Leul îşi continuă căderea, autorităţile sunt depăşite

Banca Naţională a României a intervenit din nou, fără succes, pe piaţa valutară, iar oficialii de la Palatul Victoria amână până în februarie măsurile de redresare a economiei.

O nouă zi neagră, ieri, atât pentru leul românesc, cât şi pentru cotaţiile Bursei de Valori de la Bucureşti: cursul de schimb a ajuns la 3,763 lei/euro, iar indicii bursieri au avut un nou recul, de 1% până la 3%. Pe acest fond, în timp ce analiştii financiari îşi revizuiau din nou în scădere perspectivele pentru România, liderii guvernamentali au venit cu câteva măsuri timide de redresare, care se vor anunţa însă abia de luna viitoare.

Având în vedere că majorarea peste măsură a cheltuielilor bugetare - şi, prin aceasta, adâncirea deficitelor – a fost identificată drept cauză principală a deprecierii accelerate a monedei naţionale, o măsură de redresare aşteptată ar fi reducerea acelor cheltuieli.

Însă Ministerul Economiei şi Finanţelor va anunţa abia în luna februarie măsurile pe care le va lua pentru disciplinarea cheltuielilor bugetare, după cum a declarat, ieri, la sfârşitul şedinţei de guvern, ministrul de resort, Varujan Vosganian.

Potrivit acestuia, în ultimele trei luni ale anului trecut, administraţia locală a cheltuit circa 50% din fondurile aferente unui an întreg, iar ministerul nu are un control asupra acestor cheltuieli...


De partea cealaltă, Banca Naţională a Românei a intervenit din nou în piaţa valutară, "aspirând" peste 1,2 miliarde de lei, însă nici de data aceasta deprecierea leului nu a fost stopată. În fine, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a pierdut 1,84%, în timp ce indicele compozit al pieţei (BET-C) s-a depreciat cu 1,17%, iar indicele BET-FI, al celor cinci societăţi financiare, a pierdut cel mai mult - 3,24%.


Presiunile pe buget se menţin ridicate


În intervenţiile de ieri, liderii de la Palatul Victoria au încercat să liniştească atmosfera, anunţând şi că vor exista creşteri salariale în rândurile bugetarilor, dar acestea vor fi "cu o singură cifră". Chiar şi aşa, se ştie că orice majorare de venituri înseamnă, de fapt, tot cheltuieli care, în final, presează bugetul. De altfel, reprezentanţii companiei de servicii
financiare Coface – care au prezentat un amplu raport privind riscurile României în anul 2008 – consideră guvernul drept principal vinovat pentru această situaţie.

Analiştii Coface incriminează lipsa de reacţie a acestuia la supraîncălzirea economiei. În plus
, atitudinea autorităţilor guvernamentale a dovedit din plin faptul că o corelare a politicilor fiscale cu cele monetare nu ar fi o prioritate.

În viziunea Coface, cel mai prudent ar fi ca politica fiscală să aibă ca obiectiv un deficit bugetar scăzut, în timp ce majorările salariale din sectorul privat nu ar trebui să depăşească rata inflaţiei şi dinamica productivităţii muncii la nivel naţional. Anul trecut, ţara noastră a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri salariale din Europa
(+23%), românii fiind depăşiţi la acest capitol doar de către lituanieni, unde majorările au fost de 30%.


Anul electoral umflă consumul


Şi conflictele de pe scena politică au fost criticate, argumentul principal fiind încetinirea procesului de reformă. Coface consideră că una dintre preocupările principale ale guvernului ar trebui să fie investiţiile în infrastructură şi nu cheltuielile sociale. "Totuşi, nu cred că există motive de panică, ci mai degrabă o serie de provocări cu care ne vom confrunta anul acesta", explică Cristian Ionescu, directorul Coface România.


În aprecierea riscurilor la care suntem expuşi în 2008, analiştii Coface pornesc de la ideea că ne aflăm într-un an electoral. Astfel, expansiunea politicilor salariale şi fiscale (specifice anilor electorali) vor încuraja consumul şi, din cauză că oferta internă este deficitară, importurile. În consecinţă, presiunile inflaţioniste se vor intensifica, iar deficitul de cont curent va creşte.


Creşterea economică încetineşte, deficitele cresc


Pentru 2008, Coface estimează un deficit bugetar de 3,2% din PIB, în urcare faţă de cel înregistrat anul trecut. Iar ritmul de creştere economică este aşteptat să scadă la 5,2%, în timp ce inflaţia ar putea coborî la 4,6%. În schimb, deficitul balanţei comerciale se va adânci, depăşind 30% din PIB, în timp ce datoria externă ar putea ajunge la 60% din PIB.


Potrivit Coface, dezechilibrele economice din ultima perioadă au scăzut încrederea investitorilor străini, acesta fiind şi motivul pentru care volumul investiţiilor străine direct s-ar putea diminua. Un rol important în scăderea intrărilor de capital străin îl joacă inclusiv faptul că marile privatizări s-au încheiat deja în ţara noastră.


Prăbuşirea leului îngroapă companiile
în datorii


Deprecierea puternică a leului din ultima perioadă va da batăi de cap companiilor care au credite în valută, întrucât ratele lunare pe care acestea trebuie să le plătească, exprimate în lei, vor fi mai mari. Volatilitatea ridicată a cursului de schimb constituie astfel un motiv de îngrijorare pentru societăţile care au contractat un împrumut pe termen scurt, în timp ce o depreciere de lungă durată va creşte incidenţa de neplată ca efect al extinderii îndatorării în valută.