Leul are dolarofobie

Aversiunea faţă de risc a devenit principala sursă de fluctuaţie a monedei naţionale
De la începutul acestui an, cursul mediu al euro a fluctuat între un maxim de 3,7695, înregistrat în 24 ianuarie, şi un minim de 3,5434 lei, atins în 9 iulie.
Pe parcursul acestor prime şapte luni culoarul de fluctuaţie a fost însă mult mai larg, în ianuarie euro urcând la aproape 3,84 lei, minimul de 3,52 lei fiind atins în urmă cu două săptămâni. Se observă astfel că piaţa s-a mişcat într-un culoar de circa 9%, nivel care concordă cu banda de fluctuaţie pe care şi-a propus-o banca centrală de 10 - 15%.
Evoluţia raportului euro/leu nu mai este însă atât de legată de politicile BNR cât de ceea ce se petrece pe marile pieţe financiare
, în special cu paritatea euro
/dolar, care dă tonul în ceea ce priveşte aversiunea faţă de risc a investitorilor străini.
Să ne amintim că în urmă cu un an euro testa pragul de 3 lei, cursul coborând până la un minim de 3,1112 lei, moneda naţională fiind una dintre acelea care înregistrau cele mai ridicate rate de creştere faţă de cea unică, doar intervenţiile BNR, care cumpăra cantităţi mari
de valută, oprind-o dintr-un efemer marş triumfal. A venit însă puternica criză „subprime" americană care a frânat şi mai mult aprecierea leului, fondurile instituţionale străine dar şi speculatorii ieşind rapid din piaţa românească pentru a-şi limita pierderile de pe cele externe.
„Aversiunea faţă de risc" a devenit principala sursă de fluctuaţie a leului, investitorii căutând alte plasamente, precum aurul, care urca în martie până la 1.033,90 dolari
, pentru a se acoperi în faţa creşterii spectaculoase a preţurilor la ţiţei dar şi a menţinerii neîncrederii în economia americană, în ciuda „tăierilor" repetate ale dobânzilor de către Rezerva Federală.
România, o ţară “fragilă”
În opinia unui studiu realizat de compania Coface, leul este cea mai afectată valută din regiune de criza financiară internaţională, iar România, alături de ţări precum Lituania, Bulgaria, Ungaria şi Turcia, sunt considerate state „fragile". „Dacă moneda românească a cunoscut o uşoară consolidare de la finele lunii ianuarie 2008, aceasta rămâne până în prezent valuta cea mai afectată din zona de această criză", consideră cei de la Coface. De asemenea, analiştii sunt de părere că leul, aparţinând unui regim de schimb flexibil, pare a fi una din valutele cele mai instabile pe termen scurt, ei observând că există state în regiune vulnerabile la o ajustare bruscă a creşterii economice, pe fondul avansului rapid al datoriilor sectorului privat şi ca urmare a majorării creditelor în valută, impulsionate de dezvoltarea pieţei imobiliare.
Un rol important în menţinerea solidităţii monedei naţionale revine românilor care muncesc în străinătate, care au trimis acasă peste trei miliarde de euro în intervalul ianuarie-mai, în creştere cu circa 26% faţă de primele cinci luni din 2007.
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, acesta şi-a accelerat ritmul de creştere în primele cinci luni ale acestui an, adâncindu-se cu 11,08% faţă de acelaşi interval din 2007, până la 6,526 miliarde euro, în special ca urmare a dezechilibrului balanţei comerciale
, conform unui comunicat de presă al băncii centrale.