 de euro.

Piti acuza starea de oboseala a jucatorilor
Victor Piturca a declarat, ieri, ca i-a obligat pe jucatorii echipei nationale sa poarte aparatori si la antrenamente, pentru a evita producerea altor accidentari, dupa cele ale lui Petre si Coman. „Am avut emotii pentru fiecare baiat în parte, nu doar pentru Chivu. Urmaream mai mult Inter Milano, care e echipa mea preferata, dar mai dadeam si la Fiorentina, si la Siena. E bine ca a scapat Cristi, dar s-ar putea ca dupa-amiaza la antrenament sa faca o miscare gresita si sa se accidenteze. Chiar i-am obligat pe jucatori sa poarte aparatori la antrenamente. Ei spuneau ca nu se pot antrena cu aparatori, dar pâna la urma au putut“, a spus Piturca. El a afirmat ca jucatorii acuza o stare de oboseala normala: „Sunt la final de sezon, s-a adunat o oboseala fizica si psihica. Vom face o pregatire astfel încât la ora primului meci toti jucatorii sa fie în cea mai buna forma fizica si psihica. Asta ar trebui sa fie arta unui antrenor la un turneul final“.

Stafful Romaniei
Victor Piturca - antrenor principal
Stefan Iovan – antrenor secund
Gabriel Boldici – antrenor secund
Dan Apolzan – metodist
Pompiliu Popescu – medic
Marian Lupu – preparator fizic
C. Mateias - masor
I. Buduga - masor
V. Hexan – masor
R. Popovici – masor
B. Ionescu - masor

Stafful Italiei
Roberto Donadoni – antrenor principal
Mario Bortolazzi – antrenor secund
Sergio Buso – antrenor secund
Ivano Bordon – antrenor secund
Giovanni Andreini – preparator fizic
Giampiero Ceccareli – metodist
Agostino Pecarorio – metodist
Andrea Ferrenti – medic
Paolo Zeppili – medic
Aldo Esposito – masor
Antonio Pagni – masor
Mario Ruggiu – masor

Stafful Frantei
Gerard Houllier – director tehnic
Raymond Domenech – antrenor principal
Pierre Momkowski – antrenor secund
Bruno Martini – antrenor secund
Thierry Marszalek – metodist
Eric Dubray – metodist
Mickael Le Fol – metodist
Franck Le Gall – medic
Jerome Andral – masor
Jean-Francoi Mbuy – masor
Cyril Praud – masor

Mutu spune ca italienii se tem de Romania
Atacantul Adrian Mutu a opinat ca italienii se tem de meciul cu echipa nationala a României, din grupa C a Campionatului European din Austria si Elvetia, realizând ca nationala lui Victor Piturca formeaza un grup puternic. „Nu îti permiti sa subestimezi nicio echipa la acest nivel. Ati vazut ca noi am luat de sus Israelul si am pierdut. Ei (n.r., italienii) ne apreciaza si cred ca se tem de noi, asa cum se tem si de Franta, si de alti adversari. Nu prea am vorbit în vestiar cu colegii mei de la Fiorentina despre acest meci“, a spus Mutu.