Miza procesului de la Haga: independenta energetica a Romaniei

Oficialii ucraineni fac fel de fel de declaratii referitoare la procesul privind delimitarea platoului continental, aflat în desfasurare la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, incercand sa influenteze decizia judecatorilor.
Începând cu data de 19 septembrie, Curtea va delibera timp de trei pâna la sase luni. Cel târziu în aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la începerea procesului, România va sti care este deznodamântul acestui caz ale carui câstiguri se cuantifica în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze
naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a României pentru 18 ani. Curtea Internationala de Justitie a anuntat în 24 iulie ca o noua etapa din cadrul procesului privind delimitarea maritima în Marea
Neagra dintre Ucraina si România - pledoariile orale - se va desfasura în perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga. Decizia nu va da câstig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel încât sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.
În cazul unei solutionari favorabile, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se învecineaza. În mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se întinda pâna la 200 de mile de la coasta, însa Marea Neagra
având o întindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultând zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Decizia CIJ este obligatorie
Cei 12.000 de kilometri patrati disputati nu apartin în acest moment nici României si nici Ucrainei, astfel ca nici una dintre tari nu poate poate exploata în vreun fel zona respectiva. De aceea, miza procesului de la Haga este cât din acesti 12.000 de km patrati si ce resurse aferente de hidrocarburi revin României. Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei în Monitorul Oficial - pentru a intra în vigoare. În cazul în care un stat nu pune în aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international. În cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotarârile având un obiect similar cu cazul România contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate. Mai mult, dintre cele 97 de hotarâri pe care le-a adoptat CIJ în total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar în trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, în circumstante cu totul speciale.
Bucurestiul a angajat consultanti de renume
Costurile procesului sunt împartite de partile implicate cu CIJ, întrucât aceasta plateste salariile celor 15 judecatori, costurile de organizare si traducerea documentelor. România plateste echipa care o reprezinta la Haga - atât membri straini (trei reputati profesori în drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford), cât si cei români (agentul, doi co-agenti, consilieri si avocati), cât si costurile de redactare a documentelor. Agentul României pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general în MAE român. Bogdan Aurescu este agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curtii. A participat (începând cu 2001 si pâna la sesizarea CIJ în 2004) ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina. Co-agenti pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE român, si Calin Fabian, ambasadorul României la Haga. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este în prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu însarcinari speciale în MAE ucrainean. Co-agentii Ucrainei pentru procesul de la Haga sunt directorul Departamentului Juridic si Tratate din MAE ucrainean si fostul ambasador al Ucrainei la Haga.